Corirea optimă a planșelor

Problema de croire a barelor presupune:

- tije de o aceeași lungime și din același matrial;

- o mulțime de dimensiuni de bare care trebuie decupate;

- obiectivul de minimizare a resturilor neutilizabile.

Dacă există 100 de tije de câte 200 cm fiecare și trebuie decupate prin tăiere 150 de bare de 90 cm, problema de croire revine a tăia două bare din câte o tijă și să rămână 20 de centimetri rest la tiecare tijă. Se vor face tăieri pentru 75 de tije și în final se obțin cele 150 bare și se vor obține și 75 de resturi tot sub forma unor bare dar de 20 cm fiecare. Aceasta este o problemă de croire simplă. Lucrurile devin mai complicate când:

- tijele au lungimi diferite, deși sunt din același material;

- barele ce trebuie decupate sunt și ele de lungimi diferite;

- cantitățile de bare din fiecare tip sunt diferite.

La Centrul de Calcul Teritorial Cluj a fost dezvoltată aplicația CROBAR pentru croire de bare folosind tije omogene.

O problemă de croire mult mai complicată are ca obiectiv decuparea de repere dreptunghiulare de diferite dimensiuni folosind planșe, de asemenea, dreptunghiulare omogene, fie de aceleași dimensiuni, fie de dimensiuni diferite, urmărindu-se minimizarea restului nereutilizabil.

La Centrul de Calcul Teritorial Cluj a fost dezvoltată aplicația OLRED pentru croire de repere dreptunghiulare.

În ASE la Centrul de Calcul se rula programul CROCODIL scris de Lucian DUȚĂ și Csaba FABIAN pentru corirea optimă a planșelor care era o problemă foarte des întâlnită în industria navală, dar și în industria de mobilă. Char a apărut și o carte despre croire referită prin:

Lucian DUȚĂ, Csaba FABIAN - Metode matematice in optimizarea croirii, Editura Tehnica, București, 1983, 150pg.

În ziua de azi în care realizarea la scară industrială a produselor folosind roboți, problema de croire a devenit cu mult mai complexă, căci la coirea tiparelor se urmărește nu numai minimizarea restului nereutilizabil, ci fixarea tiparelor pe material astfel încât îmbinările să fie dungă la dungă sau modelele florale să prezinte continuitate. Nici reperele și nici materialele nu mai au restricția de a fi dreptunghiulare, căci se lucrează în timp real cu materii prime și cu șabloane definite ca imagini, ceea ce este cu totul altceva în raport cu ceea ce era problema croirii în anii '80.
Corirea optimă a planșelor a fost, este și va rămâne o chestiune extrem de interesantă și controversată mai ales acum când se dezvoltă industria de masă a unicatelor perfecte.

(23 noiembrie 2017)

Câte ceva și despre mine

Acum îmi permit să fiu detașat de multe chestii și să scriu despre mine și despre alții lucruri exact așa cum le văd eu, bazându-mă în cele mai multe cazuri pe documentele pe care le dețin, lucru care dă un nivel acceptabil de obiectivitate celor spuse și mai ales scrise.

Voi lua lucrurile în desfășurarea pe care o consider eu interesantă, căci nu toate evenimentele cu care m-am intersectat au prezentat aceeași importanță.

În data de 25 octombrie 2017 în Aula Magna a ASE la ora 12,00 a început țedința festivă a  Senatului ASE în care mi s-a decernat Diploma Virgil MADGEARU pentru întreaga activitate desfășurată de mine în ASE de peste 40 de ani. Au vorbit președintele Senatului ASE, profesorul Pavel NĂSTASE, rectorul ASE profesorul Nicolae ISTUDOR, decanul  Facultății de Cibernetică profesorul Marian DÂRDALĂ care a prezentat Laudatio, iar după aceea mi s-a dat și mie cuvântul în care am făcut apologia cartelei perforate, a dischetelor de 8, de 5.25 și de 3.5 inches.

