Laboratoare universitare

După 1967 s-a trecut la crearea de laboratoare de cercetare pe probleme de informatică în universități după modelul american.

Lavoratoarele Catedrei de Cibernetică Economică din ASE, coordonate de academicianul profesor Manea MĂNESCU au jucat un rol cu totul special în dezvoltarea informaticii economice și a ciberneticii economice din țara noastră. Organizarea laboratoarelor era astfel realizată încât includea un sector pentru sisteme informatice condus de dr. Vasile IONESCU, un sector pentru modelarea cibernetică condus de dr. Moisa ALTĂR, un sector pentru conducerea producției condus de dr. Vincențiu DUMITRU și un sector pentru exploatarea tehnicii de calcul condus de dr. Radu HOMESCU. Aceste laboratoare ocupau localul din intrarea MACEDONSKI. La parter erau calculatoarele IBM 360, IBM 370 și FELIX C-256 precum și dispeceratul. La etajul întâi se afla sala de perforare, la etajele al doilea și al treilea se aflau sălile unde își desfășurau cercetările cei ce lucrau în sectorul de sisteme informatice. La etajul al V-lea se aflau cabinetele celor ce făceau cercetare în modelarea cibernetică. La etajul al VI-lea se aflau cabinetele celor ce desfășurau activități de cercetare în managementul producției. La ultimul etaj, al VII-lea se afla biblioteca de specialitate garnisită cu cărți de informatică din Vest și cu teze de doctorat și studii de la marile universități ale lumii. Între 1970 - 1989 am lucrat în aceste laboratoare, fie la sala 2314, fie la sala 2320, având un birou unde îmi desfășuram activitatea alături de cercetătorii de acolo, având foarte mulți prieteni printre aceștia. Am considerat că numai făcând cercetare și lucrând la soluționarea de probleme concrete voi avea ce spune studenților.

Dintre cercetătorii din aceste laboratoare, foarte mulți aveau ore de curs și de seminarii cu studenții Facultății de Calcul Economic și Cibernetică Economică. Ioan CATONA ținea cursuri de COBOL, Doru DUȚĂ ținea cursuri de FORTRAN, Gabriel DIACONESCU a ținut cursuri de ASSEMBLER, dr. Moisa ALTĂR a ținut cursuri de cibernetică economică, Gheorghe CIOBANU a ținut cursuri de cercetări operaționale. Mulți dintre cercetătorii din aceste laboratoare au devenit cu timpul cadre didactice de mare valoare în domeniile informaticii, modelării în finanțe și ciberneticii economice și aici enumăr pe Crișan ALBU, Mihai PĂUN, Adrian BĂDESCU, Ion LUNGU, Manole VELICANU, Csaba FABIAN, Florica LUBAN, Radu STROE, Anca ANDREI, Grigore FOCȘENEANU, Liliana SPIRCU, Carmen HARTULARI, Ion DOBRE, Dan SOMNEA, Ștefan BRAD, Constantin BOB, Radu MÂRȘANU, Gheorghe BOLDUR. Au fost directori științifici al laboratoarelor prof. Edmond NICOLAU, dr. Dragoș VAIDA, dr. Valeriu PESCARU, Constantin BILCIU, prof. Mircea BULGARU, prof. Eugen ȚIGĂNESCU, ing. Vladimir DUMITRESCU.
În laboratoarele Catedrei de Cibernetică Economică s-a făcut cercetare științifică la greu și au fost soluționate probleme compolexe precum:
- optimizarea producției de anvelope de la Danubiana;
- optimizarea transporturilor la CCTLPP;
- proiectarea asistată a navelor la ICEPRONAV;
- sistem informatic pentru combinatul de oșeluri Târgoviște;
- modelarea zonei Mureșului superior;
- baza de date a sistemului educațional;
- raparații capitale la Rafinăria Brazi.
Laboratoarele de informatică de la Universitatea Bucurști au reprezentat locul unde s-au desfășurat cercetări de importanță deosebită pentru latura teoretică a acestui domeniu. În acele laboratoare și-au desfășurat activitatea dr. Dragoș VAIDA, dr. Silviu GUIAȘU, Gheorghe PĂUN, Cristian CALUDE, Adrian ATANASIU, Octavian BÂSCĂ, Horia GEORGESCU, Virgil CĂZĂNESCU, Ioan TOMESCU, Leon LIVOVSCHI. Liviu DINU, Victor MITRANA, Solomon MARCUS, Gheorghe ȘTEFĂNESCU, Sergiu RUDEANU, Paul CONSTANTINESCU, Constantin P. POPOVICI, Maria LOVIN, Nicolae POPOVICIU, Petre PREOTEASA, Stelian NICULESCU, Bogdan MATEI, Ion VĂDUVA, Gheorghe PETRESCU, Nicolae ȚĂNDĂREANU, Denis ENĂCHESCU, Radu NICULESCU, Șerban GAVRILĂ, Doina GHEORGHE, Marian GHEORGHE, Mircea ADAM, Emil PERJOIU. Informatica de la Universitate a fost sub auspiciile favorabile ale prezenței a două personalități de excepție, academicienii Grigore MOISIL  și  Nicolae TEODORESCU. În aceste laboratoare au fost dezvoltate:
- limbajul de simbajul de simulare SIMUB;
- limbaj de generare compilatoare;
- aplicații de gestiune pentru întreprinderi;
- dirijarea traficului în transportul urban;
- prelucrări statistice de omologare medicamente;
- optimizarea operațiunilor de prospectare zăcăminte;
- optimizarea fluxurilor în subteran;
- dezvoltări în domeniul fimbajelor formale;
- dezvoltarea de componente SICAB.
Cercetarea în mediul academic a avut la bază lucrul cu elite rezultate ca urmare a unor procese de selecție extrem de riguroase și bazate pe criterii de exigență cu totul speciale, acolo fiind concentrate forțe creatoare extrem de viguroase și mediul stimulativ impus de atmosfera specifică lucrului la standarde ridicate, a dus la rezultatele de excepție de acolo.CCUB - Centrul de Calcul al Universității București înființat în 1967 as-a dovedit locul ideal unde cercetătorii au găsit mediul propice verificării ipotezelor dezvoltate în procesul de cercetare, ceea ce a explicat perenitatea rezultatelor.
Laboratoarele de informatică de la Institutul Politehnic București au reprezentat creuzetul în care au fost concepute o serie de calculatoare românești.
Laboratoarele de informatică de la Institutul Politehnic din Timișoara au reprezentat locul unde a fost creat calculatorul MECIPT - Masina Electronica de Calcul a Institului Politehnic Timisoara, în anul 1962. Acolo a lucrat echipa profesorului Alexandru ROGOJAN, din care au făcut parte Vasile BALTAC, Crișan STRUGARU, Vasile POP, Toma HENȚEA, Dan FARCAȘ, Josef KAUFMANN, H. HARTMANN, I. MUNTEANU, Wilhelm LÖWENFELD, Mihai FILDAN.
Laboratoarele de informatică de la Universitatea babeș-Bolyai au reprezentat prin contribuțiile academicianului Tiberiu POPOVICIU și ale discipolilor săi acel fundament durabil al informaticii din Ardeal, ale căror rezultate teoretice au fost recunoscute în întreaga țară.

(13 octombrie 2017)