100000 - Anexa1 Informaticieni pe care i-am cunoscut

Oameni din domeniul informaticii pe care i-am cunoscut, puși în ordine alfabetică sunt:
Monica ADAM
Romică ADAM
Ștefan ADAM
Dinu AIRINEI
Cristian AMANCEI
Ioan ANDONE
Nicolae APOPEI
Constantin APOSTOL
Paula APREUTESEI
Romulus ARHIRE
Adrian ATANASIU
Gabriela AVRAM
Vasile AVRAM
Nicolae BADEA-DINCĂ
Alexandru BALOG
Vasile BALTAC
Doina BANCIU
Attila BARTA
Alexandru BĂRBULESCU
Octavian BÂSCĂ
Crina Anina BEJAN
Ion BICA
Vasile BIȚĂ
Cătălin BOJA
Cristian BOLOGA
Răzvan BOLOGA
Claudiu BRÂNDAȘ
Paul BRESFELEAN
Simona BIRIESCU
Dominic BUCERZAN
Robert BUCHMANN
Ion BUCUR
Irinel BURLOIU
Sergiu CAPISIZU
Ioan CATONA
Virgil CĂZĂNESCU
Oleg CERNIAN
Virgil CHICHERNEA
Cristian CIUREA
Cătălina COCIANU
Sergiu COMAN
Radu CONSTANTINESCU
Liviu COTFAS
Valentin CRISTEA
Marian CRISTESCU
Adrian DAVIDOVICIU
Doina DĂNĂIAŢĂ
Cristian DEACU
Otniel DIDRAGA
Andreea DIOȘTEANU
Ovidiu DOBRICAN
Carmen DOGARU
Mihai DOINEA
Octavian DOSPINESCU
Mihai DRĂGĂNESCI
Emil DRAGOMIRESCU
Margareta DRĂGHICI
Liliana DUGULEANĂ
Viorel DUMITRACHE
Eugen DUMITRASCU
Horia DUMITRAȘCU
Liviu DUMITRAȘCU
Ioan DUMITRESCU
Florin DUMITRIU
Doru DUȚĂ
Nicolae ENESCU
Gabriel GARAIS
Horia GEORGESCU
Ana Maria GHIRAN
Alexandru GHIȚĂ
Cristian GIUMALE
Mihaela GORODCOV
Sabin GORON
Radu GRAMATOVICI
Iulian ÎNTORSUREANU
Csaba FABIAN
Florin FILIP
Adina FLOREA
Vasile FLORESCU
Tiberiu FORIȘ
Doina FOTACHE
Marin FOTACHE
Felix FURTUNĂ
Gabriel GARAIS
Ladislau GAȘPAR
Zenovic GHERASIM
Bogdan GHILIC-MICU
Grigore GRAMA
Mugurel GRIGORE
Marius GURAN
Eduard HERTELIU
Radu HOMESCU
Marcel HOMORODEANU
Gabriela HRIN
Doina HULUȚĂ
Florin ILIA
Clotaire INGAUTA
Codrin IONESCU
Cornelia IONESCU
Dan IONESCU
Traian IONESCU
Cristian IONIȚĂ
Valeriu IORGA
Dorin IRIMESCU
Sergiu JECAN
Mihai JITARU
Radu JUGUREANU
Ramona LACUREZEANU
Vasile LĂZĂRESCU
Dorin LIXĂNDROIU
Radu LIXĂNDROIU
Leon LIVOVSCHI
Daniel LUCA
Ion LUNGU
Ramona LUPU
Cazimir MACARIE
Mircea MALIȚA
Ion MARCU
Gheorghe MARIANț
Marius MARIAN
Marian MĂCEȘANU
Elena MĂNESCU
Manea MĂNESCU
Radu MÂRȘANU
Daniel MICAN
Dan MIHALCA
Rodica MIHALCA
Daniel MILODIN
Gabriela MIRCEA
Teodor MISDOLEA
Ion MIU
Mircea MOCA
Loredana MOCEAN
Trandafir MOISA
Ștefan MORCOV
Mihaela MUNTEAN ase
Mihaela MUNTEAN uvt
Emil MUNTEANU
Ștefan MUSTĂȚEA
Floarea NĂSTASE
Pavel NĂSTASE
Florin NENCIU
Ion NEGESCU
Mihai NEGULESCU
Stelian NICULESCU
Eugeniu NICULESCU-MIZIL
Livia NISIPEANU
Codrrin NISIOIU
Ștefan NIȚCHI
Gheorghe NOȘCA
Gheorghe OGRINJA
Dumitru OPREA
Dragos PALAGHITA
Varujan PAMBUCCIAN
Victor PATRICIU
Sorin PAVEL
Ion PĂTRĂU
Valeriu PESCARU
Adrian PETRESCU
Mircea PETRESCU
Razvan PETRUȘEL
Florin PILAT
Paul PISCUC
Otilia PÎRLOG
Paul POCATILU
Marius POPA
Cristian POPESCU
Lucia POPESCU
Mihai POPESCU
Viorel PREOTEASA
Alexandru POPOVICI
Nicolae RACOVEANU
Ioan ROȘCA
Ion Gh ROȘCA
Lucia RUSU
Gheorghe SABĂU
Ana Maria SANDI
Andrei SANDU
Iulian SATRAN
Leonard SĂCUIU
Catalin SBORA
Gheorghe SILAGHI
Dan Andrei SITAR-TAUT
Alexandru SMEUREANU
Ion SMEUREANU
Irina SOCOL
Dan SOMNEA
Emilia STANCIU
Marian STOICA
Silvia SUMEDREA
Octavian ȘĂRBAN
Ilie TAMAȘ
Gabriel TĂNASE
Cătălin TĂNASIE
Ion TEODOR
Laurentiu TEODORESCU
Carmen TIMOFTE
Jak TIMOFTE
Andrei TOMA
Cristian TOMA
Liviu TOMA
Nicolae TOMAI
Cosmin TOMOZEI
Cornel TUDOR
Sorin TUDOR
Nicolae ȚĂPUȘ
Diana TÂRNĂVEANU
Adina UȚĂ
Dragoș VAIDA
Adrian VASILESCU
Ilie VĂDUVA
Ion VĂDUVA
Ion VÂLSAN
Manole VELICANU
Marius VETRICI
Ionel VIDA
Bogdan VINTILA
Teodor VLĂDUȚ
Mirela  VOICU
Ileana VREJBA
Gheorghe WIESZ
Gabriel ZAMFIR
Alin ZAMFIROIU
Otto ZELCH
Această listă include acele nume de persoane pe care le-am întâlnitr și de care mi-am adus aminte azi. În viitor dacă voi mai regăsi în memorie și alte nume, cu siguranță le voi adăuga aici, căci vreau să fie cât mai completă această listă.

(26 septembrie 2017)

ITC; filiala din Cluj

Filiala ITC Cluj a fost înființată în anul1968 și s-a dezvoltat continuu, cunoscând aceeași înflorire pe care a avut-o informatica românească până în anul 1990, când restructurarea din temelii a tehnicii de calcul a determinat schimbări radicale și în obiectul de activitate al ITC, deci și la nivelul filialelor, până la dispariție. Din fericire filiala acesta a trecut ca institut de cercetări în tehnica de calcul la Academia Română, căpătând o nouă identitate și noi obiective de urmat.

Conducerea filialei Cluj a ITC a fost asigurată de directorii Petru T. Mocanu  și Árpád Pál personalități marcante din domeniul informaticii, iar după 1990 de către Ion Păvăloiu și apoi de către Emil Cătinaş.

De-a lungul anilor au fost publicate de către cercetătorii de la ITC Cluj lucrări precum:

L. Bal şi F. Rado, Lecţii de nomografie, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1956

D.V. Ionescu, Cuadraturi numerice, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1957

B. Janko, Rezolvarea numerică a sistemelor de ecuaţii liniare, Editura Academiei RSR, Bucureşti, 1961

T. Popoviciu, Analiză numerică. Noţiuni introductive de calcul aproximativ, Editura Academiei RSR, 1975, 235 pp.

T. Petrila, C.I. Gheorghiu, Metode element finit si aplicaţii, Editura Academiei Republicii Socialiste România, Bucureşti, 1987, 299 pp.

I. Păvăloiu, Rezolvarea ecuaţiilor prin interpolare, Ed. Dacia, 1981, 190 pp.

I. Păvăloiu, Introducere în teoria aproximării soluţiilor ecuaţiilor, Ed. Dacia, 1976, 208 pp.

L. Nemeti, Programarea în timp a fabricaţiei, Ed. Dacia, 1975.

D. Maros, Teoria mecanismelor şi a maşinilor, 1958, Editura Tehnică, Bucureşti, 327 pp.

E. Popoviciu, Teoreme de medie din analiza matematică şi legătura lor cu teoria interpolării, Editura Dacia, Cluj, 1972.

Activitatea de cercetare a celor care și-au desfășurat activitatea în filiala ITC Cluj a fost recompensată cu  premii ale Academiei după cum urmează:

Oleg Aramă, Elena Popoviciu, Dumitru Ripeanu și  Emil Munteanu au primit premiul “Gh. Ţiţeica” al Academiei Române, 1965

Ion Păvăloiu și Ladislau Németi au primit premiul “Gh. Lazăr” al Academiei Române, 1974.

Au fost organizate manifestări științifice de prestigiu la care au participat personalități de prim rang din lumea informaticii precum Ciprian Foiaş, Grigore Moisil, Miron Nicolescu, Constantin Corduneanu, Adolf Haimovici, Paul Erdős, Isaac J. Schoenberg, Sergei M. Nikolskii, Jean Dieudonné, Alexander M. Ostrowski,dar și mulți alții.

În timp, au fost soluționate probleme de cercetare pe baă de contract precum: metodologia optimizării orarului mijloacelor de transport municipal, calculul săgeţilor conductorilor activi şi de protecţie pentru o linie aeriană de 110 Kv, obţinerea procedeelor de debitare a profilelor, întocmirea planului optim de transport pentru materii prime brute, studiul aplicării programării liniare la repartizarea sarcinilor de producţie agricole și calcule necesare compensării triangulaţiei unei localități.

Acum activitatea Institutului de Calcul este detaliată deja în mediul virtual începând cu anul 2004.  Acolo se publică  Journal of Numerical Analysis and Approximation Theory care acum este la al 46-lea volum  de la apariția din anul 1972 a primului număr.

Emil Cătinaș a scris o lucrare detaliată privind istoricul ITC Cluj.

(01 noiembrie 2017)

Interviu cu prof.univ.dr. Virgil CHICHERNEA

Domnule profesor doctor Virgil CHICHERNEA, vă rog să acceptați mulțumirile mele pentru că ați fost de acord să purtăm acest dialog.

Întrebările mele vor avea acronimul II de la Ion IVAN, iar răspunsurile dumneavostră vor avea acronimul CV de la CHICHERNEA Virgil.

II: Domnule profesor  Virgil CHICHERNEA de când lucrați în informatică?

CV: În anul 1964 am absolvit Facultatea de Matematică Mecanică , secția Masini de calcul a Universității Babeș - Bolyai din Cluj și am fost repartizat,  împreună cu colegii și prietenii mei din studenție Csaba Fabian, Candid Lupșa și Mircea Trifu la Combinatul Siderurgic Hunedoara (CSH), unde abia sosise  calculatorul ELLIOT 803, primul calculator adus din import în România. Impreună cu ing. Iulian Satran, fizicienii Gheorghe Weiss și Constantin Chirică și  cu o  asistență tehnică sumară ( de 2 zile)  din partea unui specialist din Anglia, am reușit să punem în funcțiune acest echipament, să ne familiarizăm cu  operatiile de intrare–ieșire pe bandă de hârtie perforată ( role mari de hârtie aduse din Finlanda) și să incercăm să realizăm primele programe scrise  în ALGOL.  Capacitatea de calcul disponibilă  pe ELLIOT 803, era cu mult superioară calculatoarelor românești CIFA, MECIPT și DACCIC, singurele existente la acea etapa in România, lucru care ne motiva din plin.

II: Cum era informatica la începuturile ei?

CV: Vestea că a fost pus în funcțiune calculatorul ELLIOT 803 la CSH, și că acest calculator are o putere de calcul mult suprioară celor existente și poate rula zile intregi fără riscul de a avea întreruperi tehnice, s-a raspandit cu repeziciune în toate Institutele de Cercetare si Proiectare și în toate facultățile de profil din București și din țara.După o scurtă perioadă de acomodare, am început să ne aducem contribuția la realizarea primelor produse software specifice pentru ELLIOT 803. Pentru inceput, specialistii veniți din București încercau translatarea programelor care rulau pe CIFA, dar fara prea mult suces pe acest nou echipament. In curand prezența unui mare număr de ingineri din Bucuresti de la ISPE, ICPE, IPROMET, Academia Tehnica Militara, Cadastru   etc. era ceva obișnuit. 

Zile și nopți împreună cu ei scriam, testam și rulam programe destinate rezolvării modelelor matematice complexe, modele solicitate de realizarea marilor proiecte de interes national cum erau proiectele: Barajul de la Cheile Bicazului și a barajului de la Arges, Barajul hidrocentralei de la Porțile de Fier, Podul de la Cernavodă, Construcții civile și industriale, Harta topografică a țării, etc. Pentru a focaliza discuția pe problematica concretă cu care ne confruntam atunci, exemplific: rezolvarea sistemelor algebrice liniare de mari dimensiuni (4000 de ecuații cu 4000 de necunoscute), sisteme de ecuații diferențiale de mari dimensiuni, modele matematice de optimizare a tăierii țaglelor la foarfeca rotativă de la Bloomig – CSH, prelucrarea statistică a datelor obtinute de la furnale si oțelărie din CSH și altele. In scurt timp au apărut și primele poante de profil de genul: “sunt unii la CSH care cu cheile Bicazului încearca sa deschida Porțile de fier”, etc. și în acest context am devenit cunoscuți și am început să primim oferte de munca la instituții și institute de cercetare - proiectare din București.

 II: Cum era informatica în era cartelei perforate?

CV: Pentru mine, trecerea la era cartelei perforate a început în iulie 1966, dată la care am venit,  prin demisie, la Centrul de Calcul al Directei Centrale de Statistică din București. In acea perioadă erau în pregătire lucrările de realizare a primului recensămant din România și al doilea din Europa, realizat pe cartele perforate, cu ajutorul tehnicii de calcul. Eu aveam impresia ca sunt un fel de choir în țara orbilor, căci eram poate singurul din echipă, care mai aveam o oarecare experiență în proiectarea, realizarea, testarea și rularea programelor pe  calculatorul ICL 1900 recent importat pentru acest scop din Anglia. După o specializare, împreună cu un grup de colegi din echipa de la DCS,   facută in Anglia la firma ICL (în Manchester si Londra și la Centrul de Calcul din Berlinul de Vest - unde era în functiune un astfel de echipament foarte performat pentru acea etapa), a început lupta cu proiectarea și realizarea software-lui pe cartele perforate, soft destinat Recensamantului Populatie, Cladirilor, Locuințelor si Gospoadariilor din România.  Pentru a avea o imagine asupra volumului de cartele perforate este suficient să amintim ca la acea dată populația țării era de cca 20 milioane de locuitori. Vă dati seama de numarul uriaș de cartele perforate, de muncă fizică de transpunere a formularelor tipizate de date folosite de recenzori pe cartele perforate și de munca depusă de echipa de proiectare, realizare, testare si executie a produselor software, echipă condusa de Dl Director dr. ing Nicolae Costake și de șefii de serviciu Ion Filloti și Radu Zamfirescu, precum și a echipei care asigura mentenanta echipamentelor condusă de Adrian Davidovici. 

 II: Cum ați resimțit saltul de la FELIX C-256 la PC-uri?

CV: In anul 1969, am plecat la Centrul de Perfectionare a Cadrelor   - CEPECA, unde la CPADC sub conducerea Prof. univ, dr. Paul Constantinescu a luat ființă primul centru de pregătire a personalului din informatica din Romania, prin cursuri de formare, perfecționare și specializare adresate personalului din unitătile industriale și administrative în care urmau sa se infințeze Centre ce Calcul, Oficii și stații de calcul. La acea etapa, la CEPECA era în funcțiune un calculator IBM 360. Am predat, în cadrul acestor cursuri, atat la sediul CEPECA cat si la cursurile organizate in teritoriu (aproape în toate judetele tarii),  “Limbajul de programare COBOL”, “Proiectare – programare software “ (scheme logice de sistem și scheme logice de program, etc.), am organizat cursuri de șefi ateliere de analiza – proiectare – programare și cursuri de directori de centre de calcul,  precum și participarea obligatorie la proiectele de realizare de soft, la mai multe întreprinderi din București și din tara (Uzinele 23 Aug, FAUR, Republica, Fibre Sintetice Savinesti, UNIO Satu Mare, Uzinele Mecanice Bacau, etc.).

In acea perioadă eram inscris la doctorat, fără scoatere din productie, la Facultatea de Matematică Mecanică a Universitatii București, avand ca indrumator științific pe Dl Prof.univ. dr. Paul Constantinescu, și la mai multe examene  pe Prof. univ. Grigore Moisil, Nicolae Teodorescu, Constatntin Popovici, Ion Vaduva etc. Ca fapt divers, îmi amintesc ca în timpul unui examen a apărut în discuție traducerea mai puțin inspirată a termenului “run ” în prelucrarea datelor, care era  tradus și folosit prin  “ alergarea programelor”, iar atunci s-a stabilit actualul termen de “rulare a programelor”. Tot în acea perioadă a fost dat în folosință și la CEPECA un calculator FELIX C-256, iar utilizarea acestui calculator de către echipa de la CEPECA nu a mai  reprezentat nici o problemă (știam să lucrăm cu cartele  perforate, benzi si discuri magnetice, imprimante rapide etc.) și îmi aduc aminte că în  acea perioadă  mi-am decoperit marea pasiune legată de memorarea și regasirea în timp util a datelor de foarte mari dimensiuni, și în curand termenul de “arhivă de date”, folosit la DCS, a primit numele de “ Baze de date”, concept promovat apoi și de mine prin multe articole publicate și prin elaborarea tezei de doctorat intitulată: “Tehnici eficiente de structurare a datelor în baze de date”.

In acea etapă de dezvoltare a informaticii in România, la Fabrica de calculatoare Pipera au fost fabricate primele minicalculatoare INDEPENDENT 100 si PDP 11, iar CEPECA a primit  un astfel de calculator, primul calculator  fără cartele perforate din țară. La scurt timp am început cu totii să promovăm noile echipamente prin cursuri de formare programatori pentru personalul din tară și apoi cateva serii de cursanti din China, unde România a început sa exporte aceste tipuri de echipamante. Tot in acea perioada a fost lansat si proiectul “Sistem de Instruire Asistat de Calculator: SIAC-FIAC”, proiect prin care materialul didactic utilizat la cursurile aferente acestui calculator să fie pe suport magnetic. Materialele digitale organizate sub forma unui manual de instruire programată, adică fiecare lecție era insoțită de exerciții recapitulative si studii de caz. Produsul software SIAC permitea trecerea   la lecția urmatoare numai dacă rezolvarea acestor exerciții era corectă, altfel te intorcea la textul lecției curente. In finalul cursului, podusul SIAC-FIAC avea și un set de exercitii destinate evaluarii însușirii cunostintelor de catre cursanți.  Am fost sef de proiect cunoscut sub numele FIAC_SIAC, și pot să afirm ca a fost primul proiect de e-Learning din România. Produsul FIAC_SIAC s-a bucurat de un real succes si a fost promovat peste tot unde se exportau aceste echipamente. Cu aceasta ocazie am acordat asistența tehica și am fost în China și Cehoslovacia, țări in care era exportat acest minicalculator romanesc.

