Tuesday, October 10, 2017

După 1989

Dispariția Partidului Comunist de după 1989 a lăsat un vid nu de putere ci de decizie la nivel streategic, drept care țara noasgtră nu are:
- un program de țară;
- o strategie de dezvoltare unitară;
- viziuni sectoriale;
- drumul său propriu trasat;
- pe cine urma la bine și la rău;
- de cine să asculte pe concret.
Nu înseamnă că m-a apucat acum regretul că lipsește PCR, ci că trebuia pus în loc un oarece de cu totul altă natură, de cu totul altă eficiență, dar care să facă să se întâmple oarece chestii pe plaiurile noastre cele mioritice.
Se întocmesc strategii de dezvoltare, dar prin ministere și prin lansare de oferte că sunt plătite. Nu înseamnă că acele strategii sunt făcute de cei mai buni specialiști din țară, deși ele se adresează întregii țări, ci sunt făcute ca proiecte, funcționărețe, pe bani, la termene și birocratic, cu acte de predare-primire și cu facturi încasate.
În absența unui organism care să:
- identifice marile probleme,
- definească strategii,
- aleagă personalitățile cu notorietate,
- formeze colective cu teme,
- se consulte pe mari probleme,
- aibă o viziune unitară,
informatica, asemeni celorlalte domenii pare să fie o corabie dusă de valuri pur și simplu, fără o direcție bine definită, deși lumea se îndreaptă spre dezvoltarea societății bazată pe cunoaștere, dar noi mai întâi trebuie să avem o societate informațională efectivă, operațională, pe care tot cetățeanul s-o simtă prin efectele ei pozitive, mai ales că informatica aduce ordine și nu se mai fură la vedere.
În acest context zglobiu, Parlamentul este cel care la diferite propuneri provenind de la diferite entități s-a lansat în a aproba legi, ale căror texte au fost elaborate de specialiști, fără a ști eu care a fost nivelul de notorietate al acestora. Dacă respectivii au fost DOXA, cu siguranță că legile au fost și ele DOXA, dacă nu, nu. La legi tot e bine că se aduc modificări, se fac modificări la modificări și legea nu mai seamănă deloc cu ceea ce a fost inițial, luând chipul și asemănarea celor care fac să fie bine, ca să nu fie rău, vorba lui Gică HAGI.
Am identificat o serie de legi pe care le enumăr în continuare.
Legea nr. 677/2001 pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cum caracter personal si libera circulatie a acestor date, care a fost publicata in Monitorul Oficial nr. 790 din 12 decembrie 2001. Ca orice lege, aceasta nu este respectată, mai ales că multe firme solicită persoanelor să-și dea acordul ca datele lor să fie utilizate în sondaje. Mai mult, cunosc o firmă care a dat datele mele personale de la un contract de vânzare-cumpărare unei firme care și-a făcut o bază de date cu de toate, bază de date pe care o exploatează după bunul plac. Mi-a trimis un plic cum că dacă vreau să nu se mai întâmple acest lucru să urmez o procedură destul de complicată, ei mergând în continuare din abuz în abuz, căci legea este permisivă și nu ia în calcul sancționarea drastică a traficării datelor personale. legea are 36 de articole și este foarte vagă, ceea ce lasă pe fiecare să înțeleagă ce vrea. În text cuvântul pot apare de 17 ori, cuvântul  poate apare de 57 de ori, cuvântul putea apare de 3 ori, ceea ce mie îmi arată că aspectele imperative sunt puține și multe lucruri sunt date să fie soluționate la mica înțelegere, cu grație și în tăcere. Prevederea de la art. 12, aliniatul 3 am văzut-o aplicată în cazul unui copilaș decedat în timpul admiterii de la clasa a IX, când un jurnalist idiot a dat în presă numele acestuia. Tot așa s-a întâmplat când cu violul celor 7 samurai din vaslui când a apărut și poza și numele victimei. Dacă legea zicea că încălcarea cutărui și cutărul articol se pedepsește cu închisoare de fix 10 ani, nu textul acela cu până la, le-ar fi dispărut jurnaliștilor apetitul să mai facă digresiuni pe teme imorale de încălcarea legii 677/2001.
