Showing posts with label ICI. Show all posts
Showing posts with label ICI. Show all posts

Wednesday, December 6, 2017

Introducere: considerații la istoria informaticii românești

Între anii 1999 -2003 am asistat la nenumărate întâlniri cu oameni de meserie din informatică reuniți pentru a pune bazele realizării unei istorii a informaticii de la noi. Discuțiile s-aun împotmolit la;
- titlu;
- întâietăți;
- etapizări;
- dimensiune;
- detaliere;
- atribuire;

- durată;
- fonduri.
Titlul a fost cel mai greu lucru de stabilit. Mi-am adus amintre de trei prieteni care se întâlnesc duminică dimineața să discute ce vor face în acea zi, cum își vor petrece timpul. Ei parlamentează, nu se înțeleg, vin cu tot felul de variante, argumente și contraargumente și îi găsește seara tot parlamentând. Exact așa a fost și aici. Se discuta dacă acelei cărți să i se spună istoria Informaticii românești sau istoria Informaticii din România, existând două tabere foarte echilibrate numeric dar și ca voci care își susțineau cu ardoare punctele de vedere. Această chestiune a făcut ca totul să treacă în plan secundar și progresele de la o ședință la alta să fie nesemnificative.
Întâietățile n-au depășit nici în informatică celebra dilemă despre cine a fost mai întâi, oul sau găina sau amândouă, zic eu. În acea sală erau foarte mulți dintre cei care au avut contribuții majore la dezvoltarea informaticii din țatra noastră, fără a exista o modalitate de a cunatifica importanța și nici documente din care să rezulte ziua, ora și minutul în care s-a produs nu oarecare eveniment. Pentru a lămuri care sunt întâietățile trebuiau definite criterii și ales unul care să nu se schimbe niciodată și respectivul criteriu să genereze lista imuabilă a întâietăților și punct.
Etapizările au generat discuții dintre cele mai aprinse, întrucât există nenumărate criterii. Cei ce au îmbrățișat ideia de a etapiza în timp aveau argumentele lor, cei care abordau probleba după criteriul teritorialității veneau și ei cu argumentele celor trei provincii românești, iar cei care demonstrau necesitatea etapizării după generașiile de calculatoare își căutateu și ei dreptatea, nimeni neavând izbândă și totul terminându-se în coadă de pește.
Dimensiunea cărții de istorie a informaticii se vrea ceva monumental, unii dintre participanții la discuții făceau referire la cartea lui George Călinescu Istoria literaturii române de la origini până în prezent, publicată în anul 1941. Alții vedeau eliminarea limitelor de dimensiune din moment de o astfel de abordare se realizează exclusiv în mediul virtual, dedicându-i-se un site despre al cărui nume s-au purtat discuții interminabile, deci fără rezultat concret.
Detalierea a depins de fiecare dată de efortul pe care autorii au fost dispuși să și-l asume, dar toată lumea a invocat necesitatea lucrului pe documente, cu exactitatea de ceasornic, ca și cum totul se realizează pornind de la zero, deși există nenumărate materiale despre evoluția informaticii, căci toți cei care au aniversat câte ceva au scris fie memorii, fie cărți, fie articole, deci există ceva.
Atribuirea de capitole pe autori a devenit o mare problemă mai ales că printre cei prezenți în sală se aflau persoane care se considerau deschizători de drumuri, fondatori și tătici ai informaticii românești, căci mămici nu erau invitate să aibă contribuții la atingerea obiectivului. De regulă, când apar coordonatori de organizații cărora li se atribuie sarcini exacte, deși ei spun că fac și dreg, cu siguranță că ei transferă sarcinile unor subordonați și materialele apar anonime, căci nimeni nu vrea să-și asume responsabilitatea unor materiale eterogene, făcute fără plată și mai ales fără dirijor.
Durata realizării unei istorii a informaticii de la noi a plutit la toate întâlnirile sub imperiul incertitudinii, datorită a numeroși factori dintre care dorința unei abordări științifice, obiective era factorul dominant. Este adevărat că pofta vine mâncând și totuși caracterul obiectiv este relativ căci nimeni nu știe apriori ce și cum despre ceva care face obiectul unei cercetări.

Despre fonduri s-a discutat mult și neproductiv, ca să nu spun nerealist. Mi-am adus aminte de meșterii care pun gresie care în loc de a arăta ce știu să facă și pe unde au lucrat, vin și troznesc un preț de te îndoaie, ei neștiind ce sunt aceia distanțieri. La acele ședințe exact acest aspect m-a izbit profund, anume banii. În loc să se procedeze la a face un text ca ofertă pentru obținerea finanțării pentru un proiect, unii dintre potențialii autori vorbeau de bani, de pretenții și nu corelau efortul și rezultatul cu sumele de încasat.
Toate acestea m-au determinat la un moment dat să scriu o carte de istorie a informaticii de la noi cu mult mai tendențioasă decât cartea din 1952 a lui Mihail ROLLER intitulată Istoria RPR, manual pentru învățămîntul mediu. Cartea conținea nenumărate interpretări simpliste, eronate și neștiințifice, dar i-a făcut pe alți istorici să treacă deîndată la scrierea de istorii pe care ei le considerau și științifice și obiective și românești, caracteristici care în mare parte rămâneau la stadiul de deziderat datorită restricțiilor impuse de partidul aflat la putere până în 1989.
După o analiză mai atentă mi-am zis că nu merită, pentru că ar fi pentru mine o abordare negativă și dacă tot fac ceva, să nu fie nici în dorul lelii și nici ceva aiuritor care nu folosește nimănui.
Obiectivul lucrării este de a prezenta cât mai obiectiv, dar selectiv, aspecte esențiale din evoluția de-a lungul anilor a informaticii de la noi din țară.
Am structurat lucrarea fără a folosi un criteriu anume, ci exact așa cum am considerat că este util pentru a da o imagine cât mai bună privind informatica românească, pentru că lucrării i-am dat titlul Istoria informaticii românești, căci așa mi-a venit primul gând, având senzația că am posibilitatea să includ cât mai multe lucruri, fără a fi extrem de pretențios și de generalizator.