La CEPECA veneau aproape frecvent specialisti de la ILO – Geneva, iar prin intermediul lor am aflat de existenta PC-urilor. In curând și CEPECA a achizitionat trei PC-uri și am inceput sa lucrăm pe acete noi echipamente. Trecerea de la cartele aperforate la PC a fost mult usurată pentru mine, prin faptul ca am apelat mereu la “invarianți” și anume cum pot exprima pe noile echipamente, vechile operatii de I-O, operatori aritmetici și logici, memorare-regasire date pe suport magnetic, organizarea si managementul volumelor mari de date, operații cu care eram obișnuit de pe echipamentele anterioare.

 II: Ce a însemnat pentru dumneavostră experiența în analiza, proiectarea și realizarea de sisteme informatice?

CV: Participarea la proiectele de realizare pachete software la mai multe întreprinderi (Republica, Fibre Sintetice Savinesti, UNIO Satu Mare, Uzinele Mecanice Bacau, etc.) si în diverse domenii a reprezentat o buna ocazie de acumulare de experiență.  Printre primele exemplare din FELIX C_256 au fost date in folosinta si la CEPECA, iar utilizarea acestui calculator de echipa noastră nu a reprezentat nici o problemă (stiam sa lucrăm cu cartele perforate, benzi și discuri magnetice, imprimante rapide etc.).

II: Care a fost contactul dumneavoastră cu învățământul de informatică? 

CV: Prin transferul din anul 1990 , de la CEPECA la Ministerul Invatamantului si Stiintei, Direcția de Informatizare a Invațămntului din România, am căutat să contribui la perfecțonarea activităților administrative din minister si din toate unitătile de invatămant din tara, pe toate palierele (invatămant primar, gimnazial, liceala, universitar si post universitar), prin realizarea primei baze de date  a cadrelor didactice din fiecare unitate de învațămant, să înființăm centre și oficii de calcul la toate unitătile de învatămant superior si la toate inspectoratele scolare județene din țară.

O problemă majoră, deosebit de dificilă pentru acea etapă, a fost trecerea de la cartele perforate la PC-uri, pentru întregul sistem universitar din Romania. Acest pas semnificativ, pe drumul parcurs de dezvoltarea domeniului IT&C din tara, a fost realizat prin proiectul   “INFO STUDENT 91”. Prin acest proiect toate instituțiile de invățămant uperior au fost dotate cu laboratoare de informatica, un laborator avea 15 PC-uri legate în retea, numarul de laboratoare aferent unei universități era proportional cu profilul si cu numarul de studenți pe facultăți.  Concomitent, au fost organizate cursuri de formare -specializare a cadrelor didactice, care să folosească în procesul de instruire noile echipamante, precum si o actiune foarte importantă cu privire la actualizarea obligatorie a curiculei de profil. Toate aceste lucrări au putut fi realizate prin acest proiect în decurs de un an, astfel încat în anul universitar următor activitatea s-a desfasurat pe noile echipamente din laboratoarele dotate cu retele de PC-uri.

 II: Cum ați ajuns profesor universitar?

CV:  In anul 1971 am fost solicitat, angajat fiind la CEPECA, să țin un curs de limbaje de programare la Institutul Politehic Bucuresti , iar în 1973 am dat un concurs si am obtinut titlul de sef lucrări la Catedra de calculatoare a Faculatății de Automatica si Calcualtoarea din IPB,. Transferul nu a fost posibil, deorece conducerea CEPECA s-a opus vehement și cu toate că aveam numirea in mană, a trebuit să renunț.

Dupa 1990 am sustin cursuri de “Limbaje de programare” si “ Proiecate sisteme informatice” la ASE si la Politehnica Bucuresti., în regim plata cu ora. In anul 1996 am obținut titlul de Conferentiar univ., iar  în intervalul  1996-1998 am fost sef catedră de informatică la Universitatea Romana de Stiinte si Arte “ Gheorghe Cristea”, .unde am predat cursurile de “ Birotica”, “ Limbaje de programare”, “ Proiectare sisteme informatice” s.a..  In anul 1999 am primit tilul de Prof.univ. dr.  la Universitatea Româno- Americana, Facultatea de Informatică. Managerială, unde eram decan. 

II: Când ați venit la Universitatea Româno-Americană - URA?

CV: In toamna anului 1998, în urma unei intalniri cu bunul meu prieten Prof.univ.dr. Toma Georgescu, care era decan la Universitatea Romano-Americana-URA, am hotărat să mă transfer la Universitatea Romano-Americană. Incă de la prima intalnire cu Rectorul institutiei, regretatul si distinsul Prof.univ. dr. Ion Smedescu, mi-a propus funcția de decan al Facultatii de Informatica Manageriala-FIM. Pe moment, am solicitat un timp de gandire si după doua zile, in urma unei discutii  telefonice, am devenit decanul FIM , funcție pe care am detinut-o din 1998 pană în 2008  Facultatea era încă la inceput, avea in total un număr de 281 studenti in cinci ani de studii, nu avea sef catedră si nici prodecan. După o perioadă de singuratate de cca 6 ani, din care 4 ani de singuratate absolută în activitea de administrare a facultății, crescand semnificativ numarul de studenti din facultate, ca urmare a racordării Planului de invatamant la cerintele pietii (prin introducerea de noi discipline de tip “web site solution”, inspirate din Curicula universitatilor americane de profil), s-a înfiintat catedra de Informatică, Statistică si Matematică, și functia de prodecan. Treptat numărul de studenti ai facultătii a crescut de la 281 studenti în 1998 la 1623 in 2008,  la programul de licență și un număr de cca 180  studenti la programele de masterat “Informatică Economică” si “Sisteme Informatice Manageriale”. Mentionez că în 2008 erau atestate de către ARACIS atat programul de licență cat și cele doua programe de masterat.

II: La ce discipline ați lucrat?

CV: La FIM din URA am predat cursurile :” Birotică si tehnică de calcul”,    “ Bazele informaticii”, “ Sisteme Informatice in Economie”, “ Proiectare Sisteme Informatice”, “ Baze de date – FOXPRO”, ” Baze de date ACCESS” la cursurile de licenta, iar “ Proiectare Sisteme Informatice -Orientata pe obiecte”, “ Baze de date – Oracle”, “ Sisteme suport de decizie”, “Modelarea si simularea Proceselor Economice”, s.a. la programele de masterat din cadrul Universitătii Romano-Americane.

