Ion LUNGU și consecvența bazelor de date

Despre Ion LUNGU, mai exact, despre profesorul universitar doctor Ion LUNGU am a scrie foarte multe, căci îl cunosc de o viață.

Ne-am cunoscut pe când el lucra în Centrul de calcul al ASE, iar eu eram asistent universitar în Catedra de Cibernetică Economică și aveam un birou și un dulap în Centrul de Calcul la sala 2320 de azi, unde veneam să lucrez la contracte pe când director au fost acolo dr.ing Valeriu PESCARU, dr.ing. Constantin BILCIU, prof.dr. Mircea BULGARU și conf.dr. Eugen ȚIGĂNESCU.

Este născut în 9 octombrie 1950 în Drăgășani.

În intervalul  1964 - 1969, Ion LUNGU a fost elev la o clasă de real de la  liceul teoretic Gib MIHĂESCU din Drăgășani, finalizat cu media de 9,66 la examenul de bacalaureat.

În intervalul 1969 - 1974 a urmat cursurile Secției de Mecanizare și Automatizare a Calculului Economic din cadrul Facultății de Calcul Economic și Cibernetică Economică, finalizate cu susținerea lucrării de licență notată cu 10, iar media sa generală a fost de 9,42 la finalizarea studiilor universitare.

În intervalul 1979 - 1983 a traversat un stagiu doctoral finalizat cu susținerea unei teze de doctorat intitulată Probleme ale modernizării sistemului informațional-decizional al planificării producției țn industria metalurgică , avându-l conducător științific pe marele profesor doctor docent Constantin IONESCU, cel cu care colaborase la realizarea lucrării de 632 de pagini intitulată Organizarea și proiectarea sistemelor informaționale economice și publicată în  Editura ASE, București în anul 1982.

Din anul 1979 și până în prezent Ion LUNGU  lucrează în învățământul superior unde a parcurs toate gradele didactice de la asistent universitar în intervalul 1979 - 1987, lector universitar 1987 - 1989, conferențiar universitar în intervalul 1990 - 1993 și profesor universitar începând cu anul 1993. El este conducător de doctorat în specializarea Informatică Economică și director al Școlii doctorale de Informatică Economică din Academia de Studii Economice.
De-a lungul anilor, profesorul Ion LUNGU a predat cursuri şi a ținutseminarii la disciplinele Baze de date, Sisteme de gestiune a bazelor de date, Proiectarea sistemelor informatice, Sisteme Informatice Executive și Integrarea Sistemelor Informatice.
A coordonat colectivul de baze de date din cadrul Catedrei de Informatică Economică format din mai tinerii săi colaboratori care a fost în timp format din Manole VELICANU, Adela BÂRA, Iuliana BOTHA, Vlad DIACONIȚA, Anca ANDREESCU, Anda BELCIU, Georginana BĂDESCU, Cristina IONIȚĂ, Elena POSDARIE, Simona IONESCU și Mihaela MUNTEAN.
Profesorul Ion lungu a publicat nenumărate cărți și articole în reviste importante de specialitate, dintre care enumăr aici:
Adela Bara, Iuliana Botha, Anca- Georgiana Fodor, Ion Lungu, Simona Vasilica Oprea, SGBD ORACLE. Limbajul SQL,167 pag., 2016, Editura ASE, ISBN 978-606- 34-0133- 6
I. Lungu(coordonator), