Decalajele istorice reprezintă întotdeauna elementul de analiză al oricărui produs, respectiv, al oricărui proces de producție.
În cazul calculatorului IBM 360 care a fost anunțat în aprilie 1964 și care a fost operațional în America în anul 1965, iar la Centrul de Calcul al ASE a intrat în funcțiune în anul 1969, decalajul a fost de 4 ani. Calculatorul a fost scos din producție în anul 1978, ceea ce înseamnă că a fost achiziționat la noi tocmai în perioada de ascensiune a ciclului său de viață, ceea ce este un lucru foarte bun.
Calculatorul ICL1904/1905 a fost achiziționat pentru Centrul de Calcul al DCS în 1966, iar datele recensământului din 1966 au fost prelucrate pe acest calculator, având ca intrări cartelele perforate care au fost transpuse în benzi magnetice în vederea reutilizării repetate. Acest calculator din seria ICL1900 a intrat în producție în anul 1964, ceea ce arată că a fost un decalaj de 2 ani până când a fost achiziționat pentru recensământ. Calculatoarele ICL seria 1900 au fost scoase din uz după 1975.
Acum lucrurile stau cu totul altfel, ceea ce arată că durata s-a scurtat dramatic, adică dacă un laptop sau o tabletă se lansează oficial la un anumit moment dat, după nici 6 luni acel produs apare și pe piața românească pentru a fi cumpărat de cetățeni sau de companii private care dezvoltă software sau pur și simplu le utilizează în soluționarea problemelor lor.
Merită o analiză ceva mai amănunțită atunci când este vorba de producția de calculatoare, căci interpretarea simplistă a decalajelor duce la concluzii eronate. Nu trebuie nicio clipă scoase din context evenimentele, mai ales că înainte de 1989:
- circulația informației era prohibitivă;
- circulația spre Occident a persoanelor era extrem de restrictivă;
- plățile în valută erau apanajul statului comunist;
- cetățenii nu aveau posibilitatea de a cumăra nimic din Occident.
În acest context, a dezvolta o producție de calculatoare sau de calculatoare personale pentru a micșora distanța cetățenilor în raport cu tehnica de calcul era o prioritate nu la nivel de stat, ci la nivel de specialiști orientați spre a satisface nevoi ale cetățenilor. Calculatorul Sinclair ZX80 a fost lansat în 1980, iar la noi, calculatorul COBRA a fost lansat în 1986, ambele fiind la prețuri accesibile populației, de sub 100 £. Decalajul este de 6 ani, dar să nu uităm că este vorba de producție de calculatoare și nu de achiziționare.
Istoria calculatorului FELIX C-256 este ceva mai zbuciumată. El a intrat în fabricație în 1970 și a fost scos din fabricație în anul 1978, simultan cu IBM 360. Avea la bază modelul de calculator Iris 50, realizat în Franța la Compagnie internationale pour l'informatique - CII și preprezenta concepția de realizare a calculatorelor din 1960, ceea ce înseamnă că decalajul a fost de 10 ani, fără ca aces calculator să fi avut un succes răsunător la el acasă.
La fel a stat și situația calculatorului I-100 intrat ăn funcțiune în 1977 și scos în 1989, care a avut la bază DEC-PDP 11, serie lansată în 1970, ceea ce înseamnă un decalaj de 7 ani, însă nu trebuie uitat că este vorba de producție.
Decalajele nu sunt mici când depășesc 3-5 ani pentru că în zona IT&C uzura morală a tehnologiilor este foarte mare.
Concluzie: pentru a dezvolta o producție de computere proprie este nevoie de cercetare științifică proprie și de avangardă, efectuată de specialiști de top care au acces la cele mai noi rezultate în domeniu și care au capacitatea de a fi cu un pas mai înaintea altora care tot la calculatoare se gândesc și care știu care sunt direcțiile noi de urmat, nu mersul pe căi bătătorite. Orice altă abordare duce la adâncirea decalajelor și nu la scurtarea lor.
(22 octombrie 2017)
No comments:
Post a Comment