Uzura morală în informatică

Uzura morală are în zona IT&C un ritm deosebit de alert manifestat prin:

- descoperiri tehnice care schimbă radical conceptele;

- evoluții în ritm alert la nivelul duratelor de viață pentru tehnologii, instrumente și limbaje;

- schimbările care apar la nivelul filosofiei de dezvoltare software prin dispariția restricțiilor;

- punerea tot timpul în concordanță a software cu hardware și invers;

- găsirea soluțiilor care distrug barierele puse în fața complexității prin minimizări de costuri;

- acceptarea schimbărilor rapide prin eforturile susținite a menținerii în actualitate;

- reducerea duratelor și costurilor de realizare a produselor cu complexitate cu mult mai mare.

Dacă în analiza matematică sunt extrem de puține lucrurile revoluționare apărute în ultimii 50 de ani, în zona limbajelor de programare, o dată la 10 ani se produc adevărate revoluții, mai ales din cauză că au dispărut barierele generate de capacitatea de stocare, capacitate care acum se consideră a fi fără limite din moment cu 1 Tb costă de mult sub 100USD.

Uzura morală a dat și dă mari bătăi de cap teoriei economice care trebuie să se adapteze la ceea ce se numește investiție și, respectiv, perioada de recuperare a investiției. Dacă se are în atenție imobilismul contabil, să ne amintim cum în contabilitate zăcea un PC de tip 286 care figura cu valoare de inventar de 2.500USD amortizat sub 50% în timp ce în piață era un PC de tip 486 cu preț de 1.000USD și lumea nu înțelegea de unde provenea misterul. Chiar în anul 2015 la un outlet în Militari era un memory stick de 256 Mb la preț de 50 USD, în timp ce pe e-Mag un memory stick de 16 Gb era sub 30 USD.

Istoria informaticii românești a înregistrat schimbări dramatice când:

- a apărut dominantă cartela perforată;

- au apărut PC-urile;

- Internetul a devenit accesibil;

- aplicațiile web au devenit ceva familiar;

- peste 30% din probleme se rezolvă cu un PC de la distanță;

- s-a acceptat lucrul de acasă de pe calculator 20%  din timp.

Meseria de programator este una al cărui conținut este afectat de uzura morală prin faptul că la intervale foarte mici apar noi:

- instrumente de asistare;

- medii de dezvoltare;

- tehnologii software;

- structuri de interfețe;

- teori de dezvoltare;

- metrici ale calității;

- standarde de calitate;

- moduri de achiziție date;

- echipamente miniaturizate;

- elemente de autonomie;

- resurse software și hardware.

Programatorul, dar și analistul trebuie să se pună de acord cu tot ceea ce este nou pentru a rezista presiunilor pe care le generează piața prin apariția de noi generații de calculatoare, noi generații de limbaje de programare și mai ales prin noile tehnologii care apar mai ceva ca ciupercile de după ploaie. 

Istoria informaticii românești a traversat marile evenimente cu dureri destul de mari, căci trecerea de la calculatoarele pe tuburi la cele pe tranzistoare nu a fost lentă. Dispariția industriei de calculatoare de după 1990 a fost un lucru rău, cu efecte negative, necompensate nici în ziua de azi. În ceea ce privește limbajele de programare, noi am preluat cu seninătatea ciobanului din Miorița toate șocurile de la trecerea de la cod mașină, prin limbaje de asamblare, până la limbajele de azi, iar capacitatea românilor de a se adapta este deja proverbială.

(16 noiembrie 2017)

Premiul Tudor TĂNĂSESCU al Academiei Române

Premiul Tudor TĂNĂSESCU a fosyt instituit la date de 7 martie 2001 cu ocazia simpozionului Tudor Tanasescu si scoala româneasca de electronica.  Acest premiu este acordat de Secţia de ştiinţa şi tehnologia informaţiei acordă anula premiile și se alătură celorlalte premii acordate de aceasta, mă refer aici la premiile Gheorghe CARTIANU,  Mihai DRĂGĂNESCU și Grigore MOISIL.

pentru cele mai bune lucrări științifice în domeniu.
În anul 2016 premiul Tudor TĂNĂSESCU al Academiei Române a fost acordat pentru lucrarea Programarea aplicațiilor android, realizată de un colectiv de autori format din Felician ALECU, Bogdan IANCU, Ion IVAN, Paul POCATILU, Adrian VIȘOIU, Alin ZAMFIROIU. Premiul a fost acordat în 15 decembrie 2017 în Aiei Române.
În anul 2014 premiul Tudor TĂNĂSESCU al Academiei Române a fost acordat lui Gheorghe-Daniel ANDREESCU pentru lucrarea Automatizare avansată și coautorilor Sorin MELINTE, Alexandru VLAD pentru grupul de șase lucrări privind Nanomateriale pentru aplicaţii în electronica moleculară şi stocarea energiei electrice. Premiul a fost decernat în 2016.