(26 septembrie 2017)

Wednesday, November 1, 2017

Cărțile de la ICI

Cărțile de la ITC erau de fapt documentații realizate de specialiști care știau despre ceea ce scriau și tocmai de aceea aveau un caracter nedidactic, bazat pe nevoia de a cuprinde în puține pagini cam tot ce trebuia spus despre subiectul anunțat în titlu.
Toate aveau coperțit șablon, iar numele autorilor erau scrise undeva pe o pagină interioară sau nu apăreau deloc, ceea ce dădea un caracter de anonimat suspect din punctul meu de vedere, adică ceva neasumat decât din denumirea instituției pusă pe copertă care ar fi girat cumva conținutului. Erau situații când numele autorilor apăreau explicit chiar pe pagina a doua din interior, de anunțare a lucrării, lucru care-mi garanta calitatea, mai ales că pe unii dintre autori îi știam de la conferințe.
Cărțile publicate de ICI erau de fapt metodologii în care erau date:
- definiții;
- proceduri;
- reguli;
- indicatori;
- șabloane;
- documente;
- fluxuri;
- etape;
- activități;
- cerințe;
- resurse;
- evaluări.
Am citit unele dintre metodologii pentru că studenții noștri mergeau în producție și printre locurile lor de muncă erau cele din centrele Teritoriale de Calcul unde se lucra după metodologiile ICI pentru toate etapele de realizare a sistemelor informatice și ale dezvoltării de software. Cărțile de la ICI erau un fel de biblii pentru analiștii și programatorii din centrele de calcul din țară, căci cu ele s-a procedat uniformizarea activităților de analiză, proiectare, programare, testare și implementare. Matodologiile funcționau ca un fel de standarde de urmat cu obligativitate, căci acolo se găseau răspunsurile la toate întrebările practicienilor, pentru a face munca lor de zi cu zi mai eficientă și mai riguroasă.
După 1989 când informatica s-a liberalizat, multe dintre centrele de calcul s-au restructurat, ceea ce a dus la îndepărtarea de documentațiile de pe vremuri. Multe dintre acele materiale le-am dat la topit în frenezia acelor momenteîn care am crezut că tot ce zboară se mai și mănâncă, ceea ce era cu totul fals. Cu lăturile din copaie, am aruncat și pruncul. Nasol.



(01 noiembrie 2017)



Tuesday, October 31, 2017

Costin PRIBEANU, cercetătorul

În legătură cu Costin PRIBEANU am a mă lăuda că-l cunosc de foarte, chiar foarte mulți ani, când amândoi eram tineri, chiar foarte tineri și băteam la porțile consacrării în meserie, fiecare pe felia lui.



El a publicat multe lucrări, dintre care amintesc aici cărțile:
Costin PRIBEANU - Proiectarea interfeţei cu utilizatorul. Editura ASE, Bucureşti, 2003. ISBN 973-594-285-2. 165p.
Costin PRIBEANU - Proiectarea interfeţelor om-calculator. Editura Matrix Rom, Bucureşti, 2001. ISBN 973-685-290-3. 142p.
Costin PRIBEANU - Baze de date si aplicaţii. Editura Matrix Rom, Bucureşti, 2000. ISBN 973-685-155-9. 154p.
Costin PRIBEANU - Interacţiune om-calculator. Editura Didactica si Pedagogica, Bucureşti, 1999. ISBN 973-30-3078-3. 192p.
Cercetătorul Costin PRIBEANU este sufletul conferinței RoCHI pe care o organizează fără întrerupere din anul 2004, găsint tot timpul resurse să dezvolte un eveniment de nișe care s-a bucurat de un succes răsunător de fiecare dată în rândul cercetătorilor, cadrelor didactice și specialiștilor din companiile dezvoltatoare de software. Edițiile sunt referite peun coordonatele:
RoCHI 2017 A paisprezecea Conferinţă de Interacţiune Om-Calculator, Craiova, 11-12 Septembrie.
RoCHI 2016 A treisprezecea Conferinţă de Interacţiune Om-Calculator, Iaşi, 8-9 Septembrie.
RoCHI 2015 A douăsprezecea Conferinţă de Interactiune Om-Calculator, Bucureşti, 24-25 Septembrie.
RoCHI 2014 A unsprezecea Conferinţă Naţională de Interacţiune Om-Calculator, Constanţa, 4-5 Septembrie.
RoCHI 2013 A zecea Conferinţă Naţională de Interacţiune Om-Calculator, Cluj-Napoca, 2-3 Septembrie.
RoCHI 2012 A noua Conferinţă Naţională de Interacţiune Om-Calculator, Bucureşti, 6-7 Septembrie.
RoCHI 2011 A opta Conferinţă Naţională de Interacţiune Om-Calculator, Bucureşti, 8-9 Septembrie.
RoCHI 2010 A şaptea Conferinţă Naţională de Interacţiune Om-Calculator, Bucureşti, 2-3 Septembrie.
RoCHI 2009 A şasea Conferinţă Naţională de Interacţiune Om-Calculator, Cluj-Napoca, 3-4 Septembrie.
RoCHI 2008 A cincea Conferinţă Naţională de Interacţiune Om-Calculator, Iaşi, 18-19 Septembrie.
RoCHI 2007 A patra Conferinţă Naţională de Interacţiune Om-Calculator, Constanţa, 20-21 Septembrie.
RoCHI 2006 A treia Conferinţă Naţională de Interacţiune Om-Calculator, Bucureşti, 21-22 Septembrie.
RoCHI 2005 A doua Conferinţă Naţională de Interacţiune Om-Calculator, Cluj-Napoca, 15-16 Septembrie.
RoCHI 2004 Prima Conferinţă Naţională de Interacţiune Om-Calculator, Bucureşti, 23-24 Septembrie.
Am văzut multe dintre volumele cu comunicările de la aceste conferințe și conchid că acolo au fost prezentate multe lucruri de substanță, originale și de mare profunzime.
Costin PRIBEANU este absolvent al Facultății de Cibernetică, promoția 1982 și are un doctorat din anul 1997 când a finalizat teza de doctorat  Structuri de interactiune om-calculator, sub îndrumarea colegului meu de catedră profesorul Constantin-Gelu APOSTOL, lucrare prezentată și în colectivul de catedră și primită cu deosebit interes pentru că autorul  ei a realizat acolo o cercetare științifică cu  adevărat valoroasă.
Pe când eram șef de catedră am avut ocazia să colaborez cu Costin când el a realizat o conferință internațională pe probleme de interfețe și am apreciat poziția sa deosebită în raport cu o serie de specialiști veniți din străinătate și modul în care el era tratat arăta cp se bucură de un imens prestigiu. Consider și acum o mare eroare faptul că nu a devenit membru al catedrei noastre, doar datorită unor idei preconcepute, cum că din afară au drept să vină specialiști indiferent de cine sunt ei, la început doar pe poziție de lector universitar, ceea ce era prea puțin pentru Costin, în raport cu valoarea sa de la acel moment, când s-a pus problema.
Am admirat la Costin PRIBEANU statornicia cu care și-a dedicat multe resurse pentru domeniul interacțiunii om-calculator, știut fiind impacrtul pe care îl au interfețele asupra atractivității aplicațiilor online în general și a aplicațiilor mobile în special.
Costin PRIBEANU, cercetătorul care face parte din marea familie a celor dedicați aprofundării cu succes a unui domeniu din informatică pentru care aplicațiile online sau cele mobile vor fi sau nu de succes, dacă interfețele sunt de cea mai bună calitate, sau din contră, încalcă reguli elementare, îndepărtându-i pe utilizatori de acele aplicații.


