Tuesday, October 31, 2017

Costin PRIBEANU, cercetătorul

În legătură cu Costin PRIBEANU am a mă lăuda că-l cunosc de foarte, chiar foarte mulți ani, când amândoi eram tineri, chiar foarte tineri și băteam la porțile consacrării în meserie, fiecare pe felia lui.



El a publicat multe lucrări, dintre care amintesc aici cărțile:
Costin PRIBEANU - Proiectarea interfeţei cu utilizatorul. Editura ASE, Bucureşti, 2003. ISBN 973-594-285-2. 165p.
Costin PRIBEANU - Proiectarea interfeţelor om-calculator. Editura Matrix Rom, Bucureşti, 2001. ISBN 973-685-290-3. 142p.
Costin PRIBEANU - Baze de date si aplicaţii. Editura Matrix Rom, Bucureşti, 2000. ISBN 973-685-155-9. 154p.
Costin PRIBEANU - Interacţiune om-calculator. Editura Didactica si Pedagogica, Bucureşti, 1999. ISBN 973-30-3078-3. 192p.
Cercetătorul Costin PRIBEANU este sufletul conferinței RoCHI pe care o organizează fără întrerupere din anul 2004, găsint tot timpul resurse să dezvolte un eveniment de nișe care s-a bucurat de un succes răsunător de fiecare dată în rândul cercetătorilor, cadrelor didactice și specialiștilor din companiile dezvoltatoare de software. Edițiile sunt referite peun coordonatele:
RoCHI 2017 A paisprezecea Conferinţă de Interacţiune Om-Calculator, Craiova, 11-12 Septembrie.
RoCHI 2016 A treisprezecea Conferinţă de Interacţiune Om-Calculator, Iaşi, 8-9 Septembrie.
RoCHI 2015 A douăsprezecea Conferinţă de Interactiune Om-Calculator, Bucureşti, 24-25 Septembrie.
RoCHI 2014 A unsprezecea Conferinţă Naţională de Interacţiune Om-Calculator, Constanţa, 4-5 Septembrie.
RoCHI 2013 A zecea Conferinţă Naţională de Interacţiune Om-Calculator, Cluj-Napoca, 2-3 Septembrie.
RoCHI 2012 A noua Conferinţă Naţională de Interacţiune Om-Calculator, Bucureşti, 6-7 Septembrie.
RoCHI 2011 A opta Conferinţă Naţională de Interacţiune Om-Calculator, Bucureşti, 8-9 Septembrie.
RoCHI 2010 A şaptea Conferinţă Naţională de Interacţiune Om-Calculator, Bucureşti, 2-3 Septembrie.
RoCHI 2009 A şasea Conferinţă Naţională de Interacţiune Om-Calculator, Cluj-Napoca, 3-4 Septembrie.
RoCHI 2008 A cincea Conferinţă Naţională de Interacţiune Om-Calculator, Iaşi, 18-19 Septembrie.
RoCHI 2007 A patra Conferinţă Naţională de Interacţiune Om-Calculator, Constanţa, 20-21 Septembrie.
RoCHI 2006 A treia Conferinţă Naţională de Interacţiune Om-Calculator, Bucureşti, 21-22 Septembrie.
RoCHI 2005 A doua Conferinţă Naţională de Interacţiune Om-Calculator, Cluj-Napoca, 15-16 Septembrie.
RoCHI 2004 Prima Conferinţă Naţională de Interacţiune Om-Calculator, Bucureşti, 23-24 Septembrie.
Am văzut multe dintre volumele cu comunicările de la aceste conferințe și conchid că acolo au fost prezentate multe lucruri de substanță, originale și de mare profunzime.
Costin PRIBEANU este absolvent al Facultății de Cibernetică, promoția 1982 și are un doctorat din anul 1997 când a finalizat teza de doctorat  Structuri de interactiune om-calculator, sub îndrumarea colegului meu de catedră profesorul Constantin-Gelu APOSTOL, lucrare prezentată și în colectivul de catedră și primită cu deosebit interes pentru că autorul  ei a realizat acolo o cercetare științifică cu  adevărat valoroasă.
Pe când eram șef de catedră am avut ocazia să colaborez cu Costin când el a realizat o conferință internațională pe probleme de interfețe și am apreciat poziția sa deosebită în raport cu o serie de specialiști veniți din străinătate și modul în care el era tratat arăta cp se bucură de un imens prestigiu. Consider și acum o mare eroare faptul că nu a devenit membru al catedrei noastre, doar datorită unor idei preconcepute, cum că din afară au drept să vină specialiști indiferent de cine sunt ei, la început doar pe poziție de lector universitar, ceea ce era prea puțin pentru Costin, în raport cu valoarea sa de la acel moment, când s-a pus problema.
Am admirat la Costin PRIBEANU statornicia cu care și-a dedicat multe resurse pentru domeniul interacțiunii om-calculator, știut fiind impacrtul pe care îl au interfețele asupra atractivității aplicațiilor online în general și a aplicațiilor mobile în special.
Costin PRIBEANU, cercetătorul care face parte din marea familie a celor dedicați aprofundării cu succes a unui domeniu din informatică pentru care aplicațiile online sau cele mobile vor fi sau nu de succes, dacă interfețele sunt de cea mai bună calitate, sau din contră, încalcă reguli elementare, îndepărtându-i pe utilizatori de acele aplicații.


(31 octombrie 2017)


Conferințe tematice

Conferințele  tematice au reprezentat elemente cheie pentru dezvoltarea informaticii pentru că s-au adresat unor cercuri restrânse de specialiși, lucru care le-au dat un ușor caracter exclusivist. Scă la o țară cu 20 de milioane de locuitori unde nu mai mult de 50.000 făceau informatică deja era posibilă organizarea de conferințe pe teme de nișă adică extrem de specializate, așa cum se organizau de marile asociații internaționale IEEE sau ACM. La noi și cărțile de programare sau despre calculatoare  aveau tiraje modeste, ce nu atingeau niciodată 20.000 de exemplare.
Conferințele de informatică tematice erau dese dar suficient de generoase în așa fel încât să se vină cu lucrări de către cât mai mulți autori, specialiști care lucrau în acest domeniu.
Au fost organizate în vremurile de demult conferințe, simpozioane și workshopuri organizate la Departamentul de Calculatoare din Institutul Politehnic București după cum urmează:

  • Aplicaţii ale informaticii în învăţământ, cercetare ştiinţifică, producţie , în perioada 1970 - 1973;
  • Simpozionul Româno-American în domeniul calculatoarelor, în anul 1980;
  • Microprocesoare, microcalculatoare şi aplicaţii,  în perioada 1981-1984.

