Voi scrie despre Centrul de calcul Carbochim pentru că în 1972 am avut ocazia să fac practică cu studenții acolo și l-am întâlnit pe fostul meu student Ladislau NAGY, cel care a făcut o carieră excelentă în zona informaticii și mai ales când lucra la Centrul de Calcul al Ministerului Comerțului Exterior.
Carbochim era o unitate emblematică pentru industria românească, producând în principal materiale abrazive. Era situată pe malul celălalt al Crișului și aveam o mare plăcere să merg acolo căci era foarte mare ordine, cu mult mai mare decât în câmpie, de unde proveneam eu.
Fostul meu student Ladislau NAGY mi-a explicat despre ce aplicații informatice se făceau acolo și care erau fluxurile și am fost uimit să văd cum la nivelul anului 1972 erau înțelese rosturile informaticii, chiar foarte bine. Am revenit la Carbochim și ceva mai târziu tot cu studenți în practică și am văzut cum lucrurile au evoluat și ca producție dar mai ales în ceea ce privea tehnica de calcul și rolul informaticii în creșeterea calității producției. De, Ardeal!
După Revoluție am căutat să-l mai întâlnesc pe fostul meu student Ladislau NAGY dar fără succes. Am căutat să aflu ce mai este cu Carbochim, dar veștile nu au fost deloc îmbucurătoare, în raport cu ce știam eu. Privatizarea pătrunsese și acolo ca peste tot, cu efecte ca peste tot, de implozie. Cât despre informatică, descentralizarea și-a spus cuvântul, ca peste tot.
(05 noiembrie 2017)
No comments:
Post a Comment