II: Care au fost decanii care au coordonat informatica la URA?

CV: Primul decan al FIM din URA a fost Prof.univ. dr. Moise Altar, care a fost decan în perioada 1991-1998. Din 1998 pana în 2008 decan a fost Prof. univ. dr. Virgil Chichernea , apoi in perioada 2008 -20016 , a urmat ca  decan Prof. univ. dr. Cornelia Botezatu, iar din 2016 este decan Prof. univ. dr. Gheorghe Carutașu.

II: Care au fost șefii de catedră care s-au ocupat de informatică la URA?

CV: In perioada 2004 – 20012 a fost sef de catedra Conf. dr. Gabriela Stroe, iar din 2012 pană în prezent Directorul Departamantului de Informatică, Statistică si Matematică este Conf. univ. dr. Cristina Coculescu. Sefii de catedră impreună cu prodecanul și cadrele didactice au avut o contributie importanta la acreditarea și dezvoltarea programului de licență și a programelor de masterat ale facultații.

II: Și eu am avut ore la masterat la URA și știu ca studenții dumneavoastră sunt buni.     Cum sunt studenții din ciclul de licență?

CV: Studenții din ciclul de liență ai facultății nostre au fost în permaneță conectati la cerintele lumii reale, prin organizarea unor conferințe periodice cu specialisti din productie, prin practica efectuată în unităti de profil, prin participarea la programele europene și internațonale ERASMUS, Work and Travel, burse la JMU etc. Deviza facultătii noastre este: ”O facultate mereu in pas cu cerintele  reale ale societătii” și fiecare student al nostru a retinut ca la terminarea studiilor de licenta trebuie sa aibă un raspuns foarte clar la cele două intrebări: Ce știi sa faci?   și   “Cat de bine știi sa faci?

II: Care este nivelul de dotare al laboratoarelor de informatică de la URA?

CV: In perioada de inceput erau dificultatile inerente legate de dotarea cu tehnică de calcul a laboratorelor de informatică și cu retroproiectoare a salilor de curs , de seminar si laborator. Prin adoptarea de către senatul universitătii a “Programului de retehnologizare” , program inspirat din practica universitaților americane, prin care fiecare student contribuie anual cu 5 euro , bani gestionati pe un cont special  pentru dotare cu tehnica de calcul a laboratoarelor, cu tehnologii WI _FI in intreg campus si cu retroproiectoare de ultima generatie a spațiilor de invatamant , s-a reusit un lucru cu totul deosebit.  Amintesc ca la acreditarea ARACIS, membri comisiei au fost foarte impresionati de dotarea existentă și de avantajele acestui proiect in vederea mentenantei și actualizării periodice a echipamentelor din universitate. Desigur că la inceputul programului au existat reactii de genul “noi de ce sa plătim”, urmate apoi, în scurt timp de “noi cand plătim cei 5 euro, pentru a avea in permenentă acces la versiunile noi de echipamente”.Mentionez deasemena, că primul programul “Microsoft Innovation Center” din tară, a fost inaugurat la Universitatea Româno-Americană în anul 2007.

Finalitati urmarite de Microsoft  Inovation Center sunt:

• să ofere o programă tehnologică la nivel mondial, prin proiectarea, realizarea și      implementarea unei platforme e-Campus,
• să creeze legături între invătarea academică si abilitatile profesionale din lumea reală,
• să pună în legatura studentii și personalul didactic cu cele mai recente versiuni software ale    firmei Microsoft;
• să furnizeze licente si documentatii, pentru scopuri strict didactice, pentru ultimele versiuni  ale produselor software utilizate în procesul de învătămant.

II: Ați scris cursuri și ați publicat culegeri de probleme și de studii de caz? Sunt acoperite toate    disciplinele de informatică?

CV: De-a lungul carierei mele am am organizat si am participat la un mare numar de sesiuni științifice de comunicări, am  publicat un număr de 30 cursuri universitare, culegeri de probleme și studii de caz, precum și peste 100 de articole publicate in reviste din țară si strainătate

Majoritatea disciplinelor din Planul de invatămant sunt acoperite cu materiale didactie (cursuri, culegere de probleme, studii de caz) atat sub formă printată cat si sub formă digitală disponibile pe site-ul universitătii. Site-ul are o sectiune separată pentru gestionarea materialelor didactice sub formă digitală, sectiune la care au acces studenții de la licența si masterat, identificati prin cont și parola. Site-ul oferă, deasemenea, mari facilităti  pentru activitătile administrative de la nivelul universitătii cum ar fi informații privind orarul pe ani, grupe, nivele de studii licența si masterat , calendarul cursurilor  susținute de profesori americani si materialele aferente, calendar examene, activități extracuriculare etc (vezi: www.rau.ro). Un merit cu totul deosebit în realizarea si intreținerea acestui site il are Conf univ. dr. Alexandru Tăbuscă, Directorul departamentului de IT&C, un coleg deosebit și un  excelent profesionist, precum si distinsul Rector Prof. univ. dr. Ovidiu Folcuț.

II: Dintre absolvenți aveți acum colaboratori. Detaliați vă rog.

CV: Mare parte din absolvenții facultății noastre au reusit o cariera de success in domeniul IT&C, atat in țară cat si străinatate, si desigur și în domeniul academic. In prezent o mare parte din actualul personal didactic au făcut studiile de licență si masterat la URA, urmate apoi de programe de doctorat la diferite Universitati din țara. In acest sens as mentiona pe: Conf. univ.dr. Alexandru Tăbuscă, Conf. univ. dr Alexandru Parjan, Lect.univ.dr. Ionel Iacob, Lect.univ.dr Gabriel Garais, Lect.univ.dr Ana Maria Iordache, Lect.univ.dr Cludiu Barcă și alții.

II: Cu unul dintre tinerii de la URA am colaborat excelent într-un stagiu de doctorat. Cum este el acum?

CV: Dl. Lect.univ. dr Gabriel Garais , care a urmat cursurile de doctorat la ASE, avand ca îndrumător știintific pe Dl. Prof. univ. dr Ion Ivan, își  desfașoara activitate didactica la FIM si este prodecan al facultătii. Este un om de bază al institutiei noastre , atent, prompt, disponibil și amabil cu studentii, cadrele didactice si personalul adminstrativ, contribuind din plin la bunul mers al activitătilor didactice, de cercetare și administrative din URA.

II: Sunteți fondatorul unei reviste. Care este parcursul acesteia?

