Lucrul individual

La începuturile informaticii, absența documentației și a cărților de specialitate a făcut ca mulți dintre programatori să realizeze programe pentru soluționarea de probleme care aveau deja soluții date cu mulți ani înainte și pe care autorii acelor soluții le și publicaseră cu mult înaintea celor de aici care munciseră să redescopere fie roata, fie apa caldă cum se zice ironic pe la noi.

Am văzut la simpozioanele de demult cum persoane care doreau să prezinte soluții de sisteme, metode și programe ca siind de mare noutate erau puse la zid de către alți specialiști reproșându-li-se că acele lucruri sunt deja cunoscute și utilizate curent de ani buni în alte țări, indicându-li-se chiar cărți cu autor, titlu și an de apariție, situațiile fiind destul de jenante pentru ambele părți. Îmi amintesc că a venit un tânăr să prezinte cum a soluționat el folosind tehnici de lucru cu fișiere reprezentarea structurilor arborescente, atât de necesare în descompunerea produselor din industria constructuoare de mașini. Soluția respectivului era:

- interesantă;

- generalizată;

- testată;

- operațională;

- eficientă.

Din sală s-a ridicat cineva care fusese la specializare în Franța la compania care producea calculatoarele IRIS 50 și avea documentația de fișiere înlănțuite. Respectivul a vorbit de le système de gestion de fichiers și a prezentat apoi cu mare exactitate SCF - système de chaînage de fichiers. Atunci erau scuzabile acele redescoperiri pentru că:

- lipsea documentația;

- se motiva imposibilitatea importurilor;

- lumea invoca pionieratul.

Am văzut și situații în care persoane foarte bine documentate au trecut la realizarea de produse software interesante, în care se făceau pași importanți în raport cu produse software din bibliotecile marilor firme. Așa am văzut  realizarea și finalizarea unui program FORTRAN, pornind de la o ideie din cartea lui Ion VĂDUVA de Analiza dispersionala, publicată în  EdituraTehnică, București,1970 , unde în cele  260  se găseau elemente de prezentare a algoritmului pentru luarea în considerare a trei factori și a unui număr oarecare de experiențe în celulă. Lucrul individual a fost extrem de important pentru dezvoltarea informaticii românești, numai că produsele software aveau un nivel de complexitate redus. Mulți programatori își doreau să construiască sisteme de operare sau compilatoare sau programe de calcule simbolice, dar complexitatea acestor produse era copleșitoare și fie abandonau, fie se limitau la chestiuni simpliste neoperaționale în raport cu produse deja existente realizate în firme foarte mari de peste ocean.

Ca programator mi-am dat seama rapid de acest lucru și am căutat:

- să nu mă aventurez în proiecte născute moarte;

- să nu deranjez pe nimeni cu subiecte deja alocate;

- să nu intru în dispute neproductive cu așii domeniului;

- să merg acolo unde nu deranjez pe nimeni;

- să fac rost de documentație la zi, după sfaturile lui Csaba FABIAN.

Am lucrat un timp individual, după care am lucrat în echipa coordonată de profesorul Ludovic TÖVISSI în care lucrau Emil MOSCOVICI, Alexandru BALOG, Romulus ARHIRE, Marian MĂCEȘANU, Tudor BARON, Sergiu COMAN, pe probleme de calitate software, unde profesorul era maestru în metode statistice utilizate în calitatea produselor, el câțtigase împreună cu Nicolae RANCU preliul Academiei RPR pentru celebra carte referită prin:

Ludovic TÖVISSI, Nicolae RANCU - Analiza statistico-matematică a calităţii producţiei industriale, Editura Ştiinţifică,Bucureşti, 1964,  451 pg. Cultura profesorului TÖVISSI și spiritul său de orientare m-au ferit de eșecuri atât în cercetările mele individuale, în lucrul meu ca programator, dar și la abordările din cadrul micii noastre echipe, căutând probleme originale și soluții originale, chiar dacă nu se caracterizau prin complexitate și spectaculozitate strălucitoare, evitând ridicolul strident.
Lucrul individual este o capcană greu de evitat de către programatorii de demult pentru că având un calculator care le dădea independență maximă lăsau imaginația să zburde și orgoliul să-i domine până când îi mai dobora datorită risipei de resurse alocate până la epuizare pentru a scrie programe și a implementa idei cunoscute și utilizate de alții de zeci de ani deja.

(14 octombrie 2017)