Grafică pe calculator

Când a venit primul cosmonaut al lumii Yuri GAGARIN la noi parcă în primăvara anului 1962 o dactilografă i-a făcut portretul care apărea și pe timbre prin supraimprimări inteligente. Când venea Nicolae CEAUȘESCU în vizite la centre de calcul musai i se tipărea portretul acela oficial cu cravata cu placheuri de pantof. Când a venit la Centrul de Calcul al ASE i s-a imprimat la calculatorul NEAC 1240 o hartă a României cu județele frumos diferențiate prin fonturi meșteșugit alese, iar contururile prin suptaimprimări cu talent făcute. Și eu am desenat un grafic într-un program FORTRAN în lucrarea mea de diplomă, cu care mă fuduleam nevoie mare, dar care azi ar fi de un penibil sublim.

Cea mai proastă impresie pe care o am despre activitatea de programare este aceea legată de grafica pe calculator. Și aceasta se datorează unei situații în care am fost pus eu cel profesor universitar în ale programării calculatoarelor. Era undeva înainte de Revoluție și am fost invitat la o familie cu dare de mână și cu un băiețel foarte-foarte. Din prima puștiul a venit cu un  Sinclair ZX81, mi l-a pus sub nas cu rugămintea să-i fac un ceas cu limbi care să se miște. Eu am considerat tot timpul limbajul BASIC că nu este de mine, considerându-mă programator FORTRAN și COBOL care nu se coboară așa de jos. Mare greșeală! Acum solicitarea puștiului m-a pus într-o situație grea. Citisem despre BASIC și de acolo îmi plăcea că se scriau expresii unde se lucra cu operanzi matrice, iar grafica am tratat-o doar că am avut nevoie să văd pe Tv niște împrășieri de date la un contract de cercetare.

M-am zbuciumat eu cam 30 de minute și i-am scos chinuit și nădușit ceasul cu limbi și cu numerele 12, 3, 6, 9 puse la locul lor pe cadran. Prin încercări repetate am făcut ca limba mare să meargă la secundă, iar limba mare, drin înmulțire cu 3.600 să meargă la oră. L-am mulțumit pe puști și sper să nu fi ieșit prea șifonat. Dar despre grafică părerea mea tot proastă a rămas.

Un curs de grafică musai trebuie să conțină date despre:

- pixel, paletă de culori, rezoluție, coordonate;

- funcții grafice elementare;

- grafică 2D;

- operații de rotire, translatare;

- morfing;

- reprezentări grafice pentru date statistice;

- grafică 3D;

- corpuri, axe;

- operații rotire, translatare;

- umbre;

- ascunderea de suprafețe;

- realitate virtuală;

- animație;

- efecte speciale;

- formate de reprezentare grafică;

- multimedia;

- compresie imagini.

Au apărut foarte multe cărți de grafică și dintre ele  enumăr:

Felix FURTUNA - Grafica interactiva cu aplicati in JAVA si JAVA 3D, Editura ASE, Bucuresti, 2007, 171pg ISBN 978-973-594-970-9

Florica MOLDOVEANU, Zoea RACOVIȚĂ, Gabriel HEREA - Grafica pe calculator, Editura Teora, București, 1996, 442 pg., ISBN: 973-601-290-5.

La nivelul anului 2016 cartea lui David J. Eck intitulată Introduction to Computer Graphics prezintă următoarele capitole:

- grafică 2D: pixeli, culori, ;

- segmente, curbe, poligoane;

- transformări, translații, rotiri, secțiuni;

- proiecții, vectori, matrice;

- modelare grafică;

- grafică în Java și HTML;

- SVG - Scalable Vector Graphics;

- interfață grafică pentru geometrie 2D și 3D;

- OpenGL;

- Tree.js;

- webGL;

- luminozitate, umbre și corpuri;

- bilioteci grafice 3D;

- 3D cu webGL;

- grafică în timp real;

- BSDF-Bidirectional Scattering Distribution Function.

Lucrarea are și anexe ce prezintă funcții grafice ale unor limbaje, nenumărate exemple pentru 2D, 3D și de utilizare a bibliotegilor și un index de termeni specifici graficii pe calculator.

Rezultă că cei ce vor să creeze jocuri sau să facă filme cu efecte speciale, dar și cei ce vor să proiecteze orice folosindu-se de calculator, trebuie să învețe grafică pe calculator, să știe să utilizeze toate resursele acesteia, iar bibliotecile de funcții grafice dacă sunt bine cunoscute, le vor ușura munca foarte mult.

Am făcut ceva grafică, dar numai să realizez niște obiective punctuale pentru că nu mi-a plăcut să mă milogesc de nimeni să rezolv probleme pe care cu puțin efort le-aș fi rezolvt singur. Nu m-am aventurat în zone mâncătoare de timp și care nu m-ar fi dus spre o direcție bună în raport cu ceea ce vroiam eu de la programarea calculatoarelor.

(05 noiembrie 2017)

Cărțile de la ICI

Cărțile de la ITC erau de fapt documentații realizate de specialiști care știau despre ceea ce scriau și tocmai de aceea aveau un caracter nedidactic, bazat pe nevoia de a cuprinde în puține pagini cam tot ce trebuia spus despre subiectul anunțat în titlu.

Toate aveau coperțit șablon, iar numele autorilor erau scrise undeva pe o pagină interioară sau nu apăreau deloc, ceea ce dădea un caracter de anonimat suspect din punctul meu de vedere, adică ceva neasumat decât din denumirea instituției pusă pe copertă care ar fi girat cumva conținutului. Erau situații când numele autorilor apăreau explicit chiar pe pagina a doua din interior, de anunțare a lucrării, lucru care-mi garanta calitatea, mai ales că pe unii dintre autori îi știam de la conferințe.

Cărțile publicate de ICI erau de fapt metodologii în care erau date:

- definiții;

- proceduri;

- reguli;

- indicatori;

- șabloane;

- documente;

- fluxuri;

- etape;

- activități;

- cerințe;

- resurse;

- evaluări.

Am citit unele dintre metodologii pentru că studenții noștri mergeau în producție și printre locurile lor de muncă erau cele din centrele Teritoriale de Calcul unde se lucra după metodologiile ICI pentru toate etapele de realizare a sistemelor informatice și ale dezvoltării de software. Cărțile de la ICI erau un fel de biblii pentru analiștii și programatorii din centrele de calcul din țară, căci cu ele s-a procedat uniformizarea activităților de analiză, proiectare, programare, testare și implementare. Matodologiile funcționau ca un fel de standarde de urmat cu obligativitate, căci acolo se găseau răspunsurile la toate întrebările practicienilor, pentru a face munca lor de zi cu zi mai eficientă și mai riguroasă.
După 1989 când informatica s-a liberalizat, multe dintre centrele de calcul s-au restructurat, ceea ce a dus la îndepărtarea de documentațiile de pe vremuri. Multe dintre acele materiale le-am dat la topit în frenezia acelor momenteîn care am crezut că tot ce zboară se mai și mănâncă, ceea ce era cu totul fals. Cu lăturile din copaie, am aruncat și pruncul. Nasol.

(01 noiembrie 2017)