Dan Dezideriu FARCAȘ un pionier al informaticii în adevăratul sens al cuvântului

Dan Dezideriu FARCAȘ, recunoscut după cărțile pe care le semnează ca Dan D. FARCAȘ, este unul dintre informaticienii generației de aur, acea generație care i-a avut reprezentanți pe Margareta DRĂGHICI, pe Stelian NICULESCU, pe Ioan CATONA și pe Alexandru TEODORESCU.

El a lucrat la CEPECA și a fost acela care a proiectat multe dintre sistemele informatice de mare anvergură care au făcut ca informatica să fie acel element cheie pentru dezvoltarea economiei românești de dinainte de 1989.

Lui i se datorează primele cursuri de COBOL de la CEPECA și primele soluții moderne de analiză logică de sistem pentru informatizarea de pe marile platforme industriale din România. Trecând prespe clasicul sistem de salarizare cu tipărire de fluturași, se ajunge la sisteme de planificare, programare și urmărire a producției pentru RELON Săvinești, pentru Danubiana, dar și contribuții majore la realizarea sistemului informatic național al sănătății și a celui de la CNST. Dan Dezideriu FARCAȘ este un autentic pionier și în zona reutilizării de software, dar și în zona proiectării de sisteme informatice customizabile.

Trebuie să remarc aici că Dan Dezideriu FARCAȘ a elaborat multe materiale pentru cursanții de la CEPECA, dar cea mai cunoscută carte rămâne cea scrisă cu Ilie VĂDUVA de COBOL, referită prin:

Dan FARCAȘ, Ilie VĂDUVA, Vasile FLORESCU - Autoinstruire în programare: date, algoritmi, depanare, cartele de comandă, limbajul COBOL, programe complexe, Editura Tehnică, București, 1982, 408 pg.

El a mai elaborat și cărți de popularizare pentru domeniul informaticii și s-a aplecat și asupra altor teme din alte domenii, precum UFO.

(20 august 2018)

Programatorul de înaltă clasă

Și atunci, ca și acum, există o mare diversitate de programatori, dar cel mai bun lucru este să reușim să identificăm exact pe programatorul de care avem nevoie să ne rezolve în condițiile cele mai bune problema pe care vrem s-o rulăm pe calculator.

În acele vremuri nu oricine dorea chiar devenea programator pentru că:

- lipsea Internetul ca sursă de documentare;

- un calculator presupunea cunoștințe tehnice numeroase;

- limbajele de programare erau extrem de restrictive;

- centrele de calcul aveau criterii de angajare stricte;

- cărțile de programare nu erau laândemâna oricui;

- se formase deja o castă închisă a programatorilor;

- depanarea programelor era piatra dură de încercare.

Îți dădeai seama de programatorii foarte buni după cum le arătau fie imprimantele cu programe, fie foile de programare, căci un programator foarte bun scria un program, de asemenea, foarte bun, cu părți foarte clar structurate, cu includerea de secvențe elaborate și cu folosirea de chestiuni speciale care arătau că el știe meserie. Programatorul foarte bun realiza acel echilibru absolut necesar între cantitate și calitate și se vedea de la o poștă că programul său este precedat de nenumărate calcule din care a rezultat că secvențele incluse sunt dintre cele mai bune.

Și azi este tot așa. Mie nu trebuie să-mi arate cineva mii de programe scrise de el, ci un program. Acum când se lucrează online, oricare dintre programatori trebuie să se prezinte printr-o aplicație și după cum arată interfața, cât de șmecheră este aceasta și mai ales, dacă nu te lasă cu ochii-n soare, înseamnă că am în față un programator bun. Dacă programul se termină subit, aiurea cu un mesaj al sistemului de operare taman când eu vreau să mai rezolv și o altă problemă, înseamnă că respectiva hardughie este făcută după ureche și nu s-a ținut seama de cerințele unei aplicații online.

În vremurile de demult, programatorii de înaltă clasă aveau programe care:

- erau incluse în biblioteci renumite;

- rezolvau clase de probleme;

- admiteau probleme de dimensiuni nelimitate;

- gestionau numărul de iterații și precizia;

- aveau nenumărate validări care să asigure rezultate corecte și complete;

- erau înzestrate cu facilități de customizare;

- stocau seturi de date de intrare pe care le actualizau.

Am avut posibilitatea să cunosc pe unii dintre autorii acestor programe și să lucrez cu acele programe, pentru că la disciplina Programe aplicative care era predată studenților de la Facultatea de Cibernetică erau folosite astfel de produse program, multe dintre ele fiind făcute de firme străine, dar câteva precum VERONICA, CROCODIL, EMI, produsul de alocare și nivelare a resurselor, erau reaslizate de programatori din Centrul de Calcul al ASE. Duță Doru Lucian, Csaba Fabia, Ciobanu Gheorghe și Ruxanda Gheorghe sunt numai câțiva din marii programatori cu ale căror produse program am avut onoarea să lucrez la seminarii cu studenții ciberneticieni de-a lungul vremii. Despre Catona Ioan și Popescu Cristian voi scrie separat că ei au realizat implementarea la Danubiana a unor componente esențiale de calcul de necesar și de planificare a producției din sistemul BOMP al IBM. Erau și alți programatori eficienți care elaborau programe de bună calitate, căci nimeni nu rezista în branșă fără să aibă un nivel ridicat de performanță. 

În programare ori ești bun și oferi beneficiarului programe care să-i rezolve problemele, ori nu ești bun și tot timpul spui că ești cu programul ba în compilare, ba în editare de legături, ba în testare, până beneficiarul se plictisește și caută pe altul care să-i rezolve problema.

La un moment dat am ajuns să identific programatorii de înaltă clasă și pe cei pe cale de a deveni programatori foarte buni prin câteva semne pe care le-am considerat esențiale, precum:

- modestia;

- tăcerea;

- munca;

- ordinea;

- perseverența;

- concentrarea;

- disciplina.

Imediat ce o persoană îmi înșirea ceea ce știe el să facă și lista era mult prea bogată, o includeam în grupul celor care zic că se pricep la multe, dar de fapt nu știu să facă prea multe. Imediat ce vedeam niște for de programare cu ștersături și împrăștiate, se clarificau multe dintre minusurile celui care se credea a fi bun programator. Imediat de programtorul vorbea despre bogata sa e.xperiență dar nu avea cel puțin un program pe care să-l văd la treabă, îmi dădeam seama că respectivul doar se laudă. Imediat ce într-o discuție apăreau schimbări prea dese de variante de soluții, îmi dădeau seama că respectivul nu prea are capacitatea de a porni ceva și de a soluționa, căci el intervine și tot timpul modifică, fără să finalizeze vreun program.

