Virtualitatea în informatică

Virtualitatea în informatică este un concept care a început să domine viața de zi cu zi și care va lua amploare pe măsură ce se vor dezvolta tehnicile și metodele informaticii care vor pătrunde în viața de zi cu zi a oamenilor. Deja se vorbește ca despre lucruri obișnuite despre:

- mediul virtual 

- realitate virtuală 

- campus virtual 

- bancă virtuală 

- intreprindere virtuală

- magazin virtual 

- bibliotecă virtuală 

- bază de date virtuală 

- televiziune virtuală 

- muzeu virtual.

Este vorba de resurse care sunt puse în mișcare folosind calculatorul și care generează efecte dintre cele mai spectaculoase, mai ales în zona economiei de timp și de bani, dar și în zona amplificării opțiunilor puse la dispoziția utilizatorilor, în vederea maximizării gradului lor de satisfacție. la noi în țară sunt dezvoltate toate aceste elemente, căci noi suntem bine conectați prin IT&C la tot ceea ce este mai nou în domeniu, iar populația care are acces la Internet este destul de numeroasă, iar cei care produc aplicații web și ei sunt numeroși. Să nu uităm că suntem renumiți în rpu prin producție prea mare de hackeri mioritici, care bântuie prin toată lumea.

(21 aprilie 2018)

Eveline Cismaru, hackerița

Numai după nume îți dai seama că este predestinată să se facă de cacao, deși meseria de cismar este onorabilă, dae asociată cu velina-felina devine dintr-un film horor. Pe lângă faptul că s-a făcut de râs, a dovedit că este vai steaua ei, un fel de insă predestinată la a lua plase în cascade, căci a face ceva care nu este de nasul tău este mai rău decât ai sta în banca ta. . Fără a avea prea multă minte, s-a apucat de chestia aceea jegoasă prin care încearcă să facă rost de bani, condiționând repunerea în drepturi a proprietarului ale cărui resurse le-a uzurpat. Neșansa ei a fost că sunt alții cu mult mai deștepți decât ea care au contracarat acțiunea ei primitivă, având un colaborator tot de teapa ei, dar la fel de nepregătit în domeniu ca și ea. Fără prea multă inteligență fiind, această hackeriță de doi bani jumătate, s-a dat în stambă căutând să atragă atenția, uitându-se într-o oglindă din aceea care deformează de pe la Macys, supradimensionându-se ca orice megalomană primitivă și cu un IQ destul de mititel, dar cu o autosupraevaluare a nivelului său de inteligență, fără drag de muncă, ci doar cu idei fixe, mult prea fixe pentru a reuși undeva, cândva. Și-a dorit ca ziarele să scrie despre ea și a reușit, dar este acum undeva la răcoare alături de colaboratorul său. La 28 de ani am crezut că o femeie are oarece minte. M-am înșelat. Dacă pe colaborator l-aș înțelege din moment ce se zice că bărbații gândesc doar cu 1/2 din creier, pe ea care gândește cu 100% din creier n-aș mai înțelege-o, deși ea ca femeie trebuia să dea dovadă de cu mult mai multă fantezie și să fie un pic mai originală, să aibă un demers mai elaborat. N-a fost să fie. Trebuia ca finalul de an să mai includă doi români care s-au făcut de rahat și ne-au mai tras și pe noi după ei, căci nimeni nu va spune că Eveline Cismaru și Mihai Alexandru Isvanca sunt hackeri proști, ci peste tot se va spune că doi români au făcut și au dres cutare chestie nasoală.  Câtă scârbă îmi provoacă Eveline Cismaru și Mihai Alexandru Isvanca luați la grămadă ca hackeri, căci eu sunt român și eu au pângărit acest nume.

