Costin PRIBEANU, cercetătorul

În legătură cu Costin PRIBEANU am a mă lăuda că-l cunosc de foarte, chiar foarte mulți ani, când amândoi eram tineri, chiar foarte tineri și băteam la porțile consacrării în meserie, fiecare pe felia lui.



El a publicat multe lucrări, dintre care amintesc aici cărțile:
Costin PRIBEANU - Proiectarea interfeţei cu utilizatorul. Editura ASE, Bucureşti, 2003. ISBN 973-594-285-2. 165p.
Costin PRIBEANU - Proiectarea interfeţelor om-calculator. Editura Matrix Rom, Bucureşti, 2001. ISBN 973-685-290-3. 142p.
Costin PRIBEANU - Baze de date si aplicaţii. Editura Matrix Rom, Bucureşti, 2000. ISBN 973-685-155-9. 154p.
Costin PRIBEANU - Interacţiune om-calculator. Editura Didactica si Pedagogica, Bucureşti, 1999. ISBN 973-30-3078-3. 192p.
Cercetătorul Costin PRIBEANU este sufletul conferinței RoCHI pe care o organizează fără întrerupere din anul 2004, găsint tot timpul resurse să dezvolte un eveniment de nișe care s-a bucurat de un succes răsunător de fiecare dată în rândul cercetătorilor, cadrelor didactice și specialiștilor din companiile dezvoltatoare de software. Edițiile sunt referite peun coordonatele:
RoCHI 2017 A paisprezecea Conferinţă de Interacţiune Om-Calculator, Craiova, 11-12 Septembrie.
RoCHI 2016 A treisprezecea Conferinţă de Interacţiune Om-Calculator, Iaşi, 8-9 Septembrie.
RoCHI 2015 A douăsprezecea Conferinţă de Interactiune Om-Calculator, Bucureşti, 24-25 Septembrie.
RoCHI 2014 A unsprezecea Conferinţă Naţională de Interacţiune Om-Calculator, Constanţa, 4-5 Septembrie.
RoCHI 2013 A zecea Conferinţă Naţională de Interacţiune Om-Calculator, Cluj-Napoca, 2-3 Septembrie.
RoCHI 2012 A noua Conferinţă Naţională de Interacţiune Om-Calculator, Bucureşti, 6-7 Septembrie.
RoCHI 2011 A opta Conferinţă Naţională de Interacţiune Om-Calculator, Bucureşti, 8-9 Septembrie.
RoCHI 2010 A şaptea Conferinţă Naţională de Interacţiune Om-Calculator, Bucureşti, 2-3 Septembrie.
RoCHI 2009 A şasea Conferinţă Naţională de Interacţiune Om-Calculator, Cluj-Napoca, 3-4 Septembrie.
RoCHI 2008 A cincea Conferinţă Naţională de Interacţiune Om-Calculator, Iaşi, 18-19 Septembrie.
RoCHI 2007 A patra Conferinţă Naţională de Interacţiune Om-Calculator, Constanţa, 20-21 Septembrie.
RoCHI 2006 A treia Conferinţă Naţională de Interacţiune Om-Calculator, Bucureşti, 21-22 Septembrie.
RoCHI 2005 A doua Conferinţă Naţională de Interacţiune Om-Calculator, Cluj-Napoca, 15-16 Septembrie.
RoCHI 2004 Prima Conferinţă Naţională de Interacţiune Om-Calculator, Bucureşti, 23-24 Septembrie.
Am văzut multe dintre volumele cu comunicările de la aceste conferințe și conchid că acolo au fost prezentate multe lucruri de substanță, originale și de mare profunzime.

Costin PRIBEANU este absolvent al Facultății de Cibernetică, promoția 1982 și are un doctorat din anul 1997 când a finalizat teza de doctorat  Structuri de interactiune om-calculator, sub îndrumarea colegului meu de catedră profesorul Constantin-Gelu APOSTOL, lucrare prezentată și în colectivul de catedră și primită cu deosebit interes pentru că autorul  ei a realizat acolo o cercetare științifică cu  adevărat valoroasă.
Pe când eram șef de catedră am avut ocazia să colaborez cu Costin când el a realizat o conferință internațională pe probleme de interfețe și am apreciat poziția sa deosebită în raport cu o serie de specialiști veniți din străinătate și modul în care el era tratat arăta cp se bucură de un imens prestigiu. Consider și acum o mare eroare faptul că nu a devenit membru al catedrei noastre, doar datorită unor idei preconcepute, cum că din afară au drept să vină specialiști indiferent de cine sunt ei, la început doar pe poziție de lector universitar, ceea ce era prea puțin pentru Costin, în raport cu valoarea sa de la acel moment, când s-a pus problema.

Am admirat la Costin PRIBEANU statornicia cu care și-a dedicat multe resurse pentru domeniul interacțiunii om-calculator, știut fiind impacrtul pe care îl au interfețele asupra atractivității aplicațiilor online în general și a aplicațiilor mobile în special.
Costin PRIBEANU, cercetătorul care face parte din marea familie a celor dedicați aprofundării cu succes a unui domeniu din informatică pentru care aplicațiile online sau cele mobile vor fi sau nu de succes, dacă interfețele sunt de cea mai bună calitate, sau din contră, încalcă reguli elementare, îndepărtându-i pe utilizatori de acele aplicații.

(31 octombrie 2017)

Interfețele om-calculator

Interfețele om-calculator nu erau nici pe departe ceea ce sunt azi pentru că:

• programatorul dialoga prin intermediul unor pagini de imprimantă;
• utilizatorul, beneficiarul sau clientul dialoga prin intermediul programatorului și a paginilor de imprimantă;
• numai operatorii și inginerii de sistem aveau posibilitatea să stea în fața tastaturii și să facă schimb de mesaje cu computerul care le tipărea la consolă sau la imprimantă și mult mai târziu le afița pe ecran.

Programatorul oferea ca elemente de interfață cartele perforate, unele dintre ele fiind cartele de job-control, altele fiind chiar textele sursă scrise în limbajele FORTRAN sau COBOL. La rândul său, computerul ca urmare a prelucrărilor tpărea la imprimantă conținutul acelor cartele și oferea mesaje fie de eroare legate de stadiile de prelucrare, fie mesajul de încheiere cu succes a prelucrării. programatorul interpreta acele mesaje și proceda la efectuarea de corecții. Calitatea mesajelor era diferită de la sistem de operare la sistem de operare și de la calculator la calculator.  programatorul nu avea altceva de făcut decât să interpreteze acele mesaje și să facă acele corecții pe care le considera convenabile și eficiente.

Utilizatorul de regulă primea de la calculator numai rezultatele prelucrărilor, fără a fi în situația de a transmite mesaje care să vizeze calitatea prelucrării ca element ce depinde nu de program, deci de programator, ci de calculator.
Cei care aveau efectiv dialog cu calculatorul erau programatorii și inginerii de sistem. Ei introduceau mesaje de la consola calculatorului și determinau fie continuarea, fie oprirea unor job-uri. Interfețele om-calculator erau de o cu totul altă factură acum căci omul nu stătea în fața calculatorului nici ca programator, nici ca utilizator, ci avea tot timpul un interpus, fie pachetul de cartelem fie operatorul, fie pagina de imprimantă. Nu se punea problema ca acum a existenței unei interfețe prietenoase. Calculatorul era privit ca un automat, asemeni unui ciocan care se utilizează corect sau te lovește peste degete. Punct.

(15 octombrie 2017)