În programare este esențială identificarea programatorilor de înaltă clasă căci lor trebuie să li se dea să facă programe mari și grele pe care ei au capacitatea de a le duce la bun sfârșit. Este deja o tragedie când se acordă un cec în alb unui programator lăudăros, fără rezultate, dându-i-se să facă un program greu, căci respectivul nu-l va face, va încurca lucrurile. Dacă ceea ce respectivul a făcut este dat unui programator foarte bun să continue, cu siguranță că programatorul foarte bun va arunca la coșul de gunoi acel program fără valoare și va lua el de la zero realizarea programului. Eroarea de management are riscuri mari în ceea ce privește depășirea de termene de predare a lucrărilor.

(06 ianuarie 2018)

Foaia de programare

În vremurile de demult, programatorii:

- gândeau programul;

- făceau o schemă logică;

- alegeau variabilele;

- structurau modulele;

- pregăteau scrierea;

- luau foi de programare;

- scriau textele sursă;

- mergeau cu foile la perforat;

- operatoarele perforau cartele;

- cartelele erau duse la calculator;

- programul pe cartele se rula;

- programatorul lua imprimanta;

- analiza dacă are erori;

- scria cartelele de corecții;

- mergea să-i fie perforate;

- cartelele perforate le insera;

- ducea cartelele la calculator;

- și tot așa până scăpa de erori.

În viața programatorilor, până după 1992 foaia de programare a jucat un rol esențial. Lucrul cu cartelele perforate o impunea și programatorii trebuiau să aibă un scris frumos pentru a nu fi puși în situația de a reperfora multe cartele. Pentru a nu se confunda zero cu litera o, simbolul zero era tăiat pe oblic orientat de la dreapta spre stânga, iar litera o era așa, tot un oval drăgălaș.

Foile de programare trebuiau numerotate, căci la perforare șefa de sală împărțea pentru uniformizare un program la mai multe operatoare și apoi se făcea reunirea pachetelor de cartele. În lipsa numerotării foilor de programare se încurcau seturile de cartele și ceea ce rezulta numai program nu se numea. Exista și posibilitatea de a scrie numere de secvență pe coloanele 72 - 80 ale foii de programare, dar din 100 de programatori nu știu dacă 5 scriau numere de secvență. Acestea erau bune doar dacă programul avea un grad de stabilitate cât de cât ridicat. Altfel, acele numere de secvență nu mai foloseau la nimeic, pentru că ar fi semănat cu bornele kilometrice puse la întâmplare, fără nicio legătură cu distanța dintre localități.
Foaia de programare a fost în vremea cartelei perforate elementul cheie de dezvoltare software. Citind foaia de programare exista posibilitatea de a vedea calitatea programatorului. Un programator performant nu avea pe foile de programare tot felul de semne de reinserare de cartele, de interschimb de instrucțiuni sau de corectarea de operatori sau de nume de variabile.

(21 decembrie 2017)

Stilul de programare

În vremurile de demult, fiecare programator lucra așa cum credea el, cum învățase la școală sau cum îl învățaseră cărțile de unde citise despre limbajele de programare și unde se găseau numeroase exemple. Eu am avut marele noroc:

- să am profesori speciali care știau programare și scriau programe elegante;

- să studiez cărți de programare ale IBM care erau scrise de meseriași;

- să citesc reviste precum Communication of the ACM unde se publicau programe;

- să consult imprimante cu programe scrise de programatori de înaltă clasă;

- să merg la Biblioteca Americană din București unde erau și cărți și reviste tari.

Prin 1984 o echpă de cercetare într-ale informaticii și statisticii formată din Baron Tudor, Ivan Ion, și Balog Alexandru  au elaborat lucrarea Informaticã Economicã: Calitatea programelor si stilul de programare, de 43 pagini pe care au publicat-o în  litografia Academiei de Studii Economice din Bucuresti. La nivelul acelor ani, când programarea era o artă și programatorii de FORTRAN sau de COBOL niște artițti, prin stil de programare se înțelegea existența unor:

- convenții acceptate de toată lumea legate de cum se scriu textele sursă;

- structuri de secvențe de instrucțiuni considerate a fi eficiente;

- reguli de utilizare a bibliotecilor de programe pentru a reutiliza componente;

- soluții și structuri de programe care trebuiau implementate obligatoriu;

- modalități de a alege definirile numelor de operanzi și de etichete;

- indicatori de măsurare a nivelului de autodocumentare pentru a stimula comentariile;

- mijloace de a comunica între programatori pentru a asigura creșterea calității;

- dogme cum că așa trebuie sau așa este bine să se utilizeze instrucțiuni și nu altfel.

Ideia stilului de programare era de a se asigura omogenitatea subprogramelor, a modulelor și a programelor în totalitatea lor, știut fiind faptul că de la un anumit nivel de complexitate încolo era imposibil să se scrie un produs software de către o singură persoană. În plus, toate achizițiile pozitive ale experienței acumulate în timp, prin includerea de reguli care să le reflecte, ducea la continuarea în munca tuturor programatorilor a respectivelor cuceriri.

Școala de programare IBM atât pentru programe FORTRAN prin SSP, cât și pentru COBOL-iști a fost, este și va fi un etalon în materie de stil de programare, căci orice persoană din exterior avea ocazia să preia texte sirsă elaborate în bibliotecile software IBM direct, fără nicio dificultate, de parcă toate programele de acolo fuseseră scrise de către un singur programator. În realitate, exista un stil de programare, însușit de toată lumea și aplicat la perfecție.
Stilul de programare este singura modalitate de a se asigura omogenitatea și eficiența textelor sursă scrise de către o schipă în care programatorii lucrază independent unii de alții, ceea ce în întreprinderea virtuală și în telelucru este condiție de bază a calității outputurilor.