(30 decembrie 2017)

Mihai Alexandru Isvanca

Pe lângă faptul că s-a făcut de râs, a dovedit că este vai steaua lui. Fără a avea prea multă minte, s-a apucat de chestia aceea jegoasă prin care încearcă să facă rost de bani, condiționând repunerea în drepturi a proprietarului ale cărui resurse le-a uzurpat. Neșansa lui a fost că sunt alții cu mult mai deștepți decât el care au contracarat acțiunea lui primitivă. Fără prea multă inteligență fiind, acest hacker de doi bani s-a dat în stambă căutând să atragîă atenția, supradimensionându-se ca orice megaloman primitiv și cu un IQ destul de redus, dar cu o autosupraevaluare a nivelului său de inteligență, fără drag de muncă, ci doar cu idei fixe, mult prea fixe pentru a reuși undeva, cândva. Și-a dorit ca ziarele să scrie despre el și a reușit, dar este acum undeva la răcoare. La 25 de ani am crezut că un bărbat are oarece minte. M-am înșelat.

(30 decembrie 2017)

Pirați și hackeri mioritici

                Hackeri români 

                Guccifer 

                Faur Victor zis SirVic 

                Răzvan Cernăianu akka TinKode 

                Mircea-Ilie Ispășoiu 

                Mihai Marius Enea Haisler zis Calu 

                Gheară Constantin zis Tică 

                Ursu Romeo zis Boenică
                Mihai Alexandru Isvanca hackeroiu
                Eveline Cismaru  

                Hackerville 

                Și lista continuă... 
                Hoții de baze de date 
                Hoții de software 

(06 decembrie 2017)

                

Mihai Marius Enea Haisler zis Calu

Acesta nu este un hacker, este un semihacker, adică o specie nedefinită, banală, brută, neșlefuită, nerealizată profesional, despre care nu ai cum să spui că ar avea:

- talent;

- calități;

- înțelepciune;

- vioiciune;

- inițiativă;

- eficiență;

- forță.

El este executant într-un grup care a pierdut o luptă în care se angrenase fără a avea noțiunile fundamentale necesare desfășurării cap-coadă și fără a cunoaște adevăratele riscuri din spatele poleielii orditoare ale spectacolului efemer.
Mihai Marius Enea Haisler  zis Calu, este doar un cod de diferențiere a unui produs de serie, care se pierde într-o grămadă de elemente rezultate din ceea ce aruncă unul și altul pentru a se descotorosi și pentru a avea mâinile neocupate de a se ține de barele din metrou să nu se dezechilibreze și să cadă în nas la o frânare  ceva mai bruscă. După  poreclă nu rezultă că este absolvent de Harvard.
Cu acest personaj observ că blogul meu a căpătat o frecvență cu mult mai mare de a fi citit comparativ cu orice altceva din câte am scris despre istoria informaticii românești. Trist, dacă lumea este interesată de așa ceva.

(10 noiembrie 2017)

Ursu Romeo zis Boenică

Ursu Romeo zis Boenică ar vrea unii să fie băgat în categoria hackerilor, dar nu este 100% hacker. Este doar un executant al unui set foarte restrâns de proceduri simple, dar eficiente. Cine vrea să traducă Boenică nu găsește căci cu dex online ni se obține nimic.

Oricum, compania în care s-a aflat nu duce la ideia unei creativități în zona criminalității informatice care să mă determine să-i dedic o analiză mai de detaliu. Peste tot el apărea la și alții, fără a ieși în evidență cu ceva.

Istoria informaticii românești nu-l va consemna pe Ursu Romeo zis Boenică în zona personalităților care să fi adus contribuții majore nici la dezvoltarea de hardware, nici la crearea de software, nici la proiectarea de sisteme informatice, nici la dezvoltarea unei tehnici de programare și cu atât mai puțin la realizarea unor congrese sau conferințe de informatică de mare răsunet la care să fi fost speakeri Ritchie, Wirth, Knuth sau Zadeh la vremurile lor de glorie.

(10 noiembrie 2017)

Ghiuri Lucian zis Piticu

Ghiuri Lucian zis Piticu este o comicărie în istoria hacker-ismului și nu numai de la noi, căci nivelul său de instruire nu i-a permis niciodată abordarea domeniului la un nivel profesional convenabil, dovadă stau faptele de la dosarul lui de hacker, unde rutina și simplitatea sunt evidente.
În martie 2013, Lucian Ghiuri zis Piticu avea  45 de ani, ceea ce mă face să fiu și mai reticent că ar fi fost un hacker autentic din moment ce această așa-zisă meserie, eu îi zic preocupare este specifică tinerilor la vârte cuprinse între 18 și 35 de ani, iar la vârsta de 45 de ani un informatician care nu ocupă o funcție de management este onsiderat epuizat, iar un hacker, terminat, adică inexistent.
În niciun caz porecla de Piticu nu este dată de niște studenți de la calculatoare sau de la informatică unui coleg de-al lor, indiferent ce ar fi făcut acesta la cursuri, la semniarii sau la examene.