(29 octombrie 2017)

Programe aplicative

Disciplina Programe aplicative s-a predat pentru prima dată în ASE la Facultatea de Calcul Economic și Cibernetică Economică, Secția de Mecanizare și Automatizare a Calculului Economic la ânceputul anilor ' 70 și avea corespondent în limba engleză Software packages. primul care a predat și seminarizat a fost cercetătorul științific din Centrul de Calcul al ASE numit IONESCU Bujor Miron - IBM cum îi plăcea lui să-și scrie inițialele pe halatul alb pe care-l purta la muncă.

Din 1975 și până îm 1992 am lucrat și eu ca asistent și apoi ca lector la această disciplină, am ținut cursuri, seminarii, am scris și cărți de curs dar și culegeri de probleme.

Ioan ODAGESCU, Ion IVAN, Rodica MIHALCA - Programe Aplicative, LITO ASE, Bucuresti 1983, 349 pg.

Ioan ODAGESCU, Ion IVAN, Rodica MIHALCA - Programe Aplicative, culegere de probleme, LITO ASE, Bucuresti 1984, 430 pg.

Constantin BILCIU, Florica LUBAN - Pachete de programe aplicative, catalog selectiv al bibliotecii LCCE de programe, LITO ASE, Bucuresti, 1980. 198pg.

Lucrările urmăreau problematica următoare:

- concepte privind pachetele de programe;

- tehnici de realizare a pachetelor de programe;

- programe utilitare;

- pachete de programe în rezolvarea problemelor de programare liniară;

- pachete de programe pentru probleme statistice și de prognoză;

- pachete de programe în rezolvarea problemelor de croire;

- pachete de programe pentru rezolvarea problemelor de transport;

- pachete de programe pentru rezolvarea problemelor de programare a producției;

- pachete de programe pentru conducerea întreprinderii și evidența personalului;

- pachete de programe pentru rezolvarea problemelor de planificare;

- pachete de programe pentru rezolvarea problemelor din construcții;

- tendințe în elaborarea și utilizarea pachetelor de programe.

Pentru acestă disciplină la început au fost folosite pachetele de programe furnizare de IBM pentru a exploata eficient resursele, după filosogia BOMP. Ulterior, după generalizarea folosirii calculatorului FELIX C-256 au fost folosite pachete de programe din Franța precum OPALINE, TRANSPOR, dar și programe realizate de cercetători din cadrul Centrului de Calcul al ASE precum VERONICA - Doru-Lucian DUȚĂ, CROCODIL - Csaba FABIAM, EMI - Gheorghe RUXANDA, alocarea și nivelarea resurselor - Gheorghe CIOBANU.

Erau importante restricțiile de poziționare a câmpurilor în cartele și dispunerea cartelelor pe grupuri de date omogene, știută fiind rigiditatea cu care erau elaborate interfețele în acele vremuri. Este important de știut că toate produsele cu care se lucra erau de clasă A, adică erau testate complet și aveau un nivel de generalitate foarte ridicat, mai ales când era vorba de dimensiunile problemelor de rezolvat, dimensiuni acoperitoare și pentru probleme cu mii de variabile și sute de restricții, rezolvabile în timp rezonabil și cu precizie bună a soluțiilor.

Și acum se predă disciplina pachete de programe dar cu un alt conținut, pornind de la nivelul atins de tehnicile de realizare software și de la tipologiile de echipamente cu care intră în contact studenții și cei ce lucrează în producție. Un rol special îl au produsele ERP care vin să potențeze activitatea informatizată din organizații. Și tehnologiile de dezvoltare a pachetelor de programe sunt altele și acum se prezintă pachete cu care se informatizează managementul proiectelor, dar și alte aspecte în care apar baze de date, inteligența artificială, data analysis, data mining, adică toate problemele mari pentru care a fost elaborat software specializat.

(11 octombrie 2017)