Realizarea calității

Realizarea calității este un nou mod de a înțelege calitatea. În opinia mea, calitatea este o construcție, asemeni unei care, care se construiește pas cu pas. Se pun temeliile calității-construcție prin:

- achiziționare de tehnică de calcul de ultimă generație;

- achiziționarea de licențe pentru cele mai noi instrumente;

- achiziționarea de licențe pentru cele mai noi medii de dezvoltare;

- achiziționarea de licențe pentru cele mai noi SGBD-uri;

- achiziționarea de facilități și resurse de a lucra în cloud;

- instruirea și certificarea  personalului existent;

- implementarea cerițelor de management al calității;

- implementarea de proceduri clare de scriere programe;

- definirea exactă a fluxurilor ciclului de realizare.

Construcția numită calitate, exact ca la realizarea unui zid unde se urmărește verticalitatea, caracterul drept și uniform al dispunerii cărămizilor, tot așa și la programe. La fiecare secvență programatorul însuși face analize proprii,. El nu așteaptă pe altcineva să vină să-i spună că programul lui nu e bun și să-i înșire tot felul de cauze.

Fiecare dintre cei ce lucrează în informatică trebuie să se gândească la echivalentul poziției lui în etapa de realizare a calității unei clădiri și după aceea să facă similitudini și va înțelege exact cum stau lucrurile la locul său de muncă cu procesul de a construi calitate software. Orice altă abordare este păguboasă și când spun asta, știu ce spun, pentru că am lucrat cu programatori care nu au înțeles chesria și am pătimit și eu și alții cu vârf și îndesat. Este infinit mai greu să corectezi decât să faci lucrul bun din start.

Istoria informaticii a consemnat nenumărate momente ale realizării calității pe principiile translatate din alte domenii pentru că programatorii proveneau ei înșiși din alte domenii și până să capete deprinderile de informaticieni, se manifestau cu obiceiurile de la vechile lor locuri de muncă. Am văzu persoane care veneau din contabilitate și care gestionau etichetele din programe exact ca în contabilitate cu debit pe cele care erau la instrucțiuni DO, IF(), GO TO și la credit pe cele de la instrucțiunile unde fie se delimita domeniul, fie trebuia să se ajungă la un moment dat. În acest fel ei nu se găseau niciodată în situația de a avea etichete necunoscute ca mesaj în compilare.

Am văzut matematicieni meticuloși care realizau schemele logice pe care le verificau și răsverificau. Ei realizau corespondență perfectă între blocurile din schema logică și liniile textului sursă. Chiar și etichetele erau în corespondență  cu conectorii din schemele logice. Totul era ca o interpretare după note a unuei melodii când aceștia scriau programele.

(08 decembrie 2017)