Dpă 1990 acolo au fost organizate foarte multe manifestări științifice, descrise în detaliu la pagina 37 a broșurii dedicate departamentului când acesta a aniversat 45 de ani de existență. La Direcția Centrală de Statistică - DCS se organizau conferințe dedicate prelucrării automate a datelor statistice, unde în secțiuni se prezentau lucrări privind organizarea fluxurilor legate de utilizarea calculatoarelor electronice în prelucrarea datelor de la recensăminte, lucrări privind dezvoltarea de aplicații folosind teleprelucrarea în centralizarea fișierelor asociate dărilor de seamă provenind de la Direcțiile Județene de Statistică - DJS, dar și construirii de subprograme pentru conversia datelor din cartele pe discuri sau benzi magnetice, în vederea degajcu cutii de cartele perforate de la prelucrările de acum câțiva ani, depozite cu dimensiuni considerabile care deja erau ocupate peste 80% pentru a respecta legile referitoare la păstrarea suporților tehnici de informație. Așa a fost de exemplu Sesiunea stiintifica PERFECTIONAREA METODELOR DE PRELUCRARE A DATELOR STATISTICE, 15-17 MARTIE 1979, manifestare științifică având și un volum al comunicărilor, Editat de DCS, Centrul de calcul, București, lucru destul de rar pe atunci.
Tot așa era și cu Simpozionul APLICATII ALE CIBERNETICII SI INFORMATICII IN PRODUCTIE SI IN GESTIUNEA ECONOMICA, ASE a cărui primă sesiune a avut loc în 1980 și de care se ocupa personal Manea MĂNESCU.
La Cluj se organiza începând cu 1975 de către Centrul Teritorial de Calcul Simpozionul de Informatică si conducere, Cluj-Napoca, manifestare ce a reușit să strângă participanți din toată țara. De asemenea, se organiza și EXPRODINF, o sesiune de prezentare la nivel de detaliu a produselor informatice care erau realizate de Centrele de Calcul din toată țara, pentru e minimiza dezvoltarea în paralel a produselor destinate acelorași prelucrări.
Tot la DCS se ținea Seminarul Octav ONICESCU la care participa și marele matematician când trăia și care era ovaționat la fiecare intrare în sală, domnia sa fiind sufletul acelei manifestări, a ceri calitate științifică era cu totul specială datorită prestigiului marelui savant și respectului purtat acestuia.
În vremurile de demult se organizau conferințe tematice de informatică pentru prelucrarea datelor din medicină, căci acestui domeniu i se acorda atenție deosebită, nu numai din punct de vedere statistic, ci și din punct de vedere al diagnosticării pacienților de către medici asistați de calculator. Se vorbea că în URSS se făcea diagnosticare automată a pacienților care descriau simptome și i se stabilea diagnosticul de către calculator. Era umai o poveste, căci nici măcar acum când se face achiziții de date și analize automate de sânge, se fac tomografii și analize automate de imagini, așa ceva nu este realizabil 100% de către computer.
Imediat după 1989 a existat un entuziasm deosebit, o descătușare de forțe în a realiza simpozioane tematice, dar multe dintre ele nu au rezistat pentru că nu au fost fonduri, nu au fost lucrări care să le susțină și numărul celor interesați de a participa a fost foarte redus, părând la un moment dat că sunt rezultatul unor ambiții personale sau de grup. Până acum rezistă Conferința Internațională de Informatică Economică organizată în 1993 de către Departamentul de Informatică Economică din ASE. Eforturile materiale și umane sunt extraordinare căci o manifestare științifică are în spate multă muncă în afara manifestărilor propriu-zise.
Și eu am încercat să organizez ceva pe piraterie informatică, pe compresie de date și pe algoritmi genetici, doar workshopuri, care au mers doar o singură ediție, din cauza efortului fără succes de a avea lucrări, căci toată lumea vrea ISI, din start și dacă este posibil, fără nicio taxă de participare dar cu lucrare publicată în volum la o mare editură din Vest. 
Este de notorietate perseverența lui Costin PRIBEANU de la ICI în a organiza o conferință cu tematica interacțiunii om-calculator, al căui start a fost în anul 2004. Proccedings-ul conferinței este referit prin: Prima Conferinţă Naţională de Interacţiune Om-Calculator - RoCHI 2004, Bucureşti 23-24 Septembrie 2004, Editura Printech. ISBN 973-718-053-4. 322p.
Lista celorlalte ediții ale confernței RoCHI este:
RoCHI 2017 A paisprezecea Conferinţă de Interacţiune Om-Calculator, Craiova, 11-12 Septembrie.
RoCHI 2016 A treisprezecea Conferinţă de Interacţiune Om-Calculator, Iaşi, 8-9 Septembrie.
RoCHI 2015 A douăsprezecea Conferinţă de Interactiune Om-Calculator, Bucureşti, 24-25 Septembrie.
RoCHI 2014 A unsprezecea Conferinţă Naţională de Interacţiune Om-Calculator, Constanţa, 4-5 Septembrie.
RoCHI 2013 A zecea Conferinţă Naţională de Interacţiune Om-Calculator, Cluj-Napoca, 2-3 Septembrie.
RoCHI 2012 A noua Conferinţă Naţională de Interacţiune Om-Calculator, Bucureşti, 6-7 Septembrie.
RoCHI 2011 A opta Conferinţă Naţională de Interacţiune Om-Calculator, Bucureşti, 8-9 Septembrie.
RoCHI 2010 A şaptea Conferinţă Naţională de Interacţiune Om-Calculator, Bucureşti, 2-3 Septembrie.
RoCHI 2009 A şasea Conferinţă Naţională de Interacţiune Om-Calculator, Cluj-Napoca, 3-4 Septembrie.
RoCHI 2008 A cincea Conferinţă Naţională de Interacţiune Om-Calculator, Iaşi, 18-19 Septembrie.
RoCHI 2007 A patra Conferinţă Naţională de Interacţiune Om-Calculator, Constanţa, 20-21 Septembrie.
RoCHI 2006 A treia Conferinţă Naţională de Interacţiune Om-Calculator, Bucureşti, 21-22 Septembrie.
RoCHI 2005 A doua Conferinţă Naţională de Interacţiune Om-Calculator, Cluj-Napoca, 15-16 Septembrie.
RoCHI 2004 Prima Conferinţă Naţională de Interacţiune Om-Calculator, Bucureşti, 23-24 Septembrie.
Conferințele tematice pe diferite probleme de informatică au fost nenumărate și înainte de 1989 dar și după, toate reflectând inițiative personale sau de grup, însă fără a avea la bază o strategie pe termen lung, care să se înscrie în planul de țară, plan care să prevadă ca în 10 -20 de ani față de un moment T0 să existe un obiectv clar ca și la noi să se desfășoare o conferință foarte tare pe un domeniu ceva mai restrâns la care să se înghesuie specialiști adevărați din toată lumea. N-a fost să fie, dar nu este timpul trecut niciodată.