(31 octombrie 2017)


Conferințe tematice

Conferințele  tematice au reprezentat elemente cheie pentru dezvoltarea informaticii pentru că s-au adresat unor cercuri restrânse de specialiși, lucru care le-au dat un ușor caracter exclusivist. Scă la o țară cu 20 de milioane de locuitori unde nu mai mult de 50.000 făceau informatică deja era posibilă organizarea de conferințe pe teme de nișă adică extrem de specializate, așa cum se organizau de marile asociații internaționale IEEE sau ACM. La noi și cărțile de programare sau despre calculatoare  aveau tiraje modeste, ce nu atingeau niciodată 20.000 de exemplare.
Conferințele de informatică tematice erau dese dar suficient de generoase în așa fel încât să se vină cu lucrări de către cât mai mulți autori, specialiști care lucrau în acest domeniu.
Au fost organizate în vremurile de demult conferințe, simpozioane și workshopuri organizate la Departamentul de Calculatoare din Institutul Politehnic București după cum urmează:

  • Aplicaţii ale informaticii în învăţământ, cercetare ştiinţifică, producţie , în perioada 1970 - 1973;
  • Simpozionul Româno-American în domeniul calculatoarelor, în anul 1980;
  • Microprocesoare, microcalculatoare şi aplicaţii,  în perioada 1981-1984.

