Cercetările solitare

Cercetările solitare erau diferite de cercetările individuale pentru că erau desfășurate de personalități marcante, recunoscute într-o zonă a informaticii și acceptate ca ca atare, cărora li se căuta și li se găsea finanțare pentru munca lor pentru că:

- generau contacte în străinătate;

- erau deschizătoare de drumuri;

- conduceau la publicarea în mari edituri;

- creau școală în jurul fiecărei personalități.

Ideia de a construi software de prognoză era veche, numai că trebuia pusă în operă și încă la un anumit nivel, care să dea valențe concrete, ușurință în utilizare și să fie de maximă generalitate. Așa s-a întâmplat cu produsul software EMI al lui Gheorghe RUXANDA, cercetător solitar în Centrul de Calcul al ASE, care lucra într-un laborator unde toți colegii săi îl apreciau și știau că dacă lucrează la ceva, acel ceva este un lucru special. Când a ieșit pe piață cu produsul EMI, Gheorghe RUXANDA era un tânăr cercetător care realizase un produs de prelucrări de date:

- în volume foarte mari;

- independent de dezvoltator;

- estimând coeficienți la  funcții oarecare;

- construind eșantioane;

- aplicând cunoștințe avansate de econometrie.

Cercetătorul solitar Gheorghe RUXANDA a reușit să dezvolte un produs software de maximă generalitate, cu mesaje proprii, ceea ce înseamnă că a fost gândit ca un produs de clasă A fiind foarte bine testat. 

Din discuțiile cu marele inginer de sistem Iulian SATRAN am ajuns la concluzia că a dezvoltat un model de regăsire a informațiilor cu mult înaintea descoperirii arborilor B și pe care l-a implementat cu mult înaintea acestui tim de structură de date folosită în regăsirea rapidă a informațiilor.

Fiecare dintre cei care au lucrat și mai lucrează în informatică, au secretele lor ca persoane care fac cercetări solitare, fiind convinși că vor descoperi și ei piatra filosofală, la care s-au gândit mii de ani alchimiștii și încă nu au abandonat acest vis prea frumos. Când în sesiunile științifice apar cercetări în acest sens, un oarecare nivel de delicatețe nu strică niciunui moderator pentru a nu înăbuși în fașă o ideie pe care el însuși sau cei din sală nu au înțeles-o la adevărata ei valoare, mai ales dacă vine din partea unui solitar cercetător care pe deasupra mai este și un necunoscut.
Cercetările solitare în informatică sunt uneori pepiniera ideilor geniale și nimeni nu are voie să bruscheze în vreun fel un cercetător solitar, chiar dacă el are și ceva ciudățenii sau manifestări ermetice de om neânțeles

(21 octombrie 2017)

Limbaje de asamblare

Limbajele de asamblare reprezintă cel mai frumos lucru care i se întâmplă unui programator, întrucât prin ele are acces la tot ce reprezintă resursele intime ale unui calculator.

De aceea, facultățile care se respectă includ în programele lor de învățământ ca disciplină importantă Limbaje de asamblare. Fiecare tip și fiecare generație de calculatoare și-au definit limbajele lor de asamblare, drept care devine interesant studiul designului pentru aceste limbaje. Curricula limbajului de asamblare include prezentarea:

- setului de caractere;

- cuvintelor cheie;

- regulilor de construire a identificatorilor;

- modului de construire a etichetelor;

- regiștrilor de lucru și modul lor de lucru;

- tipurilor de variabile cu care se lucrează;

- unităților de memorie byte, cuvânt, dublucuvânt;

- definirii și inițializării de variabile;

- clasificarea instrucțiunilor;

- instrucțiunilor de manipulare a datelor;

- instrucțiunilor de calcul;

- instrucțiunilor de salt condiționat;

- instrucțiunilor de lucru cu biți;

- indicatorilor de condiție;

- modurilor de adresare;

- ciclurilor mașină pe moduri de adresare;

- construirea de subprograme;

- transmiterea de parametri;

- lucrul în virgulă mobilă;

- segmente de program și reacoperiri;

- modalităților de optimizare a programelor.
Mergând cam pe aceleași detalii, manualele de liceu de la informatică au avut și ele prezentarea limbajelor de asamblare, deși eu aș fi considerat că o astfel de disciplină trebuia să fie opțională. Acum nici în facultăți nu se mai insistă pe limbajele de asamblare condamnându-i pe absolvenți să se găsească în fața unor construcții foarte înalte și sofisticate, cu fundament șubred. Opinia mea.

Mai sunt și alte lucruri dar consider că cine parcurgea cel puțin aceste lucruri la limbajul ASSEMBLER al calculatorului IBM sau ASSIRIS al calculatorului FELIX C-256 deja avea a se lăuda că știe să facă programare la un nivel foarte fin. Ceea ce este dificil se leagă de faptul că fiecare generație de procesoare sau microprocesoare vine cu limbajul ei de asamblare. Se observă în ultimul timp o oarecare aliniere la definirea limbajelor de asamblare tocmai pentru a asigura portabilitatea fără dificultate a componentelor software până în cele mai mici detalii.
Limbaje de asamblare reprezintă cheia de boltă a programării. Știind un limbaj de asamblare este creată premisa de a face ceva cu mult mai complicat decât ceea ce era mai înainte definit în oricare dintre limbajele evoluate. Este ca la roboții care nu vor construi niciodată roboți cu complexitate mai mare decât a lor. Cunoscând un limbaj de asamblare această limită dispare, căci asemeni culorilor din tuburi, resursele limbajului de asamblare permite a se construi orice, exact cum și cu culorile din tuburi pictorii realizează fără limite capodopere, cu condiția să aibă talentul necesar.
Manualul elaborat de Cristina MIRCESCU (CAP ii a, b, c), Alexandru TEODORESCU (cap IV - VI), Mihai JITARU (cap IV - VI), Eugeniu DIATCU (cap I, II D si III), era destinat elevilor din clasa a X-a si desi era cu titulatura de prelucrare a datelor, ceea ce ducea spre fisiere si baze de date, se ocupa de fapt de limbajul de asamblare ASSIRIS. Tot prelucrare de date facand sui acesta dar si limbajele COBOL si FORTRAN intrau sub aceeasi umbrela. Manualul avea in cele 264 de pagini, capitole ce abordau: - sistemele de calcul - tipuri moderne de SPAD - elemente de baza ale limbajului ASSIRIS - programarea in limbajul ASSIRIS. Erau prezentate instructiunile de salt, de decalare, de calcul in virgula mobila, lucru cu siruri de baiti, de calcul zecimal, de lucru cu fisiere. Anexa 4 cuprindea INSTRUCTIUNI MASINA ALE LIMBAJULUI ASSIRIS. tIRAJUL A FOST DE 1630 EXEMPLARE LA CARE S-AU ADAUGAT 65 EXEMPLARE BROSATE. a APARUT IN 1978 LA eDITURA DIDACTICA SI PEDAGOGICA.

(04 octombrie 2017)