(20 decembrie 2017)

Program pentru formula lui HERON

Programul în FORTRAN IV pentru calcului ariei triunghiului folosind forma lui HERON este:
C Calculul areiei triunghiului cu formula lui HERON
C cititorul de cartele are simbolul 5
C imprimanta are simbolul 6
C Daca apar erori in date se tipareste un mesaj
C Unitatea de masura este metrul, m
  10 FORMAT(3I5)
  20 FORMAT(4H A= ,I5,5H  B= ,I5,5H  C= ,I5,8H  AREA= ,F10.2,
     $13H Matri PATRATI)
  30 FORMAT(14SFARSIT NORNAL)
  40 FORMAT(53HEROARE IN DATELE DE INTRARE, TOATE VALORILE SUNT ZERO)
      INTEGER A,B,C
   50 READ(5,10) A,B,C
      IF(A.EQ.0 .AND. B.EQ.0 .AND. C.EQ.0) GO TO 60
      IF(A.EQ.0 .OR.  B.EQ.0 .OR.  C.EQ.0) GO TO 70
      S = (A + B + C) / 2.0
      AREA = SQRT( S * (S - A) * (S - B) * (S - C) )
      WRITE(6,20) A,B,C,AREA
      GO TO 10
   60 WRITE(6,40)
      STOP
   70 WRITE(6,40)
      STOP
      END
Programul C pentru calculul ariei triunghiului folosind forma lui HERON este:
/* Program C pentru calculul ariei unui triunghi cu formula lui HERON */
#include<stdio.h>
#include<math.h>
void main()
{
     float a,b,c,p=0,s=0;
     printf("Introduceti lungimile in metri ale laturilor triunghiului \n");
     scanf("%f %f %f",&a,&b,&c)
     if(a>0 && b>0 && c>0)
              {
                  p = (a+b+c)/2.0; /* s este semiparametrul*/
                  s = (sqrt)(p*(p-a)*(p-b)*(p-c));
                  printf("\n Area of triangle =\t %f",s);
               }
               else printf("\n Laturile nu formează un triunghi");
     getch();
}
Programul PASCAL pentru calculul ariei triunghiului folosind forma lui HERON este:
{.Program SuprafataTriunghului.}
var
A:real;
B:real;
C:real;
S:real;
P:real;
begin
    writeln ('Introduceti prima latura');
    read (A);
    writeln ('Introduceti a doua latura');
    read (B);
    writeln ('Introduceti a treia latura');
    read (C);
    if(A>0)AND (B>0)AND (C>0) then
            {
             P:=(A+B+C)/2;
             S:= Sqrt(P*((P-A)*(P-B)*(P-C)));
             writeln ('Suprafata triunghi = ', S);
            }
             else writeln ('Valorile nu formeaza laturi triunghi');
 end.
Programul COBOL pentru calculul ariei triunghiului folosind forma lui HERON este:
IDENTIFICATION DIVISION.
PROGRAM-ID.  Formula-Heron.
AUTHOR.  Ion IVAN.
DATA DIVISION.
WORKING-STORAGE SECTION.
77  A           PIC 9(5)  VALUE ZEROS.
77  B           PIC 9(5)  VALUE ZEROS.
77  V           PIC 9(5)  VALUE ZEROS.
77  SUM     PIC 9(5)  VALUE ZEROS.
77  P           PIC 9(5)V99  VALUE ZEROS.
77  TMP1   PIC 9(5)V99  VALUE ZEROS.
77  TMP2   PIC 9(5)V99  VALUE ZEROS.
77  TMP3   PIC 9(5)V99  VALUE ZEROS.
77  S           PIC 9(8)V99  VALUE ZEROS.
PROCEDURE DIVISION.
CITIRE-DATE.
       DISPLAY "Introduceti prima latura a triunghiului : " WITH NO ADVANCING.
       ACCEPT A.
       DISPLAY "Introduceti a doua latura a triunghiului : " WITH NO ADVANCING.
       ACCEPT B.
       DISPLAY "Introduceti a treia latura a triunghiului : " WITH NO ADVANCING.
       ACCEPT C
CALCULE..
       ADD A TO SUM.
       ADD B TO SUM.
       ADD C TO SUM.
       DIVIDE 2 INTO SUM GIVING P.
       SUBTRACT A FROM P GIVING TMP1.
       SUBTRACT B FROM P GIVING TMP2.
       SUBTRACT C FROM P GIVING TMP3.
       COMPUTE S=P*TMP1*TPM2*TMP3.
       COMPUTE S=S**.5.
       DISPLAY "Aria triunghiului este = ", S.
    SFARSIT-PROGRAM.
    STOP RUN.
În programul COBOL și calculul celebrei expresii se realiza lălăit bucată cu bucată, dar am preferat folosirea lui COMPUTE, iar pentru extragere de radical numai folosind ridicarea la puterea 0.5 s-a realizat calculul exact al expresiei așa cum zice geometria.
Sunt interesante abordările și se vede că limbajul C este de departe cel mai comod pentru a soluționa această problemă.
Programul pentru formula lui HERON scris în diferite limbaje de programare evidențiază diferențele dintre aceste limbaje și direcționează programatorii spre a pune în corespondență tipuri de probleme cu tipuri de limbaje de programare.

(14 noiembrie 2017)

Structurarea pe blocuri

Limbajele de programare permit implementări care asigură încărcarea echilibrată a membrilor unei echipe de programatori, ceea ce înseamnă că aceștia au posibilitatea de a lucra cu unități de program numite fie module, fie blocuri, fiecare dintre ele având reguli proprii de asamblare a părților în întreg.
Sunt limbaje în care se lucrează cu blocuri delimitate prin acolade, {,  }.
Sunt limbaje care permit lucru cu subprograme care se constituie în entități independente.
Sunt limbaje care sunt structurate pe secvențe delimitate prin etichete.
Indiferent cum stau lucrurile, trebuie definite variabile pe diferite niveluri și gestionat conținutul acestora astfel încât să nu apară rezultate imprevizibile. Limbajele PASCAL și C operează cu variabile locale în raport cu blocul definit prin acolade, fiind considerate variabile locale, întrucât alocarea lor se realizaeză la intrarea în bloc și care se dealocă la ieșirea din bloc.

În lucru acum

(13 noiembrie 2017)

Alcătuirea bibliotecilor standard

Limbajele de programare au biblioteci standard care sunt asociate programelor prin comanda include.
Limbajul PASCAL conține biblioteci pentru:
- conversii;
- calcule matematice abs(), odd(), sqr(), sqrt(), sin(), cos(), ln(), exp();
- alocare dinamică a memoriei new, dispose, ;
- șiruri de caractere StrConcat(), StrDelete(), StrInsert(), StrLen(), StrScan(), StrSize(),
  SubStr(),Delete(), Insert(), Copy(), Length(), Str();

- lucru cu pointeri address(), Ofs(), Addr(), RawPointer(), peek(), poke(), Move(), Seg();

- generare numere pseudoaleatoare initrandom(), random();

- funcții pe mulțimi succ(), pred();

Limbajul  are biblioteci pentru:

- funcții matematice care se inserează în programe cu <math.h>;

- funcții de manipulare șiruri care se inserează în programe cu<string.h>;

- funcții matematice cu numere complexe se inserează în programe cu <complex.h>;

- funcții de gestiune a timpului din calculator care se inserează în programe cu <time.h>.
Limbajul C conține cu mult mai multe biblioteci precum <stdio.h>, <limits.h>, <stddef.h> și multe altele. Este necesar după ce programatorul se familiarizează cu limbajul să treacă la studierea acestor biblioteci și cu mare atenție să vadp ce parametri au funcțiile, dar mai elas ce returnează ele, căci el are posibilitatea de a exploata acele rezultate returnate, precum se întâmplă la instrucțiunile de citire scriere dar și la cele de deschidere, repsectiv de închidere de fișiere unde numărul returnat dă informații prețioase pe care programatorul le introduce inteligent în expresii condiționale și după aceea în secvențe compuse în care apare if(), neinițiații mirându-se siderați.