Dpă 1990 acolo au fost organizate foarte multe manifestări științifice, descrise în detaliu la pagina 37 a broșurii dedicate departamentului când acesta a aniversat 45 de ani de existență. La Direcția Centrală de Statistică - DCS se organizau conferințe dedicate prelucrării automate a datelor statistice, unde în secțiuni se prezentau lucrări privind organizarea fluxurilor legate de utilizarea calculatoarelor electronice în prelucrarea datelor de la recensăminte, lucrări privind dezvoltarea de aplicații folosind teleprelucrarea în centralizarea fișierelor asociate dărilor de seamă provenind de la Direcțiile Județene de Statistică - DJS, dar și construirii de subprograme pentru conversia datelor din cartele pe discuri sau benzi magnetice, în vederea degajcu cutii de cartele perforate de la prelucrările de acum câțiva ani, depozite cu dimensiuni considerabile care deja erau ocupate peste 80% pentru a respecta legile referitoare la păstrarea suporților tehnici de informație. Așa a fost de exemplu Sesiunea stiintifica PERFECTIONAREA METODELOR DE PRELUCRARE A DATELOR STATISTICE, 15-17 MARTIE 1979, manifestare științifică având și un volum al comunicărilor, Editat de DCS, Centrul de calcul, București, lucru destul de rar pe atunci.
Tot așa era și cu Simpozionul APLICATII ALE CIBERNETICII SI INFORMATICII IN PRODUCTIE SI IN GESTIUNEA ECONOMICA, ASE a cărui primă sesiune a avut loc în 1980 și de care se ocupa personal Manea MĂNESCU.
La Cluj se organiza începând cu 1975 de către Centrul Teritorial de Calcul Simpozionul de Informatică si conducere, Cluj-Napoca, manifestare ce a reușit să strângă participanți din toată țara. De asemenea, se organiza și EXPRODINF, o sesiune de prezentare la nivel de detaliu a produselor informatice care erau realizate de Centrele de Calcul din toată țara, pentru e minimiza dezvoltarea în paralel a produselor destinate acelorași prelucrări.
Tot la DCS se ținea Seminarul Octav ONICESCU la care participa și marele matematician când trăia și care era ovaționat la fiecare intrare în sală, domnia sa fiind sufletul acelei manifestări, a ceri calitate științifică era cu totul specială datorită prestigiului marelui savant și respectului purtat acestuia.
În vremurile de demult se organizau conferințe tematice de informatică pentru prelucrarea datelor din medicină, căci acestui domeniu i se acorda atenție deosebită, nu numai din punct de vedere statistic, ci și din punct de vedere al diagnosticării pacienților de către medici asistați de calculator. Se vorbea că în URSS se făcea diagnosticare automată a pacienților care descriau simptome și i se stabilea diagnosticul de către calculator. Era umai o poveste, căci nici măcar acum când se face achiziții de date și analize automate de sânge, se fac tomografii și analize automate de imagini, așa ceva nu este realizabil 100% de către computer.
Imediat după 1989 a existat un entuziasm deosebit, o descătușare de forțe în a realiza simpozioane tematice, dar multe dintre ele nu au rezistat pentru că nu au fost fonduri, nu au fost lucrări care să le susțină și numărul celor interesați de a participa a fost foarte redus, părând la un moment dat că sunt rezultatul unor ambiții personale sau de grup. Până acum rezistă Conferința Internațională de Informatică Economică organizată în 1993 de către Departamentul de Informatică Economică din ASE. Eforturile materiale și umane sunt extraordinare căci o manifestare științifică are în spate multă muncă în afara manifestărilor propriu-zise.
Și eu am încercat să organizez ceva pe piraterie informatică, pe compresie de date și pe algoritmi genetici, doar workshopuri, care au mers doar o singură ediție, din cauza efortului fără succes de a avea lucrări, căci toată lumea vrea ISI, din start și dacă este posibil, fără nicio taxă de participare dar cu lucrare publicată în volum la o mare editură din Vest. 
Este de notorietate perseverența lui Costin PRIBEANU de la ICI în a organiza o conferință cu tematica interacțiunii om-calculator, al căui start a fost în anul 2004. Proccedings-ul conferinței este referit prin: Prima Conferinţă Naţională de Interacţiune Om-Calculator - RoCHI 2004, Bucureşti 23-24 Septembrie 2004, Editura Printech. ISBN 973-718-053-4. 322p.
Lista celorlalte ediții ale confernței RoCHI este:
RoCHI 2017 A paisprezecea Conferinţă de Interacţiune Om-Calculator, Craiova, 11-12 Septembrie.
RoCHI 2016 A treisprezecea Conferinţă de Interacţiune Om-Calculator, Iaşi, 8-9 Septembrie.
RoCHI 2015 A douăsprezecea Conferinţă de Interactiune Om-Calculator, Bucureşti, 24-25 Septembrie.
RoCHI 2014 A unsprezecea Conferinţă Naţională de Interacţiune Om-Calculator, Constanţa, 4-5 Septembrie.
RoCHI 2013 A zecea Conferinţă Naţională de Interacţiune Om-Calculator, Cluj-Napoca, 2-3 Septembrie.
RoCHI 2012 A noua Conferinţă Naţională de Interacţiune Om-Calculator, Bucureşti, 6-7 Septembrie.
RoCHI 2011 A opta Conferinţă Naţională de Interacţiune Om-Calculator, Bucureşti, 8-9 Septembrie.
RoCHI 2010 A şaptea Conferinţă Naţională de Interacţiune Om-Calculator, Bucureşti, 2-3 Septembrie.
RoCHI 2009 A şasea Conferinţă Naţională de Interacţiune Om-Calculator, Cluj-Napoca, 3-4 Septembrie.
RoCHI 2008 A cincea Conferinţă Naţională de Interacţiune Om-Calculator, Iaşi, 18-19 Septembrie.
RoCHI 2007 A patra Conferinţă Naţională de Interacţiune Om-Calculator, Constanţa, 20-21 Septembrie.
RoCHI 2006 A treia Conferinţă Naţională de Interacţiune Om-Calculator, Bucureşti, 21-22 Septembrie.
RoCHI 2005 A doua Conferinţă Naţională de Interacţiune Om-Calculator, Cluj-Napoca, 15-16 Septembrie.
RoCHI 2004 Prima Conferinţă Naţională de Interacţiune Om-Calculator, Bucureşti, 23-24 Septembrie.
Conferințele tematice pe diferite probleme de informatică au fost nenumărate și înainte de 1989 dar și după, toate reflectând inițiative personale sau de grup, însă fără a avea la bază o strategie pe termen lung, care să se înscrie în planul de țară, plan care să prevadă ca în 10 -20 de ani față de un moment T0 să existe un obiectv clar ca și la noi să se desfășoare o conferință foarte tare pe un domeniu ceva mai restrâns la care să se înghesuie specialiști adevărați din toată lumea. N-a fost să fie, dar nu este timpul trecut niciodată.