(31 octombrie 2017)

Tirajele cărților de informatică

Tirajele cărţilor de informatică au fost din punctul meu de vedere dseosebit de generoase, ştiut fiind faptul că în anii de demult, în acel domeniu cei de activau ca specialişti nu depăşeau 50.000 de persoane.
Coordonatele cărţii
Anul
Tirajul
Ivan FLORES – Sisteme de programe (software) pentru calculatoare numerice, Editura tehnică, Bucureşti, 1969, 480 pg.
1969
15.000 + 140
Margareta DRĂGHICI, Inițiere în COBOL, Editura Tehnică, București, 1972, 370 pg.
1972
15.000 + 140
Ioan DANCEA – Programarea calculatoarelor numerice pentru rezolvarea problemelor cu caracter tehnic și de cercetare științifică, Editura dacia, Cluj, 1973, 375 pg.
1973
4.000 + 25
M. HĂNGĂNUȚ, I. DANCEA, O. NEGRU – Programe FORTRAN comentate în automatică, Editura tehnică, Bucureşti, 1974, 304 pg.
1974
8.600 + 180
D.E. KNUTH - Tratat de programare a calculatoarelor. Sortare şi căutare, Editura tehnică, Bucureşti, 1976, 736 pg.
1976
6.500 + 70
V. PESCARU, I. CATONA, D. DUȚĂ, Cr. POPESCU, I. SATRAN – Fișiere, baze și bănci de date, Editura tehnică, Bucureşti, 1976, 309 pg.
1976
7.000 + 75
D. W. DAVIES, D. L. BARBER – Rețele de interconectarea calculatoarelor, Editura tehnică, Bucureşti, 1976, 643 pg.
1976
5.000 + 70
Dan DOBRESCU, Florentina IOANIȚESCU – Limbaje de programare pentru calculatoare de proces, Editura Albatros, București, 1977, 238 pg
1977
30.000
Stelian NICULESCU - FORTRAN, inițiere în programare structurată, Editura Tehnică, București, 1979, 278 pg,
1979
34.700 + 100
Mircea MALIȚA, Mihai DRĂGĂNESCU (coordonaqtori) – Viitorul electronicii și informaticii, Editura Academiei RSR, București,  1979, 195 pg.
1979
6370
Vasile RUS - Fondarea informaticii clujene, Editura Albastră, Cluj-Napoca, 1997, 189 pg.
1997
300
Ion IVAN, Alin ZAMFIROIU – cariera de programator, Editura ASE, București, 2017, 250 pg.
2017
75


Acum lucrurile stau altfel căci documentația se realizează folosind Internetul și bibliotecile virtuale unde majoritatea cărților de specialitate la zi se găsesc în format pdf și lumea nu mai cumpără decât în rare cazuri căți tipărite pe hârtie. Tirajele cărților de informatică erau impresionante într-o țară cu 20 milioane de locuitori și cu mai puțin de 50.000 de informaticieni, deși erau centre de calcul foarte numeroase. Acum tirajele sunt minuscule ca să nu zic ridicole, dar și condițiile sunt altele. În plus, acum, setea de câștig a editorilor care realizează tiraje suplimentare, îi determină să nu mai declare numărul exemplarelor tpărite pe una din paginile fiecărui exemplar.

(31 octombrie 2017)

Monday, October 30, 2017

Florin FILIP

Mă folosesc de Laudatio citit de Decanul Facultății de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică din ASE cu ocazia decernării titlului de Doctor Honoris Causa academicianului Florin FILIP, în ziua de 16 mai 2016 din Aula Magna.
Domnul academician Florin Gheorghe FILIP este nascut la data de 25.07.1947 in Bucuresti.
Dupa urmarea intre anii 1954 – 1961 a cursurilor elementare la Scoala generala nr. 95, a cursurilor Liceului Al. I. Cuza intre anii 1961 – 1965 si a Facultatii de Automatica intre anii 1965 – 1970 unde a obtinut diploma de inginer, a parcurs  stagiul doctoral, iar in anul 1981 a sustinut teza de doctorat, sub coordonarea profesorului doctor Sergiu Calin, obtinand titlul de doctor inginer.
In anii care au urmat, domnul academician Florin Gheorghe FILIP a desfasurat o bogata activitate de cercetare in domeniul  stiintei calculatoarelor si informaticii, finalizata prin solutii originale, precum si o bogata activitate in domeniul informaticii in cadrul Institutului National pentru Cercetare si Dezvoltare in Informatica – ICI din Bucuresti, in perioada 1970 – 1976, in calitate de cercetator stiintific, functie ocupata prin concurs, iar in intervalul 1976 – 2000  si-a desfasurat activitatea de cercetare in pozitiile de cercetator stiintific principal III, II si, respectiv, cercetator stiintific I, pozitii obtinute prin concurs. Meritele sale stiintifice si calitatile manageriale i-au fost recunoscute prin rezultatele obtinute la concursurile de ocupare a posturilior de sef de laborator intre anii 1985 – 1991, director in perioada 1991 – 1997 si director stiintific in perioada 1997 – 2000. Eforturile depuse de echipa de cercetatori au fost concretizate prin obtinerea finantarii a numeroase proiecte de stiintifice, contribuind decisiv la conectarea informaticii romanesti la circuitul international al cercetarii stiintifice din acest domeniu. In perioaada 1995 – 2003 a indeplinit functia de președintele al Consiliului Științific al ICI. Se vede continuitatea activitatii sale de cercetator stiintific in cadrul unuia dintre cele mai prestigioase institute de cercetare din tara noastra – ICI. Personalitatea sa a fost recunoscuta pe plan international, prin includerea in grupuri de specialisti de renume international, precum EC-PECO, IST Prize, ISTAG si PITCH,
Din anul 1991, domnul Florin Gheorghe FILIP este membru corespondent al Academiei Romane, iar din anul 1999 este membru titular al Academiei Romane, calitate din care a indeplinit functia de vicepresedinte, ales in anul 2000 si reales in anii 2002 si 2006. In cadrul Academiei Romane a coordonat sectia de stiinte tehnice, sectia de stiinte  geonomice, sectia de stiinte economice, juridice si sociologie si sectia de stiinta tehnologiei informatiei.
Activitatea stiintifica rodnica, desfasurata de domnul academician Florin Gheorghe FILIP s-a concretizat in numerose lucrari stiintifice valoroase sub forma unor carti publicate in edituri prestigioase, a unor articole publicate in reviste de specialitate recunoscute in lumea stiintifica si prezentarea de comunicari la conferinte stiintifice internationale, care au fost publicate in volumele acestor conferinte.


Recunoasterea activitatii stiintifice desfasurata de domnul academician Florin Gheorghe FILIP este concretizata prin decorarea de catre Preşedintele României in anul 2000 cu Ordinul naţional "Serviciu credincios" în rang de "Mare cruce".
Inca de la infiintarea catedrei de Informatica Economica in anul 1990, au fost dezvoltate puternice legaturi de colaborare cu laboratoare din cadrul ICI, unde cadre didactice dar si studenti ai sectiei de Informatica Economica din facultatea de Cibernetica, Statistica si Informatica Economica au gasit toate resursele pentru a se dezvolta profesional. Domnul academician Florin Gheorghe FILIP, pe atunci in calitatea domniei sale de director al ICI si in calitatea de director stiintific, a facilitat toate demersurile noastre in vederea concretizarii coloaborarii dintre cadrele didactice si cercetatorii din laboratoarele ICI, in cadrul unor proiecte de cercetare cu finantare din programe nationale precum INFOSOC.
Cu trecera timpului domnul academician  Florin Gheorghe FILIP a dezvoltat colaborarea cu Departamentul de Informatica si Cibernetica Economica, prezentand lucrari in sesiunea plenara a Conferintei Internationale de Informatica Economica, din 2003, 2011 si  2013.  Lucrarea ITC and e-Cultural Institutions, prezentata la Conferinta Internationala de Informatica Economica , editia 2013, a  prilejuit definirea directiilor de cercetare in zona creerii si valorificarii continutului digital ce reflecta sistematic realitati virtuale dintre cele mai variate, folosind tehnologii de realizare si de gestionare dintre cele mai moderne. Este membru in bordul editorial al revistei Informatica Economica publicata de Departamentul de Informatica si Cibernetica economica, revista in care a publicat numeroase  articole incepand cu anul 2001 pana in prezent. In anul 2000 a tinut cursuri si a coordonat lucrari de disertatie la disciplina Decizie asistata de calculator, la un masterat al Facultatii de Cibernetica, Statistica si Informatica Economica.


