Construirea identificatorilor la limbajele de programare

Limbajele de programare au diferite reguli de construire a etichetelor și numelor de variabile.
Etichetele în programele FORTRAN sunt numere cuprinse ăntre 1 și 99999.
La limbajul FORTRAN IV numele de variabile se construiesc după următoarele reguli:
- primul caracter trebuie să fie obligatoriu o literă;
- celelalte caractere ce urmează primului caracter sunt fie litere, fie cifre;
- lungimea numelui unei variabile nu depășeșește niciodată 6 caractere.
ALFA, AL20, A4B5, C300, viteza, raza, pret1, media,  sunt nume corecte de variabile.
În limbajul de programare COBOL numele etichetelor și numele variabilelor urmăresc cam aceleași reguli:
- primul caracter este neapărat o literă;
- următoarele caractere sunt fie litere, fie cifre, fie cratima;
- niciodată cratima nu este ultim caracter;
- lungimea numelui unei variabile nu depășește 31 caractere;
- numele de variabile nu sunt niciodată identice cu cele din lista de cuvinte cheie.
ALFA, AL-FA, ALFA-300, PRET-PLANIFICAT sunt nume corecte de variabile.
În limbajul de programare C/C++ chestia cu etichetele nu prea se frecventează, iar variabilelor li se asociază nume în care trebuie să respecte reguli precum:
- primul caracter este neapărat o literă sau  underscore;
- următoarele caractere sunt fie litere, fie cifre, fie underscore;
- niciodată underscore nu este ultim caracter;
- lungimea numelui unei variabile nu depășește 31 caractere;
- numele de variabile nu sunt niciodată identice cu cele din lista de cuvinte cheie.
Sunt variante de implementări unde astfel de reguli sunt eliminate, dar este bine să fie respectate pentru a asigura portabilitatea în orice condiții a programelor.
ALFA, alfa, _ALfa, Al_Fa, AL300_fa sunt nume corecte de variabile.
Și limbajele de asamblare au regulile lor, indeva foarte apropiate de cele ale limbajelor de nivel înalt, dar limbajul ASSEMBLER era ceva mai restrictiv.
Este important să se cunoască diferențele care au cam dispărut la limbajele de ultime generații în ceea ce privește regulile de construire a identificatorilor, pentru a construi nume de variabile:
- corecte;
- ortogonale;
- reutilizabile;
- identificabile;
- ușoare;
- recocnoscibile.
Cu cât sunt mai ermetice numele de variabile, cu atât mai mult vor avea de muncă cei ce fac mentenanța programelor, iar la depanare, chiar dacă programul este nou, lipsa de ortogonalitate va duce la mari eforturi din partea celor care vor să facă mai ales inserări de secvențe de instrucțiuni.