În anul 2013 premiul Tudor TĂNĂSESCU al Academiei Române a fost acordat lui Nicu BIZON pentru lucrările:

- FC energy harvesting using the MPP tracking based on advanced extremum seeking control;

- Energy efficiency for the multiport power converters architectures of series and parallel hybrid power source type used in plugin/V2G fuel cell vehicles;

- Energy harvesting from the FC stack that operates using the MPP tracking based on modified extremum seeking control;

- Energy harvesting from the PV Hybrid Power Source. Ceremonia de decernare a avut loc în data de  18 decembrie 2015 în Aula Academiei Române .

În anul 2012 premiul Tudor TĂNĂSESCU al Academiei Române nu a fost acordat.

În anul 2011 preliul Tudor TĂNĂSESCU al Academiei Române a fost acordat lui Cosmin Radu POPA pentru lucrarea Synthesis of Computational Structures for Analog Signal Processing - autor : Cosmin Radu Popa și coautorilor Marius BÂZU și Titu BĂJENESCU pentru lucrarea: Failure Analysis - autori : Marius Bâzu şi Titu Băjenescu.
În anul 2010 preliul Tudor TĂNĂSESCU al Academiei Române a fost acordat lui  Mugurel Ionuţ ANDREICA pentru lucrarea Optimizarea comunicaţiei în sisteme distribuite.
În anul 2009 preliul Tudor TĂNĂSESCU al Academiei Române a fost acordat lui  Cristian RĂVARIU pentru lucrarea Biodispozitive electronice: de la nanostructuri la aplicaţii medicale

În anul 2008 preliul Tudor TĂNĂSESCU al Academiei Române a fost acordat lui  Ion IVAN, Paul POCATILU și Marius POPA coordonatorii unui larg colectiv de specialiști pentru lucrarea Structuri de date (2 volume) și lui Adriana ȚĂPUȘ pentru lucrarea Contribuţii la dezvoltarea sistemelor robotice cu grad ridicat de inteligenţă pentru asistenţa persoanelor.
În anul 2007 preliul Tudor TĂNĂSESCU al Academiei Române a fost acordat lui Florin MANEA pentru lucrarea Reţele de bio-procesoare.
În anul 2004 preliul Tudor TĂNĂSESCU al Academiei Române a fost acordat coautorilor Dan C. MARINESCU, Gabriela M. MARINESCU pentru lucrarea Approaching Quantum Computing. Premiul a fost decernat în anul 2006.
În anul 2003 preliul Tudor TĂNĂSESCU al Academiei Române a fost acordat coautorilor Adrian FLOREA, Lucian N. VINȚAN pentru lucrarea Simularea şi optimizarea arhitecturilor de calcul în aplicaţiile practice.
În anul 2002 preliul Tudor TĂNĂSESCU al Academiei Române a fost acordat lui Dragoş BURILEANU pentru lucrările din domeniul tehnologiei vorbirii. Premiul a fost decernat în anul 2004.
În anul 2001 preliul Tudor TĂNĂSESCU al Academiei Române a fost acordat grupului de autori Alexandru MULLER,  Anghel- Sergiu IORDĂNESCU, Dan-Adrian VASILACHE, Ioana PETRINI,

Dan NECULOIU, George CONSTANTIDINIS, Cristina BUICULESCU şi Flavio GIACOMOZZI. De asemenea, același premiu a fost decernat autorilor Theodor BORANGIU şi Michel DUPAS pentru lucrarea Robot – Vision, Mise en œuvre en V+. Premiul a fost decernat în anul 2003.

După cum se observă, premiul este acordat cam cu doi sau trei ani diferență față de momentul decernării pentru a fi verificată calitatea lucrărilor. Dacă premiul este dat pentru anul X, acesta este anul apariției lucrării în editură, iar decernarea se realizează în anul X+2 sau X+3 după ce cartea este validată de experiența din practica industrială.
Premiul Tudor TĂNĂSESCU al Academiei Române este un semn al aprecierii activității din informatica românească în cel mai înalt for științific din țara noastră.

(26 octombrie 2017)