Reparațiile capitale

Reparațiile capitale au reprezentat pentru industria chimică un element esențial pentru că:

- aveau o frecvență destul de mare;

- prezentau un nivel de complexitate ridicat;

- se derulau în condiții de restricții severe de timp;

- presupuneau o disciplină de fier;

- cereau specialiști adevărați și calitate adevărată.

Abordarea științifică a problemei de reparații capitale era o problemă din teoria grafurilor, mai precis, o problemă de drum critic. Utilajul era dezasamblat, lucru de regulă cunoscut de tot poporul. Operația cea mai complicată era asamblarea de repere, subansamble pentru a obține utiliajul care nu era orice utilaj, ci o instalație de cracare, o instalație de distilare sau o instalație de cataliză sau de ce nu, o linie de producție de policlorură de vinil sau de producție de cauciuc sintetic.

Toată lumea știe ce este un graf. Toată lumea care a citit o carte de cercetări operaționale și s-a aplecat pe un algoritm de calcul a drumului critic, a reușit să obțină drumul critic al propriului graf. Numai că nimeni nu a făcut calcule cu grafuri care depășeau 20 de noduri. Mai mult, nimeni nu a luat în calcul și resursele diferențiate, toată lumea operând cu conceptul de capacitate a arcului.

La rezolvarea unei probleme de reparații capitale apar elemente precum:

- numărul de noduri este de regulă cuprins între 2.000 și 4.000;

- precedențele sunt riguros stabilite și alternativele sunt excluse;

- simultaneitatea este condiție pentru încadrarea în termene;

- se lucrează cu resurse limitate, care determină în final costul reparației;

- orice dereglare atrage reluarea calculelor pe un nou graf asociat.

În vremurile când lucram la disciplina de Programe aplicative, foloseam un program scris de matematicianul Gheorghe CIOBANU de alocare și nivelare a resurselor, program care era utilizat în acele timpuri în Centrul de Calcul al ASE pentru optimizarea activitîții de reparații capitale. Acolo era o echipă puternică formată din inginerii Dumitru VIȘAN, Ion BĂNCILĂ, Crișan ALBU, Mihai PĂUN, Gheorghe CIOBANU, Carmen HARTULARI, Camelia RAȚIU, Gheorghe BOLDUR și Emil DUMITRESCU.

Trebuie spus că această aplicație a reparațiilor capitale a funcționat efectiv și este un exemplu de cum se folosea în producție soluția obținută de la calculatorul IBM 360. Trebuie să remarc faptul că încă înainte de 1989 aveam oarece preocupări pe domeniul calității datelor și la cursul de Programe aplicative am vorbit studenților despre ce înseamnă calitatea datelor cu exemplificare chiar pe problema de calcul de drum critic pentru reparații capitale. Pachetul de programe elaborat de Ghoerghe CIOBANU lucra cu date de intrare pe cartele perforate și o cartelă se referea la câte o activitate și îmi amintesc că avea câmpuri fixate pentru:

- codul nodului de ieșire;

- codul nodului de intrare;

- durata activității;

- perechi cod resursă, cantitate.

Rezultă că pentru o aplicație cu 2.000 de activități se perforau 2.000 de cartele care trebuiau să redea exact graful de asamblare a componentelor în ordinea dată de drumul critic ce rezulta în procesul de optimizare, care lua în calcul și alocarea  nivelarea de resurse. În acele vremuri când am vorbit despre calitatea datelor, identificasem o serie de erori care ar apare în date și care din start trebuie excluse pentru a nu se optimiza reparații corespunzătoare unui graf care nu are corespondent în realitate. Am concluzionat că acolo este vorba de zero erori în date. Erori posibile:

- pierderea pe drum a unui nod;

- tastarea greșită a unui nod din cele două de pe o cartelă;

- interschimbul de cantități;

- repetarea unei perechi de coduri cu alte resurse;

- pierderea unei activități;

- introducerea de resurse inexistente prin coduri greșite;

- pierderea unei resurse;

- scrierea unei resurse la o altă activitate;

- schimbarea duratei resursei prin copiere.

Cei ce pregăteau datele scriind totul în foi de programare aveau obligația să găsească metode eficiente de a verifica concordanța între ceea ce era scris în documentația tehnică a reparației capitale și ceea ce este înscris în acele foi de programare. De calitatea datelor ce se perforau în cartele depindea calitatea rezultatelor, pe principiul  garbage in, garbage out - GIGO.

Am avut întodeauna admirație față de echipa de la etajul al VI-lea din Centrul de Calcul care lucra la soluționarea cu calculatorul a problemelor de reparații capitale. Acum cu totul altfel stau lucrurile mai ales că lucrând în rețea, actualizările nu ridică prea mari probleme atunci când apar chestiuni legate de depășirile de termene, de absența unor resurse sau problema de înlocuire de materii prime cu altele cu alte caracteristici sau pur și simplu că trebuie schimbate regulile de asamblare de componente.

(23 noiembrie 2017)