(10 noiembrie 2017)

Gheară Constantin zis Tică

Gheară Constantin zis Tică este cam impropriu să fie numit hacker, că prin educația sa precară nu are cum să fie acuzat de cunoașterea în profunzime a tehnicilor informatice specifice  de penetrare a bazelor de date și a efectuării de tranzacții ilicite. Cel mult el era elementul de execuție, de la ultimul nivel, căci creierul era în cu totul alt compartiment. El știa procedurile și le punea în opera. Procedurile aparțineau altcuiva.

Numai după poreclă îți dai seama ce fel de hacker era Constantin Gheară, zis Tică. El era un bărbat de 53 de ani la momentul arestării preventice din martie 2013 și nu avea celebritate de niciun fel, ci a ieșit în evidență fiind asociat cu celebrul său frate care era om de afaceri cu iaht în Mediterana și nășic al unui mare fotbalist.

Nu merită să mă apuc să enumăr aici micile găinări ale lui Tică, pentru că intră în mizeriile criminalității informatice, mizerii care prin cumulare duc la sume mult mai mari dacă sunt făcute aplicând de nenumărate ori o procedută perfecționată continuu.

Am cmnun cu acest Gheară Constantin zis Tică faptul că avem amândoi părul alb și că purtăm amândoi cărare pe creștetul capului, dar nu mi-o schimb și nici nu mă voi vopsi.

(10 noiembrie 2017)

Răzvan Cernăianu akka TinKode

Răzvan Cernăianu akka TinKode este un hacker născut în 7 February 1992 la Drobeta-Turnu Severinca, ca oricare altul care are la activ penetrarea unor sisteme, iar ca oricare hacker a fost prin închisoare vreo 3 luni și condamnat în 2012 la câțiva ani cu suspendare. A stat totuși trei luni la răcoare.

Acum are o companie Cyber Smart Defence și caută să găsească soluții de combaterea criminalității informatice. E o chestie pozitivă, dar în mintea mea tot un hacker de rahat este. Vor trece peste 500 de ani până se va spăla de păcate.

Un hacker bun nu este un hacker rău care după ce a fost pedepsit se dă peste cap. își schimbă cămașa, se spală pe mâini și zice că este altceva. În el este acel sâmbure de adevăr al răului ancestral.

Sunt sigur  100% că:

- Răzvan Cernăianu akka TinKode nu este absolvent al unei facultăți de calculatoare;

- Răzvan Cernăianu akka TinKode nu a terminat în mod strălucit liceul;

- Răzvan Cernăianu akka TinKode nu a adus fericire familiei lui;

- Răzvan Cernăianu akka TinKode ca hacker a fost ceva, ca specialist nu este;

- Răzvan Cernăianu akka TinKode a avut momentul lui de notorietate negatvă;

- Răzvan Cernăianu akka TinKode este doar o pagină urâtă a istoriei informaticii.

Internetul este plin de hackeri unii buni, alții răi, alții vopsiți, alții convertiți din hackeri răi în hackeri buni și vice-versa, dar nu se demonstrează prin fapte că vreun hacker român a fost cândva un elev de excepție sau un student la o facultate de excepție, ci au fost mediocrități sclipicioase urât mirositoare. Aștept în continuare să văd cum va evolua pe piața liberă Răzvan Cernăianu akka TinKode și aș fi foarte încântat să știu că a venit cu soluții mai ales în momentele critice în care servere importante ale statului au fost puse în pericol și contribuțiile sale au fost salvatoare. Până atunci sunt rezervat

(10 noiembrie 2017)

Și lista de hackeri continuă...

Sunt țări sărace, corupte, înapoiate, inculte, murdare, lente care exportă prostituție, criminali violatori, cerșetori, bătăuși, hoți, escroci, borfași, nenorociți, penibili, dar și hackeri. Niciodată nu va fi altfel. Atât timp cât vor exista aplicații web, atât timp vor exista și hackeri. Nici n-ar fi frumos, căci ei dacă n-ar exista, oamenii cinstiți s-ar apuca să se fure între ei, ceea ce ar fi deosebit de trist.