Domnul academician Florin Gheorghe FILIP a dezvoltat si adancit o stransa colaborare cu departamentul de Informatica economica participand cu prelegeri in cadrul Universitatii de vara a studentilor economisti de la Tusnad organizata in colaborare cu asociatia profesionala INFOREC si fundatia PRO OECONOMICA, in anii 2007 si 2008.

In calitatea sa de conducator de doctorat a dirijat cu profesionalism si exigenta o serie de doctoranzi sa elaboreze articole care sa contina rezultate deosebite ale cercetarilor efectuate si care sa fie publicate in revista Informatica Economica, gestionata de Departamentul de Informatica si Cibernetica Economica, contribuind in acest fel la cresterea valorii revistei noastre.

Domnul academician Florin Gheorghe FILIP a fost si este alaturi de membri Departamentul de Informatica si Cibernetica Economica in momentele sale importante si cu expertiza stiintifica a domniei sale contribuie la realizarea unor manifestari stiintifice de inalt nivel.
Ca o recunoastere eforutrilor depuse in promovarea invatamantului de informatica economica, a dezvoltarii informaticii economice si a rezultatelor obtinute in plan profesional, membrii catedrei de Informatica Economica si  membrii Asociatiei INFOREC au decis in unanimitate, sa i se acorde domnului academician Florin Gheorghe FILIP premiul Grigore MOISIL pe anul 1999, eveniment care s-a produs la sedinta festiva de deschidere a celei de a IV a editii a Conferintei Internationale de Informatica Economica. Diploma contine o prezentare a savantului Grigore MOISIL si un text care arata consideratiile care stau la baza alegerii personalitatii careia i se inmaneaza aceasta diploma, insotita de o medalie pe care este gravat numele celui caruia i se acorda si anul in care s-a produs evenimentul.
Domnul academician Florin Gheorghe FILIP este Doctor  Honoris Causa al Universitatii Ovidius din Constanta, al Universitatii Valahia din Targoviste, al Universităţii Lucian Blaga din  Sibiu, precum si   al Ecolle Centrale de Lille din Franţa.
Domnul academician Florin Gheorghe FILIP este membru de onoare al Academiei de Ştiinţe Tehnice din România  si membru de onoare al Academiei de Ştiinţe din Republica Moldova. 
Domnul academician Florin Gheorghe FILIP a fost visiting professor la universităţi şi institute de cercetare din Anglia, Austria, Brazilia, Chile, China, Franţa, Germania, Kuweit, Republica Moldova, Suedia si Tunisia.

Domnul academician Florin Gheorghe FILIP este membru în colegiile editoriale ale unor reviste din tara si din strainatate, precum:
-          Systems Analysis , Modeling and Simulation
-          International J. of Critical Infrastructures
-          Computer Journal of Moldova
-           Information Technologies and Control
-          Romanian Journal  of Information Science and Technology
-          Studies in Informatics and Control
-          International Journal of Computers, Comminication and Control
-          Control Engineering and Applied Informatics
-          Revista română de informatică şi automatică  
-          Revista română de automatică 
-          Informatica Economica.

A Participat la implementarea proiectelor internaţionale INTERBIT - Interbalkan Net of Technology, MobiTech - European SME Challenge in Mobile Telecom Technologies,  IDEALIST 5FP si PROLEARN.

Pana acum domnul academician Florin Gheorghe FILIP a fost membru în Comitetele internaţionale de program la peste 50 de conferinţe şi congrese internaţionale prestigioase de specialitate, desfăşurate în Europa, SUA, America de Sud, Asia  şi Africa. A prezentat comunicari in sesiuni plenare la conferinte stiintifice de la Reading – Anglia (2013), Santiago- Chile (2008), Soujou- China (2005), , Villeneuve d’Asq - Franţa (2013), Coimbra - Portugalia (2010) , Valencia -Spania (2010) , Hammamet -Tunisia (1997). A fost invitat sa tina o serie de seminarii stiintifice la universităţi şi centre de cercetare Londra - 1985, Insbruck -1996), Vitoria- 1996, , Praga- 1985) , Chengdu - 2013) , Toulouse- 1994,  Lille – 2008, Berlin- 1991, Kuweit-1984), Varsovia-1980,  si Uppsala -1974,2012.


Pana acum domnul academician Florin Gheorghe FILIP este membru al asociaţiilor profesionale:
-          International Federation of Automatic Control
-          Simulation Europe
-          Asociatia pentru tehnologia informatiei şi comunicaţiilor
-          Forumul roman pentru Societatea informaţională
-          Societatea de automatică şi informatică tehnică
-          International Federation of Information Processing
-          Association For the Promotion of International Technological Co-operation for Humanistic Ends.




Domnul academician Florin Gheorghe FILIP a publicat numeroase monografii atat ca singur autor, cat si in colaborare, in mod ritmic, oferind specialistilor cele mai noi solutii obtinute in activitatea sa de cercetare stiintifica, dintre care se enumera:
-          Cibernetica automatica informatica in industria chimica – 1979
-          Sisteme ierarhizate si in timp real in prelucrarea distributia a datelor – 1986
-          Informatica industriala ; noi paradigme si aplicatii – 1999
-          Decizie asistata de calculator: decizii, decidenti , metode si instrumente de baza – 2002
-          Sisteme suport pentru decizii – 2004.
In calitate de editor, domnul academician Florin Gheorghe FILIP a contribuit la realizarea unor volume valoroase, in care au fost abordate probleme de mare actualitate ale informaticii, precum:
-          Large Scale Systems; Theory and Applications – 2001
-          Fenomene si procese cu risc major la scara nationala – 2004
-          Proceedings of ICCCC 2006,  International Journal of Computers, Communications & Control – 2006
-          From Natural Language to Soft Computing: New Paradigms in Artificial Intelligence – 2008
-          Complexity in Artificial and Natural Systems – 2008
-          Automatique Avancée et Informatique Appliquée – 2009
-          Proceedings of the 1st Workshop on Energy, Transport and Environment Control Applications -2010.
Articolele elaborate de cercetatorii coordonati de domnul  academician Florin Gheorghe FILIP, au fost publicate in reviste stiintifice prestigioase precum: IFAC J. Automatica, Computers in Industry, Advances in Modelling & Simulation, J. of Systems Analysis Model. Simulation, Studies and Researches in Computer and Informatics, Annual Review in Automatic Programming, Studies and Researches in Computers and Informatics, Studies in Informatics and Control, IFAC J. Control Engineering Practice, J. Human Systems Management, International J. of Production Economics, AMC, Buletinul Roman de informatica, Informatica Economica, Studii si cercetari de calcul economic si cibernetica economica, Informatica Aplicata, Revista Romana de Informatica si Automatica si Studies in Informatics and Control .