CV: In cadrul cursurilor de masterat IE si SIM, acolo unde am avut o foarte buna colaborare cu D-voastră, in calitate de cadru didactic asociat, am initiat în anul 2005 revista ISOM, care apoi la sugestia si cu contribuția efectivă a D-voastra a devenit in anul 2007 JOURNAL INFORMATION SYSTEM AND OPERATION MANAGEMENT (JISOM)     (http: //JISOM.RAU.RO), revistă cotată B+ de catre CNCSI si indexata in mai multe baze de date internationale. Aceasta revista bi-anuala, care la inceput se învartea într-un cerc vicios de genul “autorii nu publică pentru că revista nu este cotată si nu este cotată că nu are articole de prestigiu”. La scurt timp a inceput sa fie cautată de multi autori din diverse universităti din țara si din strainătate, in special din universitați americane.  In prezent revista JISOM a ajuns la editia JISOM 12.2 si cu ajutorul membrilor colegiului de redactie și cu sprijinul direct al D-lui Rector Prof.univ.dr. Ovidiu Folcuț, a devenit cunoscută in țară și strainătate, prin articlolele de marca, publicate de autori din mediul academic si din cercetare (vezi  http:// JISOM.RAU.RO) .

II: Ați coordonat lucrări de licență, lucrări de disertație și proiecte de cercetare. Vă rog  să detaliați.

CV: Am coordonat si am facut parte din mai multe comisii de licență, masterat si doctorat atat la URA cat si Facultatile de profil de la ASE, UBB Cluj si UPB. Mi-a facut mare placere sa remarc cresterea calitativă si aportul de noi cunostinte aduse de autorii acestor lucrări, un semnal optimist pentru domeniul erei digitale   din România, domeniu ce se află pe un trend ascendant, afirmatie sustinută și de faptul ca absolvenții facultăților de profil sunt foarte apreciati și cautati atat în țară cat si în strainatate (SUA, Anglia, Germania, Franta, Suedia, etc),

II: URA are legături cu mari universități. Care sunt acestea în contextul informaticii?

CV: Inca de la infiintarea Universitatii Romano-Americane de către Prof. univ. dr. Ion Smedescu, un mare om și profesor, universitatea a căutat să promoveze valorile invatămantului academic american în invațămantul superior romanesc. In acest scop au fost invitati, aproape permament, un mare numar de cadre didactice din universitătile americane care sa tina cursuri la programele de licentă și masterat din universitatea noastră și mai multe cadre didactice de la noi au fost visiting professor la mai multe universităti americane ,etc. De asemenea trebuie remarcate   bursele de studii, proiectele  de cercetare, școlile de vara etc., organizate in colaborare cu o serie de  universităti de prestigiu din SUA, din care as mentiona James Madison University, De Sale University, Geoge Washington University, și lista poate continua.

II: Vine momentul ca generațiile cu experiență să facă loc tinerilor. Școala de informatică     de la URA rămâne pe mâini bune? Cine sunt continuatorii?

CV: Timpul trece pentru toată lumea si a venit vremea ca generațiile tinere să preia stafeta. Pot afirma ca Scoala Informatica de la URA este pe mâni bune si aduc ca argument valoarea comunității academice a facultătii, dovedită atat prin activitatea didactică  de formare de noi geneartii, prin proiectele de cercetare de nivel national, european  și international cat și prin organizarea de manifestări stiințifice de prestigiu (vezi e-Society). Actuala echipa de conducere a universității si a facultății, formată din Dl Rector Prof. univ. dr. Ovidiu Folcuț, Dl Decan Prof. univ.dr. George Carutasu, Prodecan Lect. dr. Gabriel Garais, Director de Departament Conf.univ. dr. Cristina Coculescu, Director de Departament IT&C Conf. univ. dr Alexandru Tăbușca, secretar stiintific Conf. dr. Daniel Crisan, impreună cu cadrele didactice, asigură dezvoltarea pe un trend ascendeant a scolii de informatica din universitate. Dovada ca în anul 1998, cand am venit la URA , FIM avea cel mai mic număr de studenți din Universitate, iar acum are cel mai mare numar de studenți din URA. inmatriculati în acest an universitar.

             *

*                          *

Domnule profesor Virgil CHICHERNEA, vă mulțumesc pentru tot ceea ce mi-ați spus și sunt sigur că generațiile de azi au aflat lucruri deosebit de interesante, căci istoria informaticii rămânești s-a scris zi de zi, cu eforturi foarte mari și cu consum de energie intelectuală pe măsură.

Virgil CHICHERNEA, un truditor de frunte al informaticii

Pe Virgil CHICHERNEA l-am cunoscut după anii'90 când mergeam la bunul meu prieten Ion MARCU la Direcția de informatizare de la Ministerul Educației. Acolo era șef de Serviciu Baze de date Virgil CHICHERNEA, omul care m-a impresionat prin faptul că gestiona o bază de date de peste 400.000 de articole, ceea ce în acele vremuri era ceva colosal. Era baza de date a tuturor cadrelor didactice din învățământul de toate gradele. Din Centrul de Calcul al ASE, o echipă condusă de Gabriel DIACONESCU și formată din Mircea MAGDA, Codrin IONESCU, Manole VELICANU și încă vreo câțiva, au realizat un proiect ambițios, brevetat sub oblăduirea lui Constantin BILCIU, în acele vremuri director al acelui Centru de calcul. Era acolo multă teorie, dar și mult efort de a constru un software cap-coadă care să asigure managementul unei baze de date fundamentat pe o filosofie cu totul nouă.

Când am mers la serviciul de baze de date, mi sa prezentat ceva despre existența unei bazei de date unicat în țară, am vrut să mă conving și am solicitat să văd ce se află acolo despre soția mea, care era profesoară de fizică la o școală în Berceni. Au căutat-o după nume și au afișat datele care m-au copleșit prin detaliere. Este adevărat că acolo nu era numărul ei de la pantofi, în rest cam totul era.

Am dat titlul Virgil CHICHERNEA, un truditor de frunte al informaticii pentru că acolo, la acel Oficiu de calcul erau foarte multe aplicații informatice operaționale, adică se luau decizii și se făceau plăți folosind output-urile obținute de la calculator.

Numai dacă vom face un calcul, baza de date a cadrelor didactice avea peste 400.000 de înregistrări, căci numărul cadrelor didactice era foarte mare. Dacă presupunem că pentru fiecare cadru didactic datele erau stocate pe câte două cartele, ipoteza fiind simplificatoare, erau necesare 800.000 de cartele perforate. dacă presupunem că într-o cutie de cartele încăpeau 2.000 de cartele, aplicația cerea 400 cutii de cartele, cu date complete și corecte. Munca de populare a unei baze de date cu date complete și corecte necesită un efort fenomenal și mai ales responsabilitate, căci e vorba de oameni, nu de cartofi și nu există nicio scuză la luarea unei decizii legate de un om folosind date eronate dintr-o înregistrare a cărei calitate nu a fost verificată. 