(31 octombrie 2017)

Saturday, October 21, 2017

Dezvoltatorii de software

Înainte de 1989 produsele software se realizau în:
- centre de calcul ale întreprinderilor;
- centrele teritoriale de calcul;
- institute de cercetări dotate cu tehnică de calcul;
- laboratoarele universităților care aveau facultăți de informatică;-
- laboratoarele liceelor de informatică;
- filialele ITC din țară.
Dezvoltatorii de sisteme informatice de pe vremuri aveau probleme de rezolvat, căci industria cerea soluții concrete pentru fluxuri de producție complexe, pentru forța de muncă numărată cu miile de salariați, pentru contractele cu beneficiarii, căci trebuia gestionat totul pentru a se cunoaște nivelurile realizate în vederea calculării abaterilor față de nivelurile planificare. Totul trebuia să meargă asemeni acelor unui ceasornic și informatica permitea realizarea acestui deziderat. În vremurile de demult la ICI se elaborau metodologii pentru dezvoltarea sistemelor informatice, metodologii care acopereau toate etapele ciclului de realizare, în care analiza, proiectarea, programarea, testarea, implementarea, exploatarea, mentenanța și reingineria erau etape clar definite cu sarcini, responsabilități, termene, costuri, riscuri, resurse, precedențe, metrici și activități.
După Revoluția din Decembrie 1989 au apărit foarte mulți producători de software. Companii producătoare de software din România sunt: Alfa Software, Arobs Transilvania Software, Ascenta, BitDefender, BITSoftware, CoSoSys, EBS, Fiba Software, GECAD Group, IP Devel, ITC Networks, Magister Software, Novensys, Siveco, SoftVision, SOFTWIN, Transart și Wizrom Software. 
În Cluj există dezvoltatori de software precum: Agis Computer, Alfa Software, Arobs Transilvania Software, CoSoSys, EBS, Hosterion, Intend Computer, IQuest, Net Brinel, Plus Computers, SoftVision, Starnet Consulting, Transart și Yonder
Toate acestea au portaluri unde-și prezintă proiectele de succes și personalul cu care lucrează. În realitate există mult mai mulți producători de software, care lucrează în mediul virtual sau care dezvoltă produse destinate unei piețe super-specializate.
Procesul de informatizare este lent la noi deoarece:
- nu există o strategie coerentă, cu etape clare;
- nivelul investițiilor este foarte scăzut;
- relația stat-dezvoltatori este afectată grav de acte de corupție;
- pirateria software scăpată de sub control reduce șansa de recuperare a investițiilor;
- exodul forței de muncă de înaltă calificare duce la scăderea calității;
- tehnologiile utilizate nu sunt de top, deși cele de top sunt ieftine;
- accesul la finanțare este selectiv, fără criterii valorice;
- inițiativa privată este incipientă;
- stimulentele din informatică sunt minimaliste;
- decalajele dintre oferta de resurse și cerere sunt prea mari.
Conchid că dacă în vremurile de demult erau acoperite cam 20% din nevoile de prelucrare din economie și societate, acum acest procent este undeva sub 5%, ceea ce înseamnă că și în următorii 50 de ani va fi o nevoie stringentă de forță de muncă de înaltă calificare care să lucreze în informatică, știut fiind faptul că sunt prea puține sistemele informatice complexe cu portabilitate transnațională.

(21 octombrie 2017)

