Studiul valorii informației este cu totul altfel decât s-ar studia studiul valorii unui autoturism sau a valorii unei tunsori la frizer pentru că:
- informația există, dar nu se vede;
- informația este cu mult mai importantă decât un produs corporal;
- informația nu funcționează mereu după cerere și ofertă;
- informația este un produs exclusiv al inteligenței umane;
- informația are un ciclu de viață unic;
- informația are legi de reproductibilitate unice, proprii;
- informația însoțește orice, oriunde, oricând;
- informația se propagă după legi total diferite de cele știute la produse;
- informația are uzură morală, nu are uzură fizică, deci nu are garanție.
Ca să se închege o teorie a valorii informației trebuie să se plece de la realitate, de la exemple și abia să se treacă la a construi o teorie. Diferențele dintre informație ca produs și toate celelalte produse sunt enorme, deși are ceva elemente cu cântecele de pe un CD, dar diferențele sunt esențiale.
Orice informație are o valoare, un preț și un cost.
Costul informației este dat de totalitatea cheltuielilor necesare pentru a crea informația.
Prețul este forma concretă prin care persoanele recunosc valoarea exprimată în bani a unei informații.
Valoarea informației este un concept abstract, așa cum este orice valoare pentru orice există pe această lume și face subiectul aprecierii persoanelor, ceea ce-i dă o aură de mister și care o face să primească aprecieri calitative folosind adjective însoțite de grade de comparație. În mod normal ar trebui să existe o corelație între prețul și valoarea informației, dar niciodată nu se va ști cu exactitate cât de mult sau cât de puțin se suprapun cele două elemente.
Valoarea informației este ceva ideal pe care omul tânjește să o cunoască, s-o pipăie, dar omul este conștient că acest lucru este un ideal de neatins.
Valoarea informației este ceva ideal pe care omul tânjește să o cunoască, s-o pipăie, dar omul este conștient că acest lucru este un ideal de neatins.
(17 noiembrie 2017)
No comments:
Post a Comment