Cărțile de la ITC erau de fapt documentații realizate de specialiști care știau despre ceea ce scriau și tocmai de aceea aveau un caracter nedidactic, bazat pe nevoia de a cuprinde în puține pagini cam tot ce trebuia spus despre subiectul anunțat în titlu.
Toate aveau coperțit șablon, iar numele autorilor erau scrise undeva pe o pagină interioară sau nu apăreau deloc, ceea ce dădea un caracter de anonimat suspect din punctul meu de vedere, adică ceva neasumat decât din denumirea instituției pusă pe copertă care ar fi girat cumva conținutului. Erau situații când numele autorilor apăreau explicit chiar pe pagina a doua din interior, de anunțare a lucrării, lucru care-mi garanta calitatea, mai ales că pe unii dintre autori îi știam de la conferințe.
Cărțile publicate de ICI erau de fapt metodologii în care erau date:
- definiții;
- proceduri;
- reguli;
- indicatori;
- șabloane;
- documente;
- fluxuri;
- etape;
- activități;
- cerințe;
- resurse;
- evaluări.
Am citit unele dintre metodologii pentru că studenții noștri mergeau în producție și printre locurile lor de muncă erau cele din centrele Teritoriale de Calcul unde se lucra după metodologiile ICI pentru toate etapele de realizare a sistemelor informatice și ale dezvoltării de software. Cărțile de la ICI erau un fel de biblii pentru analiștii și programatorii din centrele de calcul din țară, căci cu ele s-a procedat uniformizarea activităților de analiză, proiectare, programare, testare și implementare. Matodologiile funcționau ca un fel de standarde de urmat cu obligativitate, căci acolo se găseau răspunsurile la toate întrebările practicienilor, pentru a face munca lor de zi cu zi mai eficientă și mai riguroasă.
După 1989 când informatica s-a liberalizat, multe dintre centrele de calcul s-au restructurat, ceea ce a dus la îndepărtarea de documentațiile de pe vremuri. Multe dintre acele materiale le-am dat la topit în frenezia acelor momenteîn care am crezut că tot ce zboară se mai și mănâncă, ceea ce era cu totul fals. Cu lăturile din copaie, am aruncat și pruncul. Nasol.
După 1989 când informatica s-a liberalizat, multe dintre centrele de calcul s-au restructurat, ceea ce a dus la îndepărtarea de documentațiile de pe vremuri. Multe dintre acele materiale le-am dat la topit în frenezia acelor momenteîn care am crezut că tot ce zboară se mai și mănâncă, ceea ce era cu totul fals. Cu lăturile din copaie, am aruncat și pruncul. Nasol.
(01 noiembrie 2017)
No comments:
Post a Comment