În lucru acum

(13 noiembrie 2017)

Sintaxa limbajului

Înainte de orice, programatorul trebuie să citească cu atenție regulile de sintaxă ale limbajului pentru a ști:
- ce să ceară limbajului;
- ce are voie să scrie în programe;
- care este lista de cuvinte cheie;
- care este setul de caractere utilizat;
- ce nu are voie să construiască;
- cum se termină o instrucțiune;
- ce rol alre spațiul între cuvinte;
- care este diferența între - și _;
- cum se scriu comentariile;
- ce este obligatoriu și ce nu.
Sunt definite complet folosind diferite modalități toate limbajele de programare. Cel mai frecvent este folosită pentru a descrie sintaxa unui limbaj BNF - Backus-Naur Form.
Pentru expresiile unare din limbajul C se propune definirea:
<unary-expression> ::= <postfix-expression>
                     | ++ <unary-expression>
                     | -- <unary-expression>
                     | <unary-operator> <cast-expression>
                     | sizeof <unary-expression>
                     | sizeof <type-name>
Toate celelalte definiri sunt date la adresa, unde construcțiile se realizează din aproape în aproape. Intrând pe Internet se găsesc definirile BNF pentru toate limbajele de programare. Este esențial să se citească și elementele cantitative referitoare la lungimi, complexități și niveluri de indirectare.
În FORTRAN numărul maxim de dimensiuni este 7 pentru masive.
În limbajul C numărul maxim al nivelurilor de indirectare este 3.
În COBOL lungimea etichetelor nu depășește 31 de caractere.

În lucru acum

(13 noiembrie 2017)

Implementarea structurilor fundamentale de control

Structurile fundamentale sunt:

• structura liniară în care instrucțiunile se execută una după cealaltă;
• structura alternativă în care se produce o selecție funcție de care se execută una sau alta dintre instrucțiuni, după care se revine la execuție în secvență:
• structura repetitivă în care o anumită secvență de instrucțiuni se execută de mai multe ori, fie că numărul de repetări este cunoscut, fie până când o condiție este îndeplinită și numărul de repetări nu este cunoscut de dinainte;
• structura alternativă multiplă care presupune selectarea dintre mai multe secvențe de instrucțiuni a uneia care se execută la un moment dat, după care se revine la execuția în secvență a altor instrucțiuni.

De la limbaj la limbaj există diferite implementări ale acestor structuri de control și am mari dubii că sunt prea multe limbajele în care să nu existe instrucțiunea IF() THEN....ELSE.
Limbajul de asamblare conține tot felul de implementări și încă libere ale structurilor de control. Dacă în FORTRAN nu sunt permise intersecțiile de domenii în secvențele de program scrise în limbaj de asamblare așa ceva este permis. În limbajele de asamblare însă se construiesc secvențele pas cu pas, prin evaluări de expresii, comparări și salturi necondiționate cât îi poftește inima programatorului. Chiar dacă există instrucțiunea LOOP programatorul o gestionează chiar cum vrea el sau o ignoră construind repetitivitatea după pofta inimii cu evaluări, comparări și salturi condiționate combinate cu salturi necondiționate.

Limbajul FORTRAN implementează structurile fundamentale de control destul de ușor și simplu. Pentru structura alternativă implementarea este  prin:
IF(expresie) eticheta1,eticheta2,eticheta3

unde:
eticheta1 - dirijează execuția spre o secvență dacă expreia evaluată este mai mică decât  zero;
eticheta2 - dirijează execuția spre o secvență dacă expreia evaluată este egală cu zero;
eticheta3 - dirijează execuția spre o secvență dacă expreia evaluată este mai mare ca zero.
Structura repetitivă este implementată cu construcția:
                 DO eticheta  variabila_control = valoare_inițială, valoare_finală, rație
                 ......................
eticheta    ultima_instrucțiune_repetată
unde:
eticheta  - delimitează sfârșitul secvenței de repetat care începe după instrucțiunea DO;
variabila_control  - variabila cu care se gestionează numărul repetărilor, căci nivelul este între valoarea inițială și valoarea finală;
valoare_inițială - valoarea de start a variabilei de control;
valoare_finală - este valoarea limită superioară care nu este depășită de variabila de control; în caz de depășire repetarea este întrerultă;
rație - este o constantă sau o variabilă care arată cu cât se modifică variabila de control la iterația următoare.
Astructura alternativă multiplă este implementată în acest limbaj cu ceea ce se numea GO TO calculat, o construcție de forma:
GO TO (eticheta1, eticheta2, eticheta3,...., etichetan), variabilă_control
în care:
etichetai  -  arata la ce instrucțiune se face saltul dacă variabila_control este egală cu i:
variabila_control - este variavila care are valori cuprinse între 1 și n.
Acest limbaj nu are structura repetitivă condiționată anterior DO-WHILE și nici pe dea condiționată posterior, DO-UNTIL. Acestea se simulează folosind IF() și o întrețesere de instrucțiuni GO TO, ceea ce programarea structurată implementată forțat pentru FORTRAN IV se străduia să facă greoi, aproape imposibil de acceptat.
Limbajul C dispune de tot tacâmul de construcții pentru a implementa toate structurile de control fără mari probleme și tocmai de aceea a fost acceptat ca fiind un limbaj complet, ușor și prietenos.
Structura liniară este implementată folosind expresii aritmetice, expresii de atribuire dar și apeluri de funcții.
Structura alternativă este implementată folosind construcția:
if (expresie) {
                      secventa1;
                     }
                      else
                     {
                      secventa2;
                      }
dacă după evaluarea expresiei se obține că este adevărată se execută secventa1, În caz contrar se execută secventa2. Se observă că lipsește then pentru a selecta secventa1, lucru nenecesar, ci presupus, că nu tot ceea ce este în vorbirea curentă trebuie preluat în limbaj.
        