Având în vedere activitatea sa extrem de prestigioasa și valoarea științifică internațională precum și implicarea sa, în deschiderea spre activitatea de cercetare științifică din domeniul stiintei calculatoarelor si a tehnologiei informatiilor cu aplicatii in economie, la nivel international, precum si atragerea tinerilor cercetatori din Departamentul de Informatica si Cibernetica Economica din ASE in proiecte importante de cercetare stiintifica, facem propunerea  Senatului Academiei  de Studii Economice de a acorda domnulului  academician Florin Gheorghe FILIP titlul de Doctor Honoris Causa al Academiei de Studii Economice de București.

Mai adaug aici contribuția majoră a domnului academician la revigorarea revistei Informatica Economică a Departamentului de Informatică și Cibernetică Economică - DICE și a INFOREC, precum și la contribuțiile domniei sale în a organiza ediții ale Conferinței Internaționale de Informatică Economică, manifestare științifică deosebit de complexă și care și-a căpătat un excelent prestigiu în lumea specialiștilor din țară și din străinătate.
(31 octombrie 2017)


Tehnici de programare

Tehnicile de programare trebuie să fie niște modalități diferite între ele de a scrie programe astfel încât:
- durata să fie cât mai redusă;
- efortul programatorilor să fie cât mai mic;
- complexitatea aplicațiilor să fie cât mai mare;
- calitatea obținută pentru programe să fie cât mai mare.
Programarea modulară constă în a scrie programe complexe ca parți asamblate, numite module.
Programarea structurată revine a scrie programe folosind numai și numai anumite construcții numite structuri elementare.
Programarea orientată obiect presupunde a scrie programe pornind din start cu ideia de a realiza de la început componente noi destinate reutilizării, dar și de a reutiliza masiv componente deja existente.
Programarea mixtă constă în a scrie un program principal într-un anumit limbaj cu apeluri de subprograme scrise în cu totul alte limbaje de programare. În vremurile de demult, finețea unei prelucrări era foarte diferită de la un limbaj de programare la altul.
Vectorizarea masivelor multidimensionale reprezintă o tehnică destul de des întâlnită printre programatorii din înalta societate a acestora, care știu să folosească tipurile de adresare care permit maximizarea gradului de folosire a zonelor de memorie și deci, maximizarea problemelor de rezolvat, alături de reducerea timpilor de regăsire a elementelor. Trebuie însă efectuate transformări de regăsire a elementelor din masivul multidimensional în corespondentul lor din vector.
Pentru fiecare tehnică de programare, se ia un limbaj de programare și se ilustrează modalitățile prin care secvențe de program se scriu respectând rigorile acestor tehnici.
Pentru înțelegerea avantajelor, se vor prezenta variante ale secvențelor pentru a rezolva aceeași problemă fără a folosi o tehnică de programare, după care se va trece la scrierea secvenței pentru aceeași problemă folosind tehnica. De fiecare dată se vor face comentarii care să evidențieze superioritatea din punct de vedere calitativ a secvenței scrise folosind tehnica de programare.
Experiența arată că pentru implementarea oricărei tehnici de programare sunt importanți programatorii cu capacitatea lor de a ânțelege elementele de finețe și ca la poezie, trebuie multă experiență, cultură și dorința de autodepășire, căci de la prooblemă la problemă o tehnică de programare are anumite elemente specifice. Numai programatori care stăpânesc elementele de detaliu vor scrie secvențe de program eficiente, repede și de mare complexitate.
S-a crezut că tehnicile de programare revoluționează programarea, dar nu este chiar așa, căci programele sunt scrise de programatori. Numai programatori foarte performanți, cu experiență și care știu elementele de finețe ale unei tehnici de programare vor ști să facă din acea tehnică de programare exact ceea ce trebuie pentru a da soluțiile cele mai bune la nivelul textelor sursă.

(01 noiembrie 2017)

Informatica la Academia Română

În 7 ianuarie 1992 a luat ființă Secția de știința și tehnologia informației din cadrul Academiei Române la inițiativa academicianului Mihai DRĂGĂNESCU.
La 24 noiembrie 1998 a fost definită știința și tehnologia informației ca domeniul multidisciplinar al științei si tehnologiei care stă la baza societății informaționale și care cuprinde: 
- substratul fizic al informației;
- telecomunicații și teoria sistemelor;
- software;
- sisteme informatice;
- informatica teoretica;
- teoria informatiei;
- internet;
- Web;
- automatica; 
- teoria sistemelor;
- aplicatii ale informaticii;
- filosofia informației.
Comisia este formată academicieni și membrii corespondenți. De-a lungul timpului din acestă comisie au făcut parte Aurel AVRAMESCUm Gheorghe CARTIANU, Dragomir HURMUZESCU, Ștefan ODOBLEJA, Corneliu PENESCU, Tiberiu POPOVICIU, Tudor TĂNĂSESCU, Nicolae VASILESCU KARPEN, Mihai DRĂGĂNESCU.
În anul 2006 comisia era alcătuită din Florin Gh. FILIP,  Dan DASCĂLU, Gheorghe TECUCI, Alexandru TIMOTIN, Andrei ȚUGULEA, 7 membri corespondenti: Ioan DUMITRACHE, Mihai MIHĂILĂ, Gheorghe PĂUN, Vasile-Mihai POPOV, Adrian RUSU, Horia Nicolai TEODORESCU, Dan TUFIȘ), 2 membri de onoare români: Petre STOICA si Victor TOMA precum si 2 membri de onoare straini: Constantin BULUCEA si Radu POPESCU ZELETIN.  
Așa cum este prezentat pe site-ul Academiei Române, acum, Secția de știința și tehnologia informației  este formată din următoarele personalități: academician Florin FILIP - președinte, acad. Dan DASCĂLU, acad. Florin Gheorghe FILIP, acad. Gheorghe PĂUN, acad. Gheorghe TECUCI, acad. Dan TUFIŞ, acad. Andrei ŢUGULEA, prof. dr. Dan CRISTEA, prof. dr. ing. Ioan DUMITRACHE, dr. ing. Mihai N. MIHĂILĂ, prof. dr. ing. Vasile-Mihai POPOV, prof. dr. ing. Gheorghe ŞTEFAN, prof. dr. ing. Horia Nicolai TEODORESCU, prof. dr. ing. Mihail VOICU, prof. dr. ing. Marius GURAN, dr. Ing. Constantin BULUCEA , dr. ing. Mihail C. ROCO  , prof. dr. ing. Petre STOICA  și  prof. dr. Ing. Radu POPESCU ZELETIN în calitate de membri.
Revistele acestei secțiuni Fuzyy Systems and A.I. - Reports and Letters, Studies in Information and Control și Romanian Journal of Information Science and Technology publică rezultate originale ale cercetătorilor din țara noastră pe probleme teoretice și cu aplicabilitate din informatică și din tehnologia informației.
În cadrul secțiunii sunt organizate simpozioane, mese rotunde, workshopuri pe probleme actuale din domeniul de care se ocupă secțiunea, reunind cele mai importante personalități ale lumii științifice din întreaga țară, care sunt implicate în problematica abordată.
În această comisie se iau deciziile privind acordarea premiilor Gheorghe CARTIANU, Mihai DRĂGĂNESCU, Tudor TĂNĂSESCU și Grigore MOISIL, pentru cele mai bune rezultate obținute de cercetătorii români în domeniul științei și tehnologiei informației.