Am apreciat foarte mult munca lui Virgil CHICHERNEA!

Peste ani, l-am rîntâlnit pe Virgil CHICHERNEA în calitate de profesor universitar la Universitatea Româno-Americană fondată de prof.dr. Ion SMEDESCU și am colaborat un timp nu numai în plan didactic, dar și în legătură cu revista Journal of Information Systems & Operations Management - JISOM unde am intrat în bordul științific,  am și publicat articole, dar am și invitat doctoranzi de-ai mei să publice. Profesorul Virgil CHICHERNEA are un rol decisiv în menținerea standardelor la un nivel de top în redacția revistei JSOM.
Profesorul universitar Virgil CHICHERNEA este absolvent al Facultății de Matematică-Informatică de la Unversitatea BABEȘ-BOLYAI din Cluj, promoția 1964 și doctor în informatică al Universității București, din 1977 când a susținut cu succes teza intitulată Tehnici de structurare eficienta a datelor in baze de date. A derulat mai multe stagii de specializare la universități din USA, Anglia, Cehia, China, Israel, dar și în țară. Între 1970 - 1990 a fost expert CEPECA pe probleme de IT&C.
A publicat multe cărți, dintre care enumăr aici:
Virgil CHICHERNEA - Sisiteme suport de decizie, Editura PRINT GROUP, Bucuresti, 2006
Virgil CHICHERNEA -  Sisteme informatice în economie, Editia a II-a, Editura PROUNIVERSALIS, Bucuresti, 2005
Virgil CHICHERNEA - Proiectarea sistemelor informatice orientată pe obiecte, Editura PROUNIVERSALIS, Bucuresti, 2006
Virgil CHICHERNEA - Baze de date -  sistemul ACCESS. Editia a II-a, Editura PROUNIVERSALIS, Bucuresti, 2006
Virgil CHICHERNEA, Gabriel GARAIS - Baze de date -  sistemul  FOXPRO, Editura PROUNIVERSALIS, Bucuresti, 2005
Virgil CHICHERNEA, Rodica MIHALCA, Csaba FAFIAN, Sabin GORON , s.a - Proiectarea sistemelor informatice, Editura SYLVI, Bucuresti 2002
Virgil CHICHERNEA - Baze de date -  sistemul  ACCESS, Editura SYLVI, Bucuresti 1999
Virgil CHICHERNEA -  Baze de date -  sistemul  FOXPRO, Editura SYLVI, Bucuresti 1999
Virgil CHICHERNEA - Bazele informaticii. Sisteme informatice pentru birou, Editura SYLVI, Bucuresti, 1998
Virgil CHICHERNEA - Managementul bazei de date: dBASE IV, CLIPPER, FOXPRO, SQL,ORACLE, Editura Societăţii Autonome de Informatică, Bucureşti, 1997.

Profesorul universitar Virgil CHICHERNEA a publicat zeci de articole în reviste de specialitate de la noi din țară dar și din străinătate precum Revista de Statistica, Studii si cercetări matematice, Buletinul Roman de Informatica, Informatica pentru conducere, Revista CEPECA, Operation Research, Journal of Applied Quantitative Methods, Journal of Information Systems & Operations Management și multe altele. Lucrări ale sale se află publicate în zeci de volume ale unor conferințe internaționale de informatică unde el a particiat cu succes.
Făcând o trecere în revistă a activității depuse de profesorul Virgil CHICHERNEA se observă că oriunde a lucrat a știut să polarizeze în jurul său specialiști cu care a reușit să realizeze proiecte interesante, finalizând unele dintre ele și prin publicarea de articole, cărți și studii.
Toate dialogurile mele cu profesorul CHICHERNEA au fost fructuase, pentru că am reușit să dezvoltăm colaborări pe teme de interes comun. Tonul său colegial, calmul și claritatea cu care abordează problemele îl fac pe interlocutor să se considere respectat și mai ales important în problema abordată, căci acesta simte că punctul său de vedere va fi ascultat cu atenție și va fi supus
 analizei cu obiectivitate, lucru foarte rar în managementul nostru mioritic.
Am avut ocazia să-l întâlnesc pe profesorul Virgil CHICHERNEA la susțineri de teze de doctorat, unde ca membru a avut intervenții interesante, după efectuarea unor analize atente și profunde a tezelor de doctorat care erau atunci în discuție. Am apreciat profesionalismul, tactul său și mai ales obiectivitatea cu care expunea punctele sale de vedere și concluziile finale ale referatelor. Așa cum l-am cunoscut eu pe profesorul Virgil CHICHERNEA, conchid că am în față un om de mare caracter, un profesionist, care știe să abordeze o problemă cu calm, sistematic, oferind variante și lăsând deschisă poarta oricăror alte noi soluții pe care și alții au posibilitatea să le ofere.

Profesorului Virgil CHICHERNEA i-a fost acordat de către Președintele României gradul de cavaler o dată cu Meritul pentru învățământ, la data de 10 decembrie 2004. 

(18 ianuarie 2019)

Marin VLADA, informaticianul profesor și cercetător

Despre profesorul Marin VLADA am numai cuvinte de laudă pentru că:

- lucrează transparent,

- are rezultate în munca lui,

- conduce proiecte de succes,

- se interesează de istoria informaticii,

- respectă personalitățile trecutului,

- deține o ierarhizare corectă a valorilor.

Am avut posibilitatea să cunosc activitatea profesorului și cercetătorului Marin VLADA exclusiv folosind informațiile furnizate în mediul virtual. Este mare lucru de a lucra cu toate elementele realizate puse în vitrină, asigurând vizibilitate maximă, cu toate riscurile care apar.

Pe Internet se află:

- curriculum vitae al profesorului Marin VLADA,

- lista cu lucrări, dar și conținutul articolelor,

- activitatea sa de la catedră și curricula disciplinelor,

- proiectele pe care le coordonează,

- contul său de facebook.

Într-un cuvânt, profesorul Marin VLADA este o prezență activă. Mi-a dat posibilitatea să văd câteva mesaje transmise de el și la o analiză pe text rezultă că acestea erau:

- clare,

- concise,

- consistente,

- directe,

- scurte,

- structurate.

Am apreciat acest lucru foarte mult și mi-am dat seama că o colaborare cu profesorul Marin VLADA va avea finalitate, ceea ce s-a și întâmplat.
Marin VLADA este absolvent al Facultății de Matematică-Informatică din cadrul Universității București, promoția 1978 și are un master în Limbaje specializate, promoția 1979.