În lucru acum

(13 noiembrie 2017)

Modul de implementare a recursivității

Limbajul FORTRAN nu are implementată recursibitatea.
Limbajul COBOL nu are implementată recursibitatea.
Limbajul ALGOL nu are implementată recursibitatea.
Limbajul PASCAL are implementată recursibitatea chiar la nivel de definire de variabile.
Limbajul C are implementată recursibitatea chiar la nivel de definire de variabile.
Limbajele de  asamblare implementează recursibitatea prin gestionarea stivelor de către programator.

În lucru acum

(13 noiembrie 2017)

Modul în care se scriu comentariile

Cei ce au făcut mentenanță în programe FORTRAN și COBOL știu pe pielea lor de programatori care au fost binefacerile introducerii de comentarii în programe care au lămurit:
- semnificația datelor definite;
- semnificația secvențelor de prelucrare;
- localizarea sursei unde se află formulele de calcul;
- legislația care a stat la baza unor blocuri decizionale;
- numele programatorilor care au realizat textele;
- semnificația unor constante folosite pentru diferite stări;
- semnificația codurilor utilizate;
- restricții privind pentru definirile  parametrilor.
În limbajul FORTRAN comentariile sunt date de litera C pe prima coloană a formularului de programare.
În limbajul C pentru comentarii există două modalități de a le introduce:
- dacă se dorește mai multe linii de comentarii succesive se folosesc /* pentru debut și */ pentru final;
- dacă se dorește comentariu pentru o linie sursă se scrie un text oarecare după //.
În limbajul PASCAL comentariile se introduc prin (* texte oarecare *) sau  {*text oarecare *}, iar dacă se dorește pe linia unei instrucțiuni să se introducă un text se scrie // text oarecare.
În limbajele de asamblare comentariile diferă de la calculator la calculator.În limbajul ASSEMBLER al IBM comentariile încep cu un asterisc pe prima coloană. În limbajul ASSIRIS comentariul este și el la loc de cinste. În limbajul ASM cel folosit acum de toate PC-urile comentariile au în fața textului punct și virgulă, adică ; permițând scrierea în acest fel de texte pe o line dar și după fiecare instrucțiune pentru a lămuri semnificația acesteia.

În lucru acum

(13 noiembrie 2017)

Regula de evaluare a expresiilor

Limbajele de programare au operanzi și operatori cu care construiesc expresii mai complexe sau mai puțin complexe. Există o singură regulă de evaluare a expresiilor, indiferent care sunt acestea și această regulă vizează:
- prioritatea operatorilor;
- sensul de parcurgere în procesul de evaluare.
Pentru limbajul C există tabelul:

Prioritatea	Operator	Descrierea	Asociativitatea
1	++ --	Post incrementare, respectiv decrementare	Stânga la dreapta
	()	Apel funcție
	[]	Definire în masiv
	.	Referire membru în articol
	->	accesare pointeri în structuri
	(type){list}	Compunere literali
2	++ --	Pre Incrementare și pre decrementare	Dreapta la stânga
	+ -	Operatori unari
	! ~	negarea logică NOT și complement pe biți NOT
	(type)	Tipul
	*	Referirea lui
	&	Adrea lui
	sizeof	Lungimea lui
	_Alignof	Aliniere impusă
3	* / %	Înmulțire, împărțire și împărțire cu rest	Stânga la dreapta
4	+ -	Adunare și scădere
5	<< >>	Deplasare pe biți
6	< <=	Operatorul relațional  <  și ≤
	> >=	Operatorul relațional  >  și ≥
7	== !=	Operatorul relațional =  și  ≠
8	&	Operatorul și pe bițiAND
9	^	Operatorul logic sau exclusiv  XOR (exclusive or)
10	|	Operatorul logic sau iclusiv OR
11	&&	Operatorul logic AND
12	||	Operatorul logic OR
13	?:	Operatorul ternar	Dreapta la stânga
14	=	Simple assignment
	+= -=	Assignment by sum and difference
	*= /= %=	Atribuire cu operații aritmetice
	<<= >>=	Atribuirea cu deplasare biți spre stânga, dreapta
	&= ^= |=	Atribuirea cu operații pe biți AND, XOR, and OR
15	,	Virgula	Stânga la dreapta

Expresiile din parantezele rotunde se evaluează primele.
Expresia *alfa++ se evaluează *(alfa++) pentru că postincrementarea are prioritatea 1, iar operatorul de referire are prioritatea 2.
Expresia  a=3, b=5, c=7;
se evaluează de la stânga spre dreapta căci operatorul virgulă așa cere.  Se evaluează mai întâi atribuirea a=3, apoi se inițializează  b și la urmă se evaluează expresia c=7.
Expresia:
e = a < d ? a++ : a = d
se evaluează astfel:
e = ( ((a < d) ? (a++) : a) = d )
Operatorul = are prioritatea 14 și presupune evaluare de la stânga la dreapta.
Operatorul < are prioritatea 6.
Operatorul  de postincrementare ++ are prioritatea 1.
Operatorul ?: are prioritatea 13.
Se evaluează expresia a<d.
Dacă rezultatul evaluării este adevărat are loc postincrementarea și apoi e=a.
Dacă rezultatul evaluării nu este adevărat are loc atribuirea e=d.

În lucru acum

(13 noiembrie 2017)

Lista de operatori și rangurile lor

Un limbaj diferă de altul prin lista de operatori, listă care dă puterea unui limbaj. Operatorii sunt cei care spun de fapt ce se întâmplă cu zonele de memorie, până unde se merge , adică la ce nivel:
- bit;
- byte;
- șir de biți;
- cuvânt;
- dublu cuvânt;
- caracter;
- șir de caractere.