(30 ocotmbrie 2017)

Profesorul Ion Gh. ROȘCA

Despre profesorul Ion Gh. ROȘCA am de scris nu un roman, ci o mie de romane, căci ne cunoșteam din anul universitar 1967 - 1968 pe când locuiam la căminul C1 din Agronomie, eu fiind student în anul al III-lea la Mecanizare cum se spunea secției de Mecanizare și automatizare a calculului economic de la Facultatea de Calcul economic și cibernetică economică din ASE. El era student în anul întâi tot la Mecanizare. Ne-am cunoscut la un telefon public. El a intrat în vorbă cu mine. Pe atunci era un tânăr înalt, slăbuț, cu mustață, cu o pălărie cu borul foarte mare și cu un raglan larg și lung, legat cu cordon în jurul mijlocului. De atunci am rămas într-o excelentă relație de colegialitate, până în 29 octombrie 2011.
Ion Gh. ROȘCA a terminat facultatea șef de promoție în anul 1972.
Ion Gh. ROȘCA a devenit asistent universitar stagiar în toamna anului 1972.
Ion Gh. ROȘCA a fost promovat prin concurs lector universitar în anul 1979.
Ion Gh. ROȘCA a devenit conferențiar universitar în anul 1990.
Ion Gh. ROȘCA a ocupat prin concurs funcția de profesor universitar în 1994.
Ion Gh. ROȘCA a coordonat doctorate începând cu anul ..............
Ion Gh. ROȘCA a fost primul șef al Catedrei de Informatică Economică începând cu anul 1990.
Ion Gh. ROȘCA a ocupat funcția de rector al ASE în intervalul 2004 -2012.
Ion Gh. ROȘCA a primit premiul Academiei RSR pentru cartea Informatica în 1987.
Ion Gh. ROȘCA a primit premiul Academiei Române Petru S. AURELIAN în 2006.
Profesorul Ion Gh. ROȘCA este coautor a numeroase articole și cărți. Dintre cărți enumăr:

  • Ion Gh. ROȘCA (coordonator), Constantin APOSTOL, Bogdan GHILIC-MICU, V. ROȘCA - Prelucrarea fişierelor în PASCAL, Editura Tehnică, Bucureşti, 1994, 228 pag.
  • Ion Gh. ROȘCA (coordonator), Constantin APOSTOL, Bogdan GHILIC-MICU, V. ROȘCA,, Adriana IONESCU, Ileana VREJBA - COBOL complet pentru calculatoare profesionale, Editura ALL, Bucureşti, 1994, 343 pag.
  • Ion Gh. ROȘCA, Constantin APOSTOL (coordonatori), Bogdan GHILIC-MICU, V. TEODOR, Manole VELICANU – Tehnica programării COBOL pentru calculatoare IBM PC, Editura ALL, Bucureşti, 1992, 315 pag.
  • Ion Gh. ROȘCA, Ion LUNGU, Nely MUȘAT. – Baze de date relaţionale. Utilizarea limbajului SQL PLUS, Editura ALL, Bucureşti,, 1992, 179 pag.
  • Ion Gh. ROȘCA, Gheorghe DODESCU ş.a. – Sistemele de operare MIX şi programarea în limbajul MACRO, volumul II, Editura, Tehnică, Bucureşti, 1991, 367 pag.
  • Ion Gh. ROȘCA, Gheorghe DODESCU ş.a. – Informatica, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1987, 602 pag. 
Mai sunt multe, chiar foarte multe de scris, dar voi încheia cu ceea ce mi se pare mie extraordinar, adică despre grupul de lucru format din tinerii din acele vremuri de demult Valer ROȘCA, Ion Gh. ROȘCA, Constantin APOSTOL și Ion IVAN, adică subsemnatul, care munceam din greu la disciplina de Limbaje de programare și care ne zbuciumam să scriem cărți precum:

  • Valer ROSCA, Constantin APOSTOL, Ion IVAN, Ion Gh. ROSCA - Limbaje de programare. Limbajul de programare ASSIRIS, Lito ASE, Bucuresti, 1977, 516 pg.
  • Valer ROSCA, Constantin APOSTOL, Ion IVAN, Ion Gh. ROSCA - Memorator pentru limbajul de programare ASSIRIS, Lito ASE, Bucuresti, 1977, 167 pg.
  • Valer ROSCA, Constantin APOSTOL, Ion IVAN, Ion Gh. ROSCA - Limbaje de programare - Limbajul FORTRAN si FORTRAN conversational, LITO ASE, Bucuresti, 1980, 224 pg.
  • Valer ROSCA, Constantin APOSTOL, Ion Gh. ROSCA, Pavel NASTASE, Ion IVAN - Indrumar pentru elaborarea proiectelor la disciplina Limbaje de programare a calculatoarelor electronice, LITO ASE, Bucuresti, 1982, 138 pg.
  • Valer ROSCA,Constantin APOSTOL, Ion IVAN, Sergiu COMAN, Ion Gh. ROSCA - LIMBAJE DE PROGRAMARE, metoda programatorului sef. Studiu de caz, Editura ASE, Bucuresti, 1979, 115 pg

A mai fost un moment pe care nu vreau să-l ratez: ondeva la mijlocul anilor '80 la o sesiune de examen s-a produs un fenomen neașteptat în sensul că au promovat la disciplina Limbaje de programare sub 25% dintre studenții. Cursuri susțineau la acea disciplină lectorii doctori Valer ROSCA, Constantin APOSTOL, Ion IVAN, Ion Gh. ROSCA. Am fost chemați la un prorector împreună cu decanul, șeful de catedră și secretarul de partid. După ce ne-a porcăit cum a știut el mai bine, respectivul a comandat un panou pe care erau numele noastre, ale celor patru, procentele de promovabilitate în dreptul fiecăruia și o serie de întrebări dure adresate nouă. Efectul a fost pe dos, căci colegii cu care ne întâlneam ne felicitau pentru curajul de a arăta adevărata stare a ceea ce se întâmpla într-un învățământ superior politizat la maximum. Numai intervenția marelui profesor Alexandru GHEORGHIU la recotor a făcut să dispară acel panou mârșav. Peste ani, prin 2011 respectivul a primit din mâna lui Ion Gh. ROȘCA o importantă distincție. Atunci i-am zis colegului meu că victima își premiază călăul. 
Au mai fost și alte momente, dar deocamdată, atât.




(30 octombrie 2017)

