Generația a I-a de dispozitive de calcul

În concepția mea, nu trebuie rupte calculatoarele electronice de celelalte dispozitive de calcul. Există o istorie care trebuie tratată unitar pentru a înțelege cum s-a ajuns aici, căci nimic nu a ieșit din spuma mării. Orice muzeu al tehnicii de calcul care se repsectă trebuie să aibă printre exponetele sale:

- abacul;

- abacul chinezesc;

- ceasul castelului;

- sorobanul;

- rigla de calcul;

- comptometrul;

- ceasul calculator;

- calculatorul lui Pascal;

- diagrama Smith;

- addiatorul;

- aritmometrul Thomas:

- aritmometrul Yazu;
mșina de adunat mecanică.

Toate acestea au cristalizat o serie de elemente care au dus spre principiile calculatoarelor electronice, căci fără roți dințate, fără pârghii și fără ideia de ciclu mașină, nu cred că azi s-ar mai vorbi despre calculatoarele electronice care ne-ai invadat ireversibil.

La Muzeul Național Tehnic Dimitrie LEONIDA din București se află o serie de dispozitive de pe vremuri de tehnică de calcul.

În vremea studenției mele se studia de pe cartea Mecanizarea si automatizarea lucrarilor de calcul statistic sub coordonarea lui Manea MĂNESCU, membru coresppondent al Academiei RSR, cum ii placea sa se autointituleze si avand coautori pe conf. Mircea BULGARU, ing. Vasile BIȚĂ, ing. Grigore GREAMAsi ing. Valeriu PESCARU, aparuta in Editura Didactica si pedagogica, Bucuresti, 1966. Acolo la paginile 23-40 era prezentată rigla de calcul, de care m-am plictisit cât am frecat-o, iar la paginile 40-43 se descria aritmometrul. Descrierile erau amănunțite, adică să se lucreze practic cu acele dispozitive, exact ca în producție, căci în 1965-1966 se foloseau aceste dispozitive destul de mult.
Generația a I-a este cea a  dispozitivelor  de calcul, unde se includ tot felul de mecanisme simple descoperite de oameni pentru a le ușura munca, fără a fi numite mașini de calcul.
Mașina de adunat mecanică avea forma unei cutii, cu mai multe taste, organizate pe linii și coloane. Erau 10 linii corespunzătoare cifrelor 0, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9 și atâtea coloane câte cifre se dorea să aibă numerele cu care se lucra. Mașina avea un totalizator unde se afișeau numerele introduse prin tastare și o manivelă care prin rotirea în sensul acelor de ceasornic efectua adunările. În cartea de care am amintit despre această mașină se prezenta principiul roții ODNER și modulent dat magazinele erau dotate cu astfel de mașini și cu ajutorul lor se făceau calculele după care se încasau banii.

     *
*          *
Voi fi recunoscători turutor celor care  mă vor ajuta fie cu detalii, fie cu elemente care să corecteze cele relatate aici. Toate materialele propuse de mine aici la generații de echipamente de tehnică de calcul sunt provizorii, întrucât documentarea provine din mai multe surse pe care nu am avut posibilitatea să le verific.

(04 noiembrie 2017)