Limbajele mai slabe merg la nivel de byte și la nivel de cuvânt sau dublu cuvânt și șir de caractere. Limbajele mai sofisticate merg și în interiorul byte sau a cuvântului.
Lista operatorilor în limbajele de asamblare este dată de lista de instrucțiuni, căci fiecare cod de operație înseamnă un operator de fapt. Conchid că limbajul de asamblare are cea mai complexă listă de operatori și că în limbajul de asamblare se face orice cu orice. SE găsesc instrucțiuni pentru:
- operatorii aritmetici;
- operatorii de comparare;
- operatorii logici;
- operatorii pe șiruri de biți;
- operatori atribuire;
- operatori de inițializare;
- operatori incrementare/decrementare;
- operatorii pe șiruti de caractere.
Lista operatorilor în limbajul COBOL este  formată din:
- operatorii aritmetici + - * / **, add, subtract, multiply, divide;
- operatorii de comparare = < > <= >= <> less than, greater thac, equal to ;
- operatorii logici and, or, not ;
- operatorii pe șiruri de biți b-and, b-or, b-xor, b-not, b-left, b-right;
- operatori atribuire move, set, compute;
- operatori de inițializare move;
- operatorii pe șiruti de caractere move .
Lista operatorilor în limbajul C este  formată din:
- operatorii aritmetici +, -, *, /, %;
- operatorii de comparare == != ;
- operatorii logici !, &&, ||, or, not, ;
- operatorii pe șiruri de biți ~, &, |, ^,<<, >>  ;
- operatori atribuire compu;i +=,-=, *=,/=,%=,  |=, ^=, &=,<<=, >>= ;
- operatori de inițializare;
- operatori incrementare/decrementare ++, --;<, <=, !<, >,>=, !>
- operatori pentru membrii unei structuri agregate de date . și -> ;
- operatori cu pointeri & și *;
- operatorii pe șiruri de caractere definiți ca funcții  în biblioteca string.h.
În limbajul C virgula este operator. Există operatorul ternar ?:, dar și mulți alți operatori care sunt de fapt funcții implementate în limbaj precum sizeof(), new, delete, type și mulți alții.
Lista operatorilor în limbajul PASCAL este  formată din:
- operatori arithmetici +, -, *, /, %;
- operatori relationali =, <, <=, >, >=, <> ;
- operatori booleeni and, and  then, or, or else, not;
- operatori pe biți &, |, !, ~, <<, >> ;
- operatori pe mulțimi +, -, *, ><, <=, include, exclude, in;
- operatori pe șiruri de caractere sub forma unor funcții de bibliotecă.
Comparând listele operatorilor, se vede că limbajul C este cel mai puternic, dar după oricare alt limbaj de asamblare, deși limbajul PASCAL permite operare elegantă pe mulțimi.

În lucru acum

(13 noiembrie 2017)

Flexibilitatea de a defini tipuri și structuri de date

În lucru acum

(13 noiembrie 2017)

Setul de caractere

Fiecare limbaj are setul său de caractere.
Limbajul C are setul de caractere format din:
- literele mari de la A la Z, literele mici de la a la z;
- cifrele 0, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9;
- caracterele speciale  ~, %, |, @, +, <, _, -, >, ^, #, =, &, $, /, (, *, \, ), ′, :, [, ", ;, ], !, ,, {, ?, ., };
- caracterele denumite spații albe \b, \t, \v,  \r, \f, \n, \\, \’, \", \?, \0, \a, \x, \o.
Limbajul FORTRAN are setul de caractere format din:
- literele mari de la A la Z;
- cifrele 0, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9;

- caractere speciale ., , (, ), =, +, -, /, *, **, $, blanc.
Limbajul COBOL are setul de caractere format din:
- literele mari de la A la Z;
- cifrele 0, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9;

- caractere speciale ., , (, ), =, +, -, /, *, **,  blanc.
Limbajul PASCAL are setul de caractere format din:

- literele mari de la A la Z;
- literele mici de la a la z;
- cifrele 0, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9;

- caractere speciale ., , (, ), =, +, -, /, *, **,  blanc, {, }, [, ], ;, :, =, <. >, ~, %, $, #, !.
Semnificația caracterelor trebuie studiată cu mare atenție căci nu este obligatoriu ca un simbol să aibă aceeași semnificație la toate limbajele de programare. Se învață un limbaj cunoscând diferențele față de limbajul anterior în care a lucrat programatorul, dar acele diiferențe trebuie nu identificate, ci învățate și trebuie ținut seama de ele.

În lucru acum

(13 noiembrie 2017)

Cuvintele cheie în limbajele de programare

Cuvintele cheie în limbajele de programare formează un vocabular și este obligatoriu ca programatorii să nu le folosească în alt scop decât cel care a fost stabilit în sintaxa limbajului. Sunt și limbaje care nu impun acestă restricție, dar mi se pare civilizat ca programatorii să nu le amestece printre numele lor de variabile sau de etichete pentru a nu crea confuzii în procesul de depanare sau de mentenanță, căci 99% dintre programatori nu schimbă semnificația nici a lui DO nici a lui IF nici a lui READ, nici a lui REAL, nici a lui INTEGER și nici a lui WRITE din FORTRAN.

Lista cuvintelor rezervate în limbajul COBOL este:

ACCEPT

ACCESS

ADD

ADDRESS

ADVANCING

AFTER

ALL

ALPHABET

ALPHABETIC

ALPHABETIC-LOWER

ALPHABETIC-UPPER

ALPHANUMERIC

ALPHANUMERIC-EDITED

ALSO

ALTER

ALTERNATE

AND

ANY

APPLY

ARE

AREA

AREAS

ASCENDING

ASSIGN

AT

AUTHOR

BASIS

BEFORE

BEGINNING

BINARY

BLANK

BLOCK

BOTTOM

BY

CALL

CANCEL

CBL

CD

CF

CH

CHARACTER

CHARACTERS

CLASS

CLASS-ID

CLOCK-UNITS

CLOSE

COBOL

CODE

CODE-SET

COLLATING

COLUMN

COM-REG

COMMA

COMMON

COMMUNICATION

COMP

COMP-1

COMP-2

COMP-3

COMP-4

COMP-5

COMPUTATIONAL

COMPUTATIONAL-1

COMPUTATIONAL-2

COMPUTATIONAL-3

COMPUTATIONAL-4

COMPUTATIONAL-5

COMPUTE

CONFIGURATION

CONTAINS

CONTENT

CONTINUE

CONTROL

CONTROLS

CONVERTING

COPY

CORR

CORRESPONDING

COUNT

CURRENCY

DATA

DATE-COMPILED

DATE-WRITTEN

DAY

DAY-OF-WEEK

DBCS

DE

DEBUG-CONTENTS

DEBUG-ITEM

DEBUG-LINE

DEBUG-NAME

DEBUG-SUB-1

DEBUG-SUB-2

DEBUG-SUB-3

DEBUGGING

DECIMAL-POINT

DECLARATIVES

DELETE

DELIMITED

DELIMITER

DEPENDING

DESCENDING

DESTINATION

DETAIL

DISPLAY

DISPLAY-1

DIVIDE

DIVISION

DOWN

DUPLICATES

DYNAMIC

EGCS

EGI

EJECT

ELSE

EMI

ENABLE

END

END-ADD

END-CALL

END-COMPUTE

END-DELETE

END-DIVIDE

END-EVALUATE

END-IF

END-INVOKE

END-MULTIPLY

END-OF-PAGE

END-PERFORM

END-READ

END-RECEIVE

END-RETURN

END-REWRITE

END-SEARCH

END-START

END-STRING

END-SUBTRACT

END-UNSTRING

END-WRITE

ENDING

ENTER

ENTRY

ENVIRONMENT

EOP

EQUAL

ERROR

ESI

EVALUATE

EVERY

EXCEPTION

EXIT

EXTEND

EXTERNAL

FALSE

FD

FILE

FILE-CONTROL

FILLER

FINAL

FIRST

FOOTING

FOR

FROM

FUNCTION

GENERATE

GIVING

GLOBAL

GO

GOBACK

GREATER

GROUP

HEADING

HIGH-VALUE

HIGH-VALUES

-O

I-O-CONTROL

ID

IDENTIFICATION

IF

IN

INDEX

INDEXED

INDICATE

INHERITS

INITIAL

INITIALIZE

INITIATE

INPUT

INPUT-OUTPUT

INSERT

INSPECT

INSTALLATION

INTO

INVALID

INVOKE

IS

UST

JUSTIFIED  

KANJI

KEY  

LABEL

LAST

LEADING

LEFT

LENGTH

LESS

LIMIT

LIMITS

LINAGE

LINAGE-COUNTER

LINE

LINE-COUNTER

LINES

LINKAGE

LOCAL-STORAGE

LOCK

LOW-VALUE

LOW-VALUES

MEMORY

MERGE

MESSAGE

METACLASS

METHOD

METHOD-ID

MODE

MODULES

MORE-LABELS

MOVE

MULTIPLE

MULTIPLY

NATIVE

NATIVE_BINARY

NEGATIVE

NEXT

NO

NOT

NULL

NULLS

NUMBER

NUMERIC

NUMERIC-EDITED

OBJECT

OBJECT-COMPUTER

OCCURS

OF

OFF

OMITTED

ON

OPEN

OPTIONAL

OR

ORDER

ORGANIZATION

OTHER

OUTPUT

OVERFLOW

OVERRIDE

PACKED-DECIMAL

PADDING

PAGE

PAGE-COUNTER

PASSWORD

PERFORM

PF

PH

PIC

PICTURE

PLUS

POINTER

POSITION

POSITIVE

PRINTING

PROCEDURE

PROCEDURE-POINTER

PROCEDURES

PROCEED

PROCESSING

PROGRAM

PROGRAM-ID

PURGE

QUEUE

QUOTE

QUOTES

RANDOM

RD

READ

READY

RECEIVE

RECORD

RECORDING

RECORDS

RECURSIVE

REDEFINES

REEL

REFERENCE

REFERENCES

RELATIVE

RELEASE

RELOAD

REMAINDER

REMOVAL

RENAMES

REPLACE

REPLACING

REPORT

REPORTING

REPORTS

REPOSITORY

RERUN

RESERVE

RESET

RETURN

RETURN-CODE

RETURNING

REVERSED

REWIND

REWRITE

RF

RH

RIGHT

ROUNDED

RUN

SAME

SD

SEARCH

SECTION

SECURITY

SEGMENT

SEGMENT-LIMIT

SELECT

SELF

SEND

SENTENCE

SEPARATE

SEQUENCE

SEQUENTIAL

SERVICE

SET

SHIFT-IN

SHIFT-OUT

SIGN

SIZE

SKIP1

SKIP2

SKIP3

SORT

SORT-CONTROL

SORT-CORE-SIZE

SORT-FILE-SIZE

SORT-MERGE

SORT-MESSAGE

SORT-MODE-SIZE

SORT-RETURN

SOURCE

SOURCE-COMPUTER

SPACE

SPACES

SPECIAL-NAMES

STANDARD

STANDARD-1

STANDARD-2

START

STATUS

STOP

STRING

SUB-QUEUE-1

SUB-QUEUE-2

SUB-QUEUE-3

SUBTRACT

SUM

SUPER

SUPPRESS

SYMBOLIC

SYNC

SYNCHRONIZED

TABLE

TALLY

TALLYING

TAPE

TERMINAL

TERMINATE

TEST

TEXT

THAN

THEN

THROUGH

THRU

TIME

TIMES

TITLE

TO

TOP

TRACE

TRAILING

TRUE

TYPE

UNIT

UNSTRING

UNTIL

UP

UPON

USAGE

USE

USING

VALUE

VALUES

VARYING

WHEN

WHEN-COMPILED

WITH

WORDS

WORKING-STORAGE

WRITE

WRITE-ONLY

ZERO

ZEROES

ZEROS

Este obligatoriu de a studia și actualiza această listă atunci când se scriu programe căci și limbajul COBOL a evoluat în ultimele decenii acceptând inclusiv abordarea obiectuală cu cuvinte cheie noi.

Lista cuvintelor rezervate în limbajul PASCAL este:

true, false

 +, -, *, /, 

div

mod

>=    <=  =, >  =  > <   <>

and

or

not

sqrt 

trunc

round

random

abs

length

ord

chr

val

str

copy

const

procedure

var

integer

real

char

string

Boolean

text

array..of

program

input

output

begin...end

 :=

for...to

downto...do, (*...*)

if...then...else

while...do,

repeat...until

case...of...end

write

writeln

read

readln

assign

reset

rewrite

eof

close

Lista cuvintelor rezervate în limbajul C++ este:
alignas
alignof
and
and_eq
asm
atomic_cancel
atomic_commit
atomic_noexcept
auto(1)
bitand
bitor
bool
break
case
catch
char
char16_t
char32_t
class
compl
concept
const
constexpr
const_cast
continue
co_await
co_return
co_yield
decltype
default
delete
do
double
dynamic_cast
else
enum
explicit
export
extern
false
float
for
friend
goto
if
import
inline
int
long
module
mutable(1)
namespace
new
noexcept
not
not_eq
nullptr
operator
or
or_eq
private
protected
public
register
reinterpret_cast
requires
return
short
signed
sizeof
static_assert
static_cast
struct(1)
switch
synchronized
template
this
thread_local
throw
true
try
typedef
typeid
typename
union
unsigned
using
virtual
void
volatile
wchar_t
while
xor
xor_eq
Limbajul C++ evoluează dramatic și o dată cu el lista cuvintelor rezervate și de aceea este important ca la fiecare versiune a limbajului această listă să se actualizeze ăentru a nu apare situații care scapă de sub control.