Sunday, October 29, 2017

Cărți de bazele programării

Cărțile de bazele informaticii sunt extrem de numeroase pentru că în toate facultățile și chiar și în licee se predau noțiuni elementare despre calculator și utilizarea acestuia, așa fel încât absolvenții să știe să folosească la un nivel mediu resursele unui calculator, mai ales legat de meseria pe care fiecare dintre studenți o vor practica după terminarea studiilor. De aceea, există o mare varietate de a aborda bazele informaticii. O abordare este cea clasică în care se prezintă calculatorul, apoi se prezintă elemente de software și după aceea se dezvoltă elemente de programare și de utilizare de produse software existente. Orice om care parcurge cursul de bazele informaticii va ști să deschidă un calculator, să încarce un program, să-l lanseze, să pună date într-un fișier, să facă oarece prelucrări, să facă o procesare de texte și să prezinte ideile într-o formă cât mai pe înțeles în conferinșe, dar să și construiască desene proprii.
Unele dintre cărțile de bazele informatice identificate de mine sunt:
Vasile FLORESCU, Cosmin-Petronel AMZA - Bazele informaticii din perspectiva utilizatorului final, Editura Rolcris, București, 2001, 240 pg.
Ilie TAMAȘ, Pavel NĂSTASE, Ion NEGESCU - Bazele informaticii, curs pentru uzul studenţilor, Editura ASE, București, 1993, 182 pg.
Octavian DOGARU - Bazele informaticii : Limbaje formale, Editura Universității, Timișoara, 1989, 154 pg.
Gheorghe SOFRONIE, Traian SURCEL, Constantin APOSTOL - Bazele informaticii, Editura ASE, București, 1992, 250 pg.
Radu MÂRȘANU - Bazele informaticii, curs pentru uzul studenţilor anului I; Facultatea Management - administraţie publică, Editura ASE, Bucureşti, 2001, 153 pg.
Constantin POPOVICI, Horia GEORGESCU, Luminița STATE - Bazele informaticii, Editura Universității, București, 1990.
Lascu RÂCU - Bazele informaticii : Curs] pentru uzul studenţilor, Editura universității Craiova, Craiova, 1990, 220 pg.
Mihau VOICULESCU, Adrian PANĂ, Ion NEGESCU - Bazele informaticii, Editura ASE, București, 1992, 280 pg.
Ion LUNGU, Mioara UDRICĂ, Marius MAREȘ - Bazele informaticii, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 1997, 288 pg.
Leon LIVOVSCHI - Bazele informaticii, Editura Albatros, București, 1979, 472 pg.
Sever GROZE, Gheorhe COMAN - Bazele informaticii, Editura Universității Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca, 1977.
Ion Gh. ROȘCA, Luminița STATE, Cătălina COCIANU - Bazele informaticii : Manual pentru clasa a XI-a; Licee teoretice, All Educational, București, 1999, 88 pg.
Cărțile destinate  bazelor  informaticii sunt cărțile cu cele cele mai variabile concepte pentru că totul depinde de obiectivul urmărit de fiecare autor. Așa cum degetele de la o mână sunt diferite, așa cum chiar un deget este diferit dacă este privit dintr-un alt unghi decât dacă este privit de altcineva schimbând unghiul, tot așa și bazele informaticii diferă de la tipologie de utilizatori, la tipologie, căci fiecare dintre aceștia au interese care diferă funcție de meserie, de vârstă și de obiectivele urmărite.
Acesta este un domeniu deschis și viitorul arată că tot timpul se va vorbi despre bazele informaticii, fiecare autor fiind liber să includă ca elemente de bază acele elemente care sunt considerate de el indispensabile trecerii rapide și eficiente a celor care citesc astfel de cărți la utilizarea cu succes a calculatorului, a tabletei sau chiar și a telefonului mobil.












(30 ocotmbrie 2017)

Profesorul Nicolae ȚĂPUȘ

În monografia scrisă la împlinirea celor 45 de ani de către Departamentul de Calculatoare din UPB numele profesorului Nicolae ȚĂPUȘ apare de 27 de ori. Sunt momente esențiale ale evoluției Departamentului de Calculatoare  fin UPB, unde profesorul lucrează de la terminarea facultății din 1972, mai întâi ca asistent universitar și unde a urcat treptele academice, devenind lector în 1978, apoi conferențiar în 1990, ca din 1992 să devină full professor și conducător științific de doctorat. În anul 1982 a susținut în mod strălucit teza de doctorat Contribuții la elaborarea de noi structuri de sisteme de calcul microprogramate sub coordonarea profesorului Adrian PETRESCU.
De-a lungul anilor, profesorul Nicolae ȚĂPUȘ a ținut în fața studentilor și a masteranzilor de la Facultatea de  Calculatoare cursuri precum:
• Calculatoare numerice si programare;
• Arhitectura calculatoarelor;
• Proiectarea cu microprocesoare;
• Arhitectura sistemelor de calcul;
• Retele locale de calculatoare;
• Arhitecturi si prelucrari paralele;
• Sisteme distribuite;
• Sisteme paralele si distribuite ;
• Arhitectura sistemelor cluster si GRID.
Activitatea sa didactică de la catedră este împletită armonios cu o intensă activitate de cercetare științifică pe domenii precum:
• proiectarea asistata de calculator a unitatilor de comanda a sistemelor numerice;
• proiectarea si implementarea unor structuri microprogramate;
• proiectarea si implementarea sisteme de calcul de tip microcalculator, bazate pe microprocesoare;
• rețele de calculatoare;
• sisteme embedded si rețele de senzori;
• dezvoltarea de sisteme paralele și distribuite;
• sisteme de tip cluster si GRID.
In anul 1974, tânărul pe atunci asistent universitar Nicolae ȚĂPUȘ și tânărul Trandafir MOISA a facut parte din colectivul coordonat  din profesorul Adrian PETRESCU, care a realizat pe bază de contract de cercetare știintifica cu industria cum erau lucrurile în acele vremuri, microcalculatorul microprogramat MC1, care era  primul sistem microprogramat din țară destinat achiziției și prelucrării datelor în stațiile de distribuție a energiei electrice și care a fost utilizat de către ICEMENERG in scopul reducerii consumului de energi electrica, căci în acele vremuri nu se făcea cercetare pe bani de dragul cercetării, ci pentru a da noi soluții originale unor  probleme concrete. Echipa aceasta a lucrat și la realizarea unor microcalculatoare din familia Felix Micro pentru Țntreprinderea de Calculatoare Electronice, de asemenea, pe bază de contract de cercetare științifică. Soluțiile propuse de colectiv au stat la baza producției la scară industrială a acelor microcalculatoare. Trebuie să scriu aici că sistemul M118 GS a fost distins cu Medalia de Aur la Expozitia de la Leipzig în 1981, sistem la care colectivul din Politehnică a avut contribuții deosebit de importante. Prin 1982 la acest colectiv s-a alăturat Irina ATHANASIU. Fără a greși câtuși de puțin, profesorul Nicolae ȚĂPUS a lucrat într-un colectiv care a făcut istorie în construirea de calculatoare electronice performante, în concordanță cu exigențele acelor momente, fără a fi alterate de uzura morală care a caracterizat producția de tehnică de calcul de dinaintea implicării cercetării științifice universitare în acest proces. Biografia sa conține mult mai multe detalii legate de participarea sa la dezvoltarea industriei de calculatoare de la noi din țară. Doar trebuie căutate pe Internet.
Profesorul Nicolae ȚĂPUS a lucrat cu studenții îndeaproape, reușind rezultate de excepție la concursurile  IEEE Annual Computer Society International Design Competition - CSIDC, Windows Embeded din Seatle și nu numai, unde de departe se vedea că studenții de la Facultatea de Calculatoare sunt deosebit de competitivi la etapele de selecție națională în vederea deplasării în USA, unde participau studenți de la mai multe facultăți de profil.
În 1975 profesorul Nicolae ȚĂPUȘ a primit premiul Traian VUIA al Academiei RSR.
De-a lungul carierei sale a publicat în calitate de autor sau coaiutor numeroase cărți și articole, a avut comunicări la conferințe științifice de specialitate, publicate în volume. Dintre cărți enumăr:
Valentin CRISTEA, Nicolae ȚĂPUȘ, Trandafir MOISA, Valeriu DAMIAN - Retele de calculatoare, Editura Teora, București, 1992, 240 pg
Ion Gh. ROȘCA, Nicolae ȚĂPUȘ, Valentin CRISTEA, și alții - Internet & Intranet. Concepte şi aplicaţii, Editura Economică, Bucureşti, 2000, 304 pg.
Ion Gh. ROȘCA, Nicolae ȚĂPUȘ, Valentin CRISTEA, și alții - Intranet, Editura ASE Bucureşti, 2000, 112 pg.
Adrian PETRESCU - coordonator, Trandafir MOISA, Nicolae ȚĂPUȘ, Dan GHEORGHIU și colectiv - Microcalculatoarele Felix M18, M18B, M118 : vol. 2, Editura Tehnică , București, 1984, 255 pg
Adrian PETRESCU, Trandafir MOISA, Nicolae ȚĂPUȘ, Constantin BOTEZ - Microcalculatoarele FELIX M18, M18B M118. Vol.1 ,  Editura Tehnică , București, 1984, 286 pg