Marin VLADA a obținut în anul 1997 titlul de doctor în informatică prezentând  teza intitulată Modele pentru explorarea bazelor de cunoştințe şi aplicații în inteligența artificială, al cărui conducător științific a fost marele profesor Ion VĂDUVA.
De la terminarea facultății, profesorul de azi Marin VLADA a lucrat rând pe rând ca programator, analist de sisteme informatice, cercetător științific gradul II la Centrul de Cercetări în Informatică, Facultatea de Matematică şi Informatică, Universitatea din Bucureşti. El are o foarte bogată activitate didactică.
Doctorul Marin VLADA a prezentat în fața studenților săi cursuri precum Grafică pe calculator, Geometrie computațională, Sisteme de prelucrări grafice, Inteligența artificială, Programare logică, Programare declarativă, Sisteme de operare, Arhitectura calculatoarelor, Tehnici de programare, Programare procedurală, Programarea calculatoarelor, Programare Web, Birotică şi tehnici multimedia, Metodica predării informaticii, Tehnici e-comunicare, Informatică, Analiza şi prelucrarea datelor experimentale și cursul de  Tehnologii e-Learning.
Doctorul Marin VLADA este prezent cu contribuții foarte valoroase în paginile unor conferințe  și în reviste de specialitate. În CV-ul său se află zeci și zeci de astfel de exemplificări, în dreptul lor fiind înscis acronimul ISI, așa cum impun exigențele oricărei promovări în ierarhia didactică și de cercetare din țara noastră în general și la matematicieni în special.
Doctorul Marin VLADA este un specialist care-și desfășoară activitatea lucrând în echipă având știința coordonării eficiente a cercetătorilor cu care participă la soluționarea de probleme moderne și în același timp de mare complexitate, lucru care se vede din faptul că multe din materialele publicate sunt realizate cu unii dintre cei alături de care a muncit.
Doctorul Marin VLADA a publicat multe cărți din care prezint pe următoarele:
Marin VLADA - New Technologies in Education and Research. Models and Methodologies, Technologies and Software Solutions, LAMBERT Academic Publishing, 2010, 260 pag.

M. VLADA, A. POSEA, C. CONSTANTINESCU, I. NISTOR - Grafica pe calculator in limbajele PASCAL si C. Implementare si aplicatii, vol. I Implementare,  Rditura Tehnică, 1992, 209 pag. 

M. VLADA, A. POSEA, C. CONSTANTINESCU, I. NISTOR - Grafica pe calculator in limbajele PASCAL si C. Implementare si aplicatii, vol. II Aplicații,  Rditura Tehnică, 1992, 249 pag.
M. VLADA - Informatică. Sisteme de calcul, Sisteme de operare, Medii de rezolvare, Mediul Internet, Editura ARS DOCENDI, 1999, 349 pag.
M. VLADA, A. POSEA - Grafica automata in limbajul FORTRAN 77 si aplicatii, Tipografia Universității, editia I, 1988, 245 pag.
Doctorul Marin VLADA este o prezență puternică în viața științifică românească în arii de interes deosebit de importante precum inteligența artificială, realitate virtuală, grafică pe calculator, programare web, e-Learning și baze de cunoștințe.

(18 ianuarie 2019)

Dan Dezideriu FARCAȘ un pionier al informaticii în adevăratul sens al cuvântului

Dan Dezideriu FARCAȘ, recunoscut după cărțile pe care le semnează ca Dan D. FARCAȘ, este unul dintre informaticienii generației de aur, acea generație care i-a avut reprezentanți pe Margareta DRĂGHICI, pe Stelian NICULESCU, pe Ioan CATONA și pe Alexandru TEODORESCU.

El a lucrat la CEPECA și a fost acela care a proiectat multe dintre sistemele informatice de mare anvergură care au făcut ca informatica să fie acel element cheie pentru dezvoltarea economiei românești de dinainte de 1989.

Lui i se datorează primele cursuri de COBOL de la CEPECA și primele soluții moderne de analiză logică de sistem pentru informatizarea de pe marile platforme industriale din România. Trecând prespe clasicul sistem de salarizare cu tipărire de fluturași, se ajunge la sisteme de planificare, programare și urmărire a producției pentru RELON Săvinești, pentru Danubiana, dar și contribuții majore la realizarea sistemului informatic național al sănătății și a celui de la CNST. Dan Dezideriu FARCAȘ este un autentic pionier și în zona reutilizării de software, dar și în zona proiectării de sisteme informatice customizabile.

Trebuie să remarc aici că Dan Dezideriu FARCAȘ a elaborat multe materiale pentru cursanții de la CEPECA, dar cea mai cunoscută carte rămâne cea scrisă cu Ilie VĂDUVA de COBOL, referită prin:

Dan FARCAȘ, Ilie VĂDUVA, Vasile FLORESCU - Autoinstruire în programare: date, algoritmi, depanare, cartele de comandă, limbajul COBOL, programe complexe, Editura Tehnică, București, 1982, 408 pg.

El a mai elaborat și cărți de popularizare pentru domeniul informaticii și s-a aplecat și asupra altor teme din alte domenii, precum UFO.

(20 august 2018)

Mediul virtual

Mediul virtual se confundă cu Internetul. Este un concept care include tot ce este pe internet. Există pe Internet:

- poștă electronică,

- youtube,

- magazine virtuale,

- aplicații de B2B,

- aplicații web,

- portaluri,

- jocuri,

- instrumente,

- cărți pdf,

- albume foto,

- orice.

Oricare dintre noi are tot ce trebuie pentru a construi conținut digital pe care să-l plaseze în mediul virtual cu costuri zero, asumându-și toate riscurile și beneficiile din ceea ce face conștient și nesilit de nimeni.

Există în mediu virtual aplicații accesate:

- direct,

- după crearea unui cont,

- condiționat de vârstă,

- după efectuarea unei plăți,

- cu flux în timp real.

Cred că nu există ceva care să nu fie în mediul virtual pentru a permite documentarea, relaxarea sau pentru a satisface curiozități de orice natură. Mediul virtual ne-a invadat pentru că noi ne-am dorit acest lucru. Așa că n-ar trebui să pozăm în victime inocente, pentru că nu suntem, din moment ce ac acceptat să selectăm tot feluri de opțiuni și în final ne dăm seama că lucrurile nu au stat așa cum am gândit inițial. Ipoteza că nu există alții mai deștepți ca noi și în mediul virtual este falsă, cu atât mai mult cu cât în acest mediu se află mai mulți indivizi decât se află în cercul nostru real în care ne învârtim.

(21 aprilie 2018)