Legea nr. 365/2002 privind comerțul electronic cu nenumăratele ei actrualizări din 2003, 2006 și 2017 are 33 de articole, exact vârsta lui IISUS. Ea a fost publicat în Monitorul Oficial cu numărul 483 din data de 5 iulie 2002. Și acest etxt conține  cuvântul pot de 15 ori, cuvântul putea de 5 ori și cuvântul poate de 17 ori, ceea cee-mi lasă impresia de imprecizie și de arbitrar căci lucrurile imperative fac să evolueze ferm un domeniu. legea a venit să pună ordine, fără a soluționa prea multe într-un domeniu care la noi în țară căpătase amploare, fără a sufla prea multe vorbe despre cuvântul, cuvând introdus în ext doar de 6 ori. Se insistă pe calitatea procesuală, fără a se zice prea multe de obligativitatea vânzătorului să verifice produsele înainte de a le expedia și pe termenele în care cumpărătorul schimbă produsul cu probleme. În lege nu apare cuvântul refuz, dar apare cuvântul protecție de 14 ori, dintre care sintagma protecția consumatorilor apare de 5 ori. Lipsesc din lege elemente care să clarifice obligativitatea celor care fac un astfel de comerț să respecte standarde și mai ales să nu facă inducerea în eroare a celor care fac plăți anticipate.
Legea nr. 455 din 18 iulie 2001 privind semnatura electronica publicată in Monitorul Oficial, Partea I nr. 429 din 31 iulie 2001 are 53 de articole și a fost redactată cu asistență tehnică de specialitate. În rextul acestei legi cuvintele folosite au frecvențele de mai jos:
pot......................................23
poate..................................13
putea..................................10 
semnătură..........................16
certificat..........................110
autoritate de reglementare 39
furnizor servicii ...... ........18
acredit???..........................13.
Legea nu obligă pe unii să aibă semnături electronice, drept care multe persoane folosesc facebook sau twitter sau orice altceva pentru a comunica, drept care se scurg în mass-media nenumărate lucruri care ar fi trebuit să stea sub lacăt. Cu această lege s-a pus bazele unui business cu o resursă virtuală caracterizată prin costuri de producție extrem de mici, dar aducătoare de profituri extrem de mari, căci cheile electronice se generează pe baza unui algoritm și se gestionează, tot chichirezul este asigurarea unicității lor și a le face imposibil de a penetra textele semnate cu ele. Pentru toate există algoritmi în târg care trebuie doar folosiți inteligent.
Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii,care are în capitolul III  detalii legate de cardul national de asigurari sociale de sanatate, cel care a iscat nenumărate controverse datorate numărului 666, pentru care nenumărate persoane au alergie din motive de neînțeles, care îmi scapă. Se lucrează acum la o chestie care să reunească într-un singur card și ceea ce este de la evidența populației și ceea ce este în zona medicală. Alți bani, altă distracție, din lipsa unei strategii coerente de informatizare a societății noastre care să privească orizontul 2000 - 2020, să zicem.
Legea nr. 183 din 16 mai 2006 privind utilizarea codificarii standardizate a setului de caractere in documentele in forma electronica, text ce nu conține decât chestii foarte vagi, nefolosindu-se termeni precum diacritice, ASCII, deși există obligativitatea folosirii caracterelor românești în texte, nu se spune nimic de respectarea regulilor ortografice și ortoepice ale Academiei Române, drept care în spațiul virtual apar tot felul de greșeli, unele fiind impardonabile, inclusiv pocirea unor nume proprii fără să se întâmple nimic celui care comite eroarea, decât cel mult luarea în bășcălie.
Legea securității cibernetice este un deziderat al realizării în condiții de maximă secutitate a tuturor activităților din zona informaticii, numai că chiar dacă textul propus are 33 de articole, a iscat discuții foarte intense, iar în final soarta ei a rămas indecisă, multe dintre articole fiind declarate neconstituționale de CCR, ceea ce face ca să fie numai în stadiul de deziderat, deși securitatea cibernetică are nevoie stringentă de o lege clară și mai ales bună.
În afară de aceste legi, Parlamentul a mai votat legi referitoare la:
- dreptul de autor
- documentele electronice
- platile electronice
- publicitatea online
- criminalitatea informatica
- pornografia pe Internet
- comunicatiile electronice
- guvernare electronica
- servicii video pe Internet.
Și guvernul a dat o serie de hotărâri care au devenit apoi legi referitoare la:
- Strategia natională e-Romania, HG nr. 195/2010
- Sistemul national electronic de plata online a taxelor si impozitelor utilizand cardul bancar, HG   
   nr.1235/2010.
Informatica merge și de la sine se zice și așa și este din moment ce investițiile curg într-un ritm alert și mulți dintre specialiștii noștri de top lucrează nu numai la noi în țară, iar lucrurile merg în ritmul cerut de realitățile economiei, fără să se mai aștepte strategii sau linii directoare de undeva de sus.




(10 octombrie 2017)

No comments:

Post a Comment