(26 octombrie 2017)




Câte ceva și despre mine

Acum îmi permit să fiu detașat de multe chestii și să scriu despre mine și despre alții lucruri exact așa cum le văd eu, bazându-mă în cele mai multe cazuri pe documentele pe care le dețin, lucru care dă un nivel acceptabil de obiectivitate celor spuse și mai ales scrise.
Voi lua lucrurile în desfășurarea pe care o consider eu interesantă, căci nu toate evenimentele cu care m-am intersectat au prezentat aceeași importanță.
În data de 25 octombrie 2017 în Aula Magna a ASE la ora 12,00 a început țedința festivă a  Senatului ASE în care mi s-a decernat Diploma Virgil MADGEARU pentru întreaga activitate desfășurată de mine în ASE de peste 40 de ani. Au vorbit președintele Senatului ASE, profesorul Pavel NĂSTASE, rectorul ASE profesorul Nicolae ISTUDOR, decanul  Facultății de Cibernetică profesorul Marian DÂRDALĂ care a prezentat Laudatio, iar după aceea mi s-a dat și mie cuvântul în care am făcut apologia cartelei perforate, a dischetelor de 8, de 5.25 și de 3.5 inches.

(29 octombrie 2017)

Cătălina COCIANU

Despre profesoara Cătălina COCIANU am a spune extrem de multe lucruri pentru că eu o cunosc de când s-a născut, fiind coleg de grupă în studenție cu mămica ei. Fără a o lăuda nicio clipă Cătălina COCIANU săa dovedit a fi un copil de excepție, o elevă de excepție, o studentă de excepție și de când a devenit membră a departamentului de Informatică Economică, un cadru didactic de excepție. Toate se demonstrează nu prin vorbe, ci prin rezultate.
A finalizat în mod strălucit studiile.
A susținut cu succes două teze de doctorat în 2001 cu teza Procesarea imaginilor prin metode statistice şi de analiză complexă și 2008 cu teza Analiza frecvenţă-timp a semnalelor cu aplicaţii.
A urcat toate treptele academice de la asistent universitar în 1999, lector universitar în 2002, conferențiar în 2005 și profesor universitar în anul 2007. A făcut ucenicie adevărată în cercetarea științifică din zona informaticii între anii 1993 -1999.
A publicat cărți fie ca singur autor, fie în colaborare după cum urmează:
Cătălina-Lucia Cocianu, Cristian Uscatu - Programare evolutivă și algoritmi genetici,
Editura ASE, București, 2015, 216 pg
Cristian Uscatu, Cătălina-Lucia Cocianu, Marinela Mircea, Lorena Bătăgan -  Algoritmi
si tehnici de programare. Aplicații, Editura ASE, București, 2015, 178 pg
Cătălina-Lucia Cocianu, Cristian Uscatu - Capitole speciale de calcul numeric cu
aplicaţii, Editura ASE, ucurești, 2013, 254 pagini
Bogdan Ghilic-Micu, Marian Stoica, Catalina Cocianu, Cristian Uscatu, Marinela Mircea, Lorena Batagan - Bazele programarii calculatoarelor. Suport de curs, Editura ASE, București, 2013, 200 pg.
Cătălina-Lucia Cocianu, Luminiţa State - Tehnici de clasificare cu aplicaţii în analiza datelor document, Editura ASE, ucurești, 2008, 201 pg
Ion Gh. Roşca, Bogdan Ghilic-Micu, Cătălina-Lucia Cocianu, Marian Stoica, Cristian Uscatu, Marinela Mircea, Lorena Bătăgan, Cătălin Silvestru, “Bazele programării calculatoarelor. Teorie şi aplicaţii în C”, Editura ASE, București, 2006, 251 pg
Zenovic Gherasim, Cătălina-Lucia Cocianu - Sisteme expert în economie, Editura Fundatiei Romania de Maine, București, 2005, 156 pg
Ion Gh. Roşca, Bogdan Ghilic-Micu, Constantin Apostol, Valer Roşca, Cătălina-Lucia Cocianu - Programarea calculatoarelor. Tehnica programării în limbajul Pascal, Editura ASE, București, 235 pg.
Profesoara Cătălina COCIANU a publicat numeroase articole în reviste ISI și a avut comunicări deosebit de bine primite de specialiști la conferințe internaționale de specialitate. 
Din anul 2009 conduce doctorate în specializarea Informatică Economică în cadrul ASE.



(29 octombrie 2017)

Producția de mașini eletro-mecanice

Producția de mașini eletro-mecanice de la noi este ilustrată prin mașini de clacul pentru adunare și scădere. Cele mult pentru înmulțire și împărțire erau mult prea complicate ca mecanisme și s-au
produs la noi într-o variantă compactă, de utilizat la birou, nu în operații comerciale de casă la magazine.
Ar fi fost o oportunitate pentru industria de la noi dacă ar fi produs mașini de calcul electromecanice atât de necesare pentru casele de marcat din magazine, căci sunt sigur că vreo 50.000 de bucăți ar fi acoperit necesarul. Dar ar fi însemnat ca vânzătorii din magazine, destul de șmecheri să nu mai aibă posibilitatea de ai ciupi la bani pe clienți. Chiar și acum când în era cântarelor electronice zicem noi că s-au diminuat posibilitățile de a fi păcăliți clienții, vânzătorii noștri cei mioritici au găsit ei suficiente mijloace de a ciuguli copios și în niciun caz să plece ei cu mâna goală seară de seară.
Acele mașini ar fi reprezentat un bun exercițiu de a demonstra că în zona mecanicii fine și industria noastră era bună, căci examenul îl trecuse cu pompele de injecție de la Sinaia, iar începutul cu aritmometrul de la Târgu Mureș a fost trecut cu succes, deși era cu întârzâiere. N-a fost să fie...
În schimb mașinile de adunat de birou, așa cum au fost ele gândite au reprezentat un ajutor imens pentru multe compartimente de contabilitate din întreprinderile socialiste unde se lucra cu volume mari de date, cu operații foarte numeroase și se cerea exactitate la calcule. În plus, mașina electromecanică de la Târgu Mureș oferea și o bansă de hârtie imprimată a datelor adunate, ceea ce era un bun mod de a face verificările, atât de necesare în contabilitate. Banda însoțea documentele centralizatoare din contabilitate.

(29 octombrie 2017)