Lista cuvintelor rezervate în limbajul C este:
auto
break
case
char
const
continue
default
do
else
enum
extern
float
for
if
int
long
register
return
short
signed
goto
static
struct
switch
typedef
union
unsigned
void
sizeof
volatile
while.
Limbajul C a impresionat printr-o putere fantastică bazată pe un vocabular restrâns ca o chintesență a tot ceea ce cunoscuseră limbajele de dinaintea lui, forma fiind foarte concentrată.
Cuvintele rezervate ale limbajului PYTHON sunt:
and
as
assert
break
class
continue
def
del
elif
else
except
False
finally
for
from
global
if
import
in
is
lambda
None
not
nonlocal
or
pass
raise
return
True
try
while
with
yield.
Deși limbajul este foarte frecventat de programatori, o explicație se găsește în faptul că lungimea vocabularului de cuvinte rezervate este scurtă.

Cuvintele cheie în limbajele de programare arat[ cât de bogat este limbajul de programare sau din contră, dac[ este o listă foarte extinsă arată că acel limbaj are foarte multe constrângeri, așa cum este limbajul COBOL.

(12 noiembrie 2017)

(12 noiembrie 2017)

Atribuirea multiplă

Sunt situații în care limbajele de programare sunt considerate ca aparținând unei generații mai noi dacă anumite mecanisme sunt implementate. Dacă acele mecanisme se află la limbaje aparținând mai multor generații, lucrurile se complcă destul de tare.

dacă se dorește inițializarea unor variabile cu o aceeași valoare ca de exemplu

a=0

b=0

c=0

d=0

d=0

e=0

f=0

g=0

în limbajul COBOL totul se realizează folosind instrucțiunea

MOVE ZERO TO A, B, B, C, D, E, F, G.

în limbajul C sau în limbajul C++ se folosește expresia

a=b=c=d=d=e=f=g=0;

iar în limbajul PASCAL se folosește construcția

a:=b:=c:=d:=d:=e:=f:=g;=0;

în limbajul FORTRAN secvența va fi 

a=0

b=0

c=0

d=0

d=0

e=0

f=0

g=0       ceea ce arată destul de nasol.

Limbajul FORTRAN arată că este un limbaj de nivel scăzut, dar limbajul COBOL considerat cam de aceeași facută face excepție în acestaă situație punctuală.

Programatorii noștri au exploatat foarte mult  definirea la inițializare a variabilelor în toate limbajele. Atribuirea multiplă evidențiază cât de bun este programatorul, căci un programator bun scrie expresii foarte concentrate, exploatând la maximul facilitățile de la definirea limbajului.

(09 noiembrie 2017)

Limbajul COBOL a prins la noi fiindcă

Limbajul COBOL a prins la noi fiindcă:

- românul are tentația narațiunii și programele COBOL seamănă cu niște povești bine structurate;

- complexitatea unei aplicații se construiește din bucăți independente care sunt legate prin șișiere;

- munca în echipă nu presupune comunicare 100% știut fiind caracterul individual al românului;

- impunea o disciplină accentuată, micșorând șansele distraților de a reuși;

- specificațiile de programare au fost făcute să fie mănușă pentru programatorii COBOL;

- dezvoltarea muncii de rutină duce la creșterea performanței, iar limbajul era bun la așa ceva;

- totdeauna programele păreau mari dar acest lucru se datora simplității și redundanței;

- programatorii aveau posibilitatea să reutilizeze multe chestii din alte programe mai vechi;

- parcă și fragmentarea cu cartelele perforate îi invita pe programatori spre COBOL.

În toate Centrele Teritoriale de Calcul problemele ce se rezolvau depășeau 70% ca pondere chestiunile de gestionare de resurse, ceea ce însemna lucru cu fișiere și fișierele erau apanajul limbajului COBOL, căci SGBD-urile au întârzâiat să apară în spațiul nostru cel mioritic. Și când a apărut nu a avut nici frumusțea lui MySQL și nici drăgălășenia forțoasă a lui Oracle.

În COBOL se scriau programe pentru:

- crearea de fișiere secvențiale cu validare de câmpuri;

- crearea de fișiere indezat-secvențiale cu validare de câmpuri;

- crearea de fișiere cu acces direct și cu validare de câmpuri;

- citire de fișiere secvențiale;

- citire secvențială a fișierelor indexat-secvențiale;

- citire cu regăsire a fișierelor indexat-secvențiale;

- tipărire tabel cu liste de persoane sortate după un criteriu;

- tipărire tabel cu date pe linii și coloane cu un grad de totaluri:

- tipărire tabel cu date pe linii și coloane cu două grade de totaluri:

- tipărire tabel cu date pe linii și coloane cu trei grade de totaluri:

- tipărire date despre un articol selectat dintr-un fișier după o cheie;

- tipărire tabel cu date centralizate din mai multe alte tabele;

- actualizare articole din fișier secvențial;

- actualizare articole după cheie din fișier după inexat-secvențial;

- reorganizare fișier secvențial;

- reorganizare fișier indexat-secvențial;

- conversie fișier secvențial în fișier indexat-secvențial;

- sortare fișier secvențial;

- ștergere logică articol din fișier secvențial;

- ștergere fizică articol din fișier secvențial prin crealrea altui fișier secvențial;

- ștergere logică articol din fișier indexat-secvențial;

- ștergere fizică a unui articol din fișier indexat secvențial;

- inserare articol în fișier secvențial; 

- inserare articol în fișier indexat-secvențial; 

- inserare concatenare  fișiere secvențiale; 

- inserare concatenare  fișiere indexat-secvențiale; 

- validare articole fișier secvențial prin tastare multiplă și comparare.

Pentru toate acestea, în unele centre de calcul se construiau prototipuri care erau analizate și considerate a fi cele mai eficiente, după care deveneau modele pe care toți programatorii le foloseau atunci când aveau de scris programe. În acest fel era creată o tehnică de lucru prin reutilizare la nivel conceptual a descrierilor unitare, a secvențelor de instrucțiuni executabile omogene și regrupate, eliminându-se acele elemente de creattivitate inutile într-un proces ce se dorea semiindustrializat și mai ales coerent, caracterizat printr-o productivitate cât mai ridicată.
Concluzie: limbajul COBOL a prins la noi fiindcă noi ca popor avem înclinație spre narațiune, dar și pentru faptul că cele mai multe probleme se referă la lucru cu colectivități omogene, ceea ce se pretează la regruparea de date în articole și a articolelor în fișiere.

(08 noiembrie 2017)