Hackerii răi se recrutează dintre cei care au:

- memorie mecanică peste medie;

- lipsa unei meserii serioase;

- ambiții nemăsurate, dar fără fără fundament;

- un calculator și acces la Internet;

- capacitatea de a fi autodidacți;

- dorința de a ieși deasupra celor din jur;

- imaginația de a găsi bani fără muncă;

- alergie față de vreun efort;

- impresia că nu este nimeni mai inteligent ca ei.

Pe acest fundal, tot timpul se vor găsi inși mai mult sau mai puțin instruiți, dar toți luați de val, care vor crede că vor fi hoții perfecți, adică nu vor fi niciodată prinși. Ceea ce nu știu ei, este că față de hoții clasici care lasă urme uneori vagi, de fiecare dată hackeri când fac vreo nelegiuire lasă exact ceea ce noi am zice urmă în clar, adică parcă ar scrie un bilet cu următorul conținut: azi  zz.ll.aaaa eu XYZ cu numele în clar, domiciliat în strada QNU folosind calculatorul PTRE am făcut cutare și cutare porcărea. Vă rog, prindeți-mă. Vă stau la dispoziție 24/24 și 7/7. 

În rezumat, pornind de la caracyeristicile hackerilor, lista lor va fi invers proporțională cu pedepsele prevăzute în codul penal. Unii se mirau că un hacker a luat peste 30 de ani pentru o chestie, căci se cumulaseră faptele. Nimeni nu trebuie să se mai mire. Trebuie să ia act și să se abțină de a mai face hacker-ism căci durata de la faptă la momentul când va fi prins a scăzut exponențial. Lista cu proțti se va îmbogăți dramatic căci prostie este cât cuprinde și nu există pastile de a o combate. Nu m-ar mira ca în mulțimea de hackeri mioritici o pondere mare s-o aibă cei 100% analfabeți.
Despre Ghiuri Lucian zis Piticu, Șerban Relu, dar și despre mulți alții  nu mai dezvolt nimic pentru a nu mă repeta. Ei sunt doar umbre de hackeri, nimic altceva.

Și lista de hackeri continuă pentru că telefonia mobilă stimulează foarte mult imaginația și dorința de a fi diferit a celor care sunt undeva la coada societății, dominați de primitivism, nebunie și idealism feroce.

(10 noiembrie 2017)

Mircea-Ilie Ispășoiu

Mircea-Ilie Ispășoiu are un nume predestinat în ideia că musai trebuie să ispășească ceva pentru ceva. El a efectuat furturi de identitate și fraude informatice. Nu era un oarecine, ci a lucrat în informatică pe poziție de administrator de sistem informatic bancar. A fost condamnat în USA la 3 ani de pușcărie. Bănuiesc că a fost un pic mai rafinat din moment ce înșiruirea de fapte vizează activități de criminalitate informatică mai elaborate, de un primitivism ceva mai redus, dar cu finalitate comună oricărei infracțiuni de furt calificat.

(10 noiembrie 2017)

Faur Victor zis SirVic

Faur Victor zis SirVic este și el un hacker mioritic care a spart niște servere de pe la NASA și s-a ales cu 16 luni de închisoare fără executare, fără a fi extrădat în USA căci acordul româno-american din 1921 nu prevede criminalitatea informatică.

Sunt sigur că acest Victor Faur nu este:

- fiu de miliardar;

- descendent al unei familii vechi boierești;

- absolvent de Harvard;

- cu un IQ mai mare de 275;

- iubitor de muncă cinstită;

- un caracter puternic și onest;

- un om de onoare.

Numai faptul că și-a asociat acel sir unei frânturi din prenume spune mult, căci în scrisori oficiale adresările sunt cu dear sir, iar regilor li se spune sire de către slujitorii lor.un CV al acestui Faur Victor zis SirVic, dar sunt sigur că viața lui mustește de mediocritate, ambiții mărunte și obiective distorsionate de micimea celui care este depășit de viață și caută să se remarce prin oarice și oricum

(10 noiembrie 2017)