Thursday, October 12, 2017

Conferințe de informatică

Și în domeniul informaticii au apărut manifestări științifice, prilejuri cu care cercetătorii aveau prilejul de a-și face cunoscute realizările teoretice, programatorii aveau prilejul să prezinte produse program, sisteme informatice, aplicații informatice, iar analiștii aveau ocazia să prezinte soluții informatice de prelucrare avansată a informațiilor în diferite domenii de importanță vitală pentru economie.
Conferințele sau simpozioanele științifice aveau caracter anual sau erau dedicate unor momente aniversare și erau organizate de:
- insitute de cercetări;
- centre de calcul;
- Academie;
- universități;
- comitete de partid;
- CNST;
- DCS;
- ministere;
- întreprinderi;
- școli și licee;
- organizații de masă.
Unele dintre manifestările științifice erau 100% de informatică, altele aveau caracter general și conțineau în structură secțiuni de informatică suficient de permisive. Trebuie spus că deși informatica reprezenta un domeniu foarte bine structurat, la Academia RPR și mai târziu la Academia RSR nu exista o comisie de informatică, în timp ce Manea MĂNESCU prezida o comisie de cibernetică frecventată de mulți dintre cei ce s-au găsit în fruntea bucatelor după 1989.
Aici voi enumera unele dintre manifestările științifice la care am participat cu lucrări și aveam programele cu lucrările care s-au prezentat, făcând în acest fel dovada că acestea au existat cu adevărat. Iată câteva:
  • Ion IVAN, Emil MOSCOVICI - L ' utilisation des automates finis du type ATIM dans l ' organisation de la production International Symposium on Applications of Mathematics in System Theory, 27 - 30 December 1978, University of Brasov, Balkan Union of Mathematicians, Association of Scientist of Romania, Mathematical Society of Romania. 
  • Ion IVAN, Cosmin TOMOZEI, Marius POPA - Features of the Text Entities'Reengineering Processes, Proceedings on International Symposium INNOVATIVE APPLICATIONS OF INFORMATION TECHNOLOGIES AND MANAGEMENT, October 14 - 15, 2005, Iasi, Al. I. Cuza University, Romania, PIM Publishing House Iasi, ISBN 9730716-189-0, pg.42 - 53.
  • Ion IVAN, Romulus ARHIRE, Gavril ZOICAS, Marian MACESANU- Efectele depanarii eficiente a produselor program asupra costurilor de utilizare curenta, Volumul de comunicari la conferinta CRESTEREA EFICIENTEI ECONOMICE, COMPONENTA ESENTIALA A UNEI NOI CALITATI A ACTIVITATII,ASE, Bucuresti 1983, pg 330-336. 
  • Ion IVAN, PAUL POCATILU, PANAGIOTIS SINIOROS - TESTAREA APLICATIILOR E-BUSINESS, VOLUMUL LUCRARILOR SIMPOZIONULUI DE STIINTE ECONOMICE, 11-12 NOIEMBRIE 2000, UNIVERSITATEA TRANSILVANIA, Brasov,pg 172-176 ISBN 973-8204-00-3. 
  • Ion IVAN, Marius POPA, Bogdan FLORESCU, Doru UNGUREANU - Juridical Aspects of the Program Generators Cloning, Proceedings of the 34th International Scientific Sympozium METRA, 29-30 May, 2003, pp 283-288, ISBN 973-0-03046-4. 
  • Ion IVAN, Alexandru BALOG, Romulus ARHIRE, Zenovic GHERASIM - CORELATIA DINTRE CALITATEA SOFTWARE SI PROTECTIA IN UTILIZARE,Volumul Conferintei COMP-Sec'94, Securitatea calculatoarelor si a retelelor de calculatoare, Academia Tehnica Militara, 23 iunie, 1994, pg. 180-183. 
  • Ludovic TOVISSI, Ion IVAN, Eugenia TEOHARI PROIECT DE PRELUCRARE STATISTICA A DATELOR MULTIDIMENSIONALE,Volumul cu lucrari la Sesiunea stiintifica PERFECTIONAREA METODELOR DE PRELUCRARE A DATELOR STATISTICE, 15-17 MARTIE 1979, pg 336-359, Editat de DCS, Centrul de calcul. 
  • Ion IVAN, Paula APREUTESEI - Optimizarea costului calitatii sistemelor de programe,Volumul 5 sectiunea Informatica si automatizaqrea conducerii trupelor, A XXXVI-a sesiune de comunicari stiintifice cu participare internationala, Organizator: Academia Tehnica Militara, 16-17 noiembrie 1995, Editura Academiei Tehnice Militarepg 44-51 
  • Virgil SORA, Ion IVAN, Mircea DESPA - Modselarea cibernetica a fenomenelor si proceselor demografice, Conferinta Nationala de Cibernetica, 3-4 octombrie 1985 
  • Ion IVAN, Romulus ARHIRE, Marian MACESANU, Ladislau GASPAR - Interactiunea om-calculator, Conferinta Nationala de Cibernetica, 3-4 octombrie 1985 
  • Ion IVAN, Al. BALOG, Marian MACESANU, Andrei GOGA - Analiza si modelarea erorilor din produse program, Al VII-lea Simpozion APLICATII ALE CIBERNETICII SI INFORMATICII IN PRODUCTIE SI IN GESTIUNEA ECONOMICA, ASE, Academia RSR, Bucuresti 28-29 aprilie 1986 
  • Ludovic TOVISSI, Ion IVAN, Emil MOSCOVICI - SISTEM DE MODELE PENTRU CONDUCEREA UNEI INTREPRINDERI INDUSTRIALE, Conferinta stiintifica STRATEGIA DEZVOLTARII INDUSTRIALE IN ROMANIA, 7 iunie 1979, organizata de Institutul de Economie Industriala, pg.229-240
  • Ion IVAN, Romulus ARHIRE, Al. BALOG, Mircea FEUERSTAHLER - Aspecte ale alinierii limbajelor de programare, Al doilea simpozion MODELAREA CIBERNETICA A PROCESELOR DE PRODUCTIE, 23-25 aqprilie 1981, ASE, Catedra de cibernetica economica
  • Ludovic TOVISSI, Ion IVAN, Emil MOSCOVICI - Model de conducere prin simulare a proceselor de productie dintr-o sectie, Al III-lea Simpozion de Informatica si conducere, Cluj-Napoca, 1977, rezumat publicat in volum la pg. 80
  • Ion IVAN, Razvan BOLOGA - The History of Romanian Computer Science,International IE&SI, 23-24 May,2003, Timisoara, Universitatea de Vest, Catedra de Informatica Economica, pp 25-28
  • Tudor BARON, Ion IVAN, Alexandru BALOG - Aspecte privind definirea metricilor pentru evaluarea calitatii produselor program, volumul cu lucrarile Celui de al III lea Simpozion MODELAREA CIBERNETICA A PROCESELOR DE PRODUCTIE, 22-23 aprilie 1982, ASE, Bucuresti, pg 573-580
  • Tudor BARON, Ion IVAN, Alexandru BALOG - Aspecte privind definirea metricilor pentru evaluarea calitatii produselor program, Volumul cu lucrarile celui de al III-lea simpozion MODELAREA CIBERNETICA A PROCESELOR DE PRODUCTIE, ASE, 22-23 aprilie 1982, Bucuresti, Lito ASE, pg 573-580.
Câteva imagini ale materialelor se află la o  adresă ca parte a site-ului meu personal, cu mențiunea că acolo sunt și unele materiale brute neprelucrate, dar care merită atenție cât de cât.
Din anul 1993 în catedra de Informatică Economică din Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică din ASE se organizează Conferința Internațională de Informatică Economică, manifestare de anvergură care a avut diferite tematici precum:
1993 - Ingineria Programarii si Informatica Aplicata
1995 - Software Engineering and Applications
1997 - Computer Science
1999 - Information Tedhnologies
2001 - Information Society
2003 - Digital Economy
2005 - Information & Knowledge Age
2007 - Informatics in Knowledge Society
2009 - Education, Research & Business Technologies
2011 - Education, Research & Business Technologies
2012 - Economy, Education, research & Business Technologies
2013 - Education, Research & Business Technologies
2014 - Education, Research & Business Technologies
2015 - Education, Research & Business Technologies
2016 - Education, Research & Business Technologies
2017 - Education, Research & Business Technologies.
Volumele acestei conferințe stau mărturie că atunci când se urmărește cu tenacitate un țel, nu există nimic care să-i oprească pe cei ce doresc să-l vadă realizat pentru a face tot ce trebuie în acest sens.
În anul 2016 s-a organizat la Cluj în colaborare cu Departamentul de Informatică Economică de la FEAA - Facultatea de Economie şi de Administrare a Afacerilor, departament al Universității Babeș-Bolyai, iar în anul 2018 se va organiza la Iași în aceleași condiții cu departamentul de specialitate de acolo numit Departamentul de Contabilitate, Informatică economică şi Statistică.
Conferința s-a dovedit un prilej excelent pentru specialiștii din informatica românească de a-și prezenta realizările teoretice și ptactice, fiind o manifestare de mare anvergură, gestionată după standarde internaționale corecte și cu factor de respingere ce a depășit 30% de fiecare dată, iar autorii au avut ocazia să prezinte doar o singură lucrare la ultimele 13 ediții. A fost publicat volum cu comunicările în limba engleză începând cu ediția din anul 1995 și s-a distribuit mapă cu materiale interesante, din care unul a fost monografia Catedrei de Indormatică Economică din ASE.
Din anul 2008 Departamentul de Informatică Economică din ASE și Departamentul de Computer Science din ATM au organizat Conferința Internațională de Securitate Informatică - SECIT avându-i ca principali coodonatori pe profesorul Victor PATRICIU și pe conferențiarul Cristian TOMA, unde specialiștii din acest domeniu deosebit de important au ocazia să prezinte rezultatele teoretice și practice obținute căci informatica se confruntă acum cu probleme dintre cele mai mai dure de criminalitate, ceea ce impune ca la atacuri și vulnerabilități să fie găsite soluții eficiente de combatere a acțiunilor distructive și de protecție a tuturor tranzacțiilor din mediul online.
Cu siguranță au fost cu mult mai multe manifestări științifice de informatică, dar unele dintre ele vor fi adăugate pe parcurs pe măsură ce voi avea cunoștință de ele, cu documente autentice. Conferințe de informatică au fost în vremurile de demult foarte numeroase, căci numeroase erau și locurile unde se făcea informatică românească.



(13 octombrie 2017)

Tuesday, October 10, 2017

I.C.I.

Dintotdeauna prin ICI eu am înțeles Institutul de Cercetări în Informatică. Așa l-am perceput eu, ca pe citadela informaticii româneșțti și așa va rămâne întipărit în mintea mea pentru totdeauna pentru că acolo:
- s-au derulat cele mai importante ducruri din informatică;
- au lucrat cei mai buni cercetători din informatică;
- s-au publicat lucrări dintre cele mai deosebite;
- soarele răsărea în informatică din România de la ICI.
În Hotărârea nr. 1312/1973 privind aplicarea Decretului nr. 499/1973 referitor la organizarea unitara a activitatii de informatica si unele masuri pentru imbunatatirea elaborarii sistemelor de conducere economică, publicată în M.Of. al României și aflată în vigoare de la 06 octombrie 1973 până la 13 ianuarie 1998 se vorbește de înființarea Institutului central pentru conducere si informatica, adică prescurtat ICCI care era:
- titular direct al planului de stat in domeniul tehnicii de calcul pentru indicatorii de investitii si 
  import corespunzatori dotarii cu utilaje de calcul a economiei nationale, inclusiv indicatorii aferenti 
  activitatii proprii in acest domeniu;
- titular de plan pentru ceilalti indicatori privind activitatea proprie;
- deținătorul indicatorii de plan munca si salarii, investitii si plan valutar, precum si creditele  
  bugetare  aferente activitatilor trecute la Institutul central pentru conducere si informatica de la 
  Consiliul National pentru Stiinta si Tehnologie, Ministerul Muncii si comitetele executive ale 
  consiliilor populare pentru trimestrul IV 1973, se preiau de catre Institutul central pentru conducere 
  si informatica pe baza de protocol.
În aprilie 1985 are loc o restructurare în informatică prin crearea ICSIT-TCI din două institute distincte, ICI și ITC, rezultând un conglomerat cu numele  Institutului de Cercetare Ştiinţifică şi Inginerie Tehnologică pentru Tehnică de Calcul şi Informatică, crezându-se că o astfel de abordare va determina un mod de gândire integrat la nivel de hardware și de software, fără ca cei ce au gândit o astfel de strcutră să frealizeze că domeniile sunt ortogonale de tip colaborativ dar nu inclusiv. Rezultatul s-a văzut și după 1989 fiecare institut și-a văzut de drumul său, megastructura nefiind nici viabilă și nici operațională, căci operația de concatenare, mai ales fizică, nu a avut nicio finalitate.
În toată istoria sa ICI s-a remarcat în lumea informaticii prin elaborarea de:
- studii și cercetări;
- metodologii;
- articole științifice;
- cărți de informatică;
- volume ale conferințelor;
- proiecte majore.
Fașă de alte institute de cercetări care și-au încetat activitatea la câțiva ani de la Revoluția din 1989, ICI nu numai că nu a dispărut, ci s-a dezvoltat rămânând reper pentru lumea științifică din informatica de la noi din țară prin tot ceea ce se produce în laboratoarele sale.
La ICI se realizează revistele de specialitate:
- Revista Română de Informatică şi Automatică
- Studies in Informatics and Control-SIC
caracterizatre prin ritmicitate, calitate și nivel științific deosebit de ridicat, ele încurajând pe toți care desfășoară activitate de cercetare în domeniul informaticii, atât de la noi, cât și din alte țări.
Este lăudabil că în anul 2012 afost publicată o monografie a profesorului Marius GURAN dedicată celei de a 40-a aniversări de existență a ICI, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică, instituție care a contribuit determinant la dezvoltarea informaticii de la noi din țară.
În ICI au lucrat printre alții Margareta Drăghici, Dumitru Popescu, Dan Mihalca, Nicolae Comănescu, Constantin Sâmbotin, Gabriel Neagu, Florin Filip, Adrian Davidoviciu, Ion Dumitraşcu, Marcela Iosep, Ladislau Gaşpar, Florin Melenciuc, Ileana Trandafir, Constantin Vasiliu, Iulian Popa, Bogdan Teodorescu, Claudia Ionescu, Radu Bercaru, Dan Tufiş, Mihai Bărbuceanu, Ştefan Trăuşan, Liviu Badea, Nicolae Andrei, Cornel Resteanu, Eugen Stăicuţ, Adrian Mircea, Ştefan Panait, Gorun Manolescu, Rodica Hrin, Alexandru Balog, Constanţa Manoliu, Cornel Lepădatu, Gheorghe Răuţ, Angela Ioniţă, Ion Muntean, Gabriel Neagu, Alexandru Donciulescu, Iuliu Bara, Ilie Romeo, Gabriel Constantinescu, Marin Mihăilescu, Doina Banciu, Adrian Domide, Romulus Andrei, Mihai Jitaru, Florin Hărţescu, Rădulescu Banu Pierre, Claudia Ionescu, Adriana Alexandru, Liana Dogaru, Ana-Maria Borozan, Virginia Moraru, Marin Roşu, Mihai Varia, Stelian Niculescu, Eugen Diatcu, Gavril Gavrilescu, Mihai Vasilescu, Marin Barabancea, Gheorghe Curaj, Petre Birişteică, Paul Angelescu, Paul Colenati, Petre Andrei, Virgil Negoiţă, Ioan Georgescu, Marius Guran, Florin Păunescu, Nicolae Zaharia, Nicolae Badea, Alexandru Bîrsănescu, Dan Popescu, Marin Tudorache, Elena Mănescu,  Nicolae Antonescu, Zaharia Costache, Gabriel Neagu, Ion Rădoi, Sorin Marinescu, Cristian Antonescu, Gheorghe Vartolaş, Petre Preoteasa, Cezara Fotescu, Liliana Leu, Dumitru Prodan, Liana Dogaru, Constantin Amorţitu. Fiecare dintre aceștia erau nume importante pe domeniile lor de cercetare și erau cunoscuți și recunoscuți prin rezultatele pe care le prezentau în articole de revistă, în cărți publicate sau prin comunicările lor la conferințe importante pe probleme de informatică organizate fie la Cluj, fie la București, fie la Timișoara.









(10 octombrie 2017)

Saturday, September 30, 2017

BNP - Biblioteca Națională de Programe

Istoria Bibliotecii Naționale de Programe - BNP se pierde în negura istoriei informaticii românești, căci existența ei este confirmată de unii dintre cei ce au lucrat acolo începând cu 1980 și care la venire au găsit o structură bine pusă la punct deja, cu sediu, cu director, cu compartimente și cu fluxuri definite riguros. Eu confirm existența acesteia pentru că la disciplina de Programe aplicative am lucrat cu programe obținute de la BNP pentru rezolvarea problemelor de transport, de programare liniară și a celor de stocuri.
La BNP-ul de demult au lucrat:
Ladislau GASPAR,
Marian MĂCEȘANU, 
Romulus ARHIRE,
Vasile PETROVICI,
Rodica GASPAR
și mulți alții.
BNP avea misiunea de a gestiona produsele program realizate în centrele de calcul teritoriale dar și în alte locuri, pentru a menține un standard ridicat de calitate și de generalitate în procesele de producție. În acele vremuri, când proprietatea era a întregului popor nu s-a pus nicio clipă problema drepturilor de proprietate asupra produselor program în contextul existent azi, ci era o problemă de a soluționa problema drepturilor de autor în ideia ca la nivelul BNP să se știe cine este autorul produsului software, unde se găsește în exploatare curentă. Cine dorea să fie cunoscut în țară, mergea la BNP și depunea o documentație, produsul software și dacă acesta era acceptat, era înscris în catalogul de programe al BNP și toată țara știa de existența acelui produs, pentru că la BNP se făcea testarea și acceptarea însemna de fapt garanția că produsul software este OK, adică e bun.
Acum există o aplicație web de prezentare a unei noi biblioteci naționale de programe, alt BNP care spre surprinderea mea, nu-și revendică trecutul glorios dealtfel, al acelui BNP de dinainte de Revoluția din Decembrie 1989. Acest nou BNP a fost înființat în cadrul ICI, prin HG 1621/2003 și prin Ordinul Ministrului Comunicațiilor și Societății Informaționale, având misiunea de a colecta și păstra informațiile despre produsele software care se produc în țara noastră, de a omogeniza gradul de documentare a produselor software în sensul creșterii acestuia, obținerea unui nivel sporit al interoperabilității și integrabilității produselor software, precum și promovarea produselor software existente, în ideia creșterii nivelului de reutilizare a acestora. 
Se observă că BNP-ul de azi apelează la ceea ce se produce ca software pentru organizațiile de stat și în centrele de calcul ale acestora sau în firme private, pentru a nu se dezvolta noi procese de realizare de produse software care există deja. În contextul existenței Internetului, a portalurilor pe care le au dezvoltatorii de software dar și cei mai mulți dintre utilizatori schimburile de informații au o cu totul altă intensitate și cu totul alți emițători, respectiv, receptori, nefiind necesară trecerea printr-un filtru în condițiile în care nu există un catalog online al tuturor produselor software, așa cum realizase vechiul BNP, iar chestiunile de costuri acum când toată lumea dorește gratuităși sund împovărătoare.
Biblioteca Națională de Programe a renăscut dar în alte condiții pentru că dreptul de autor și dreptul de proprietate sunt lucruri despre care nu se pomenea înainte de 1989 și noul BNP trebuie să navigheze ținând seama de ele, acolo asigurându-se garanția că produsul software acceptat îndeplinește 100% condițiile pentru care a fost creat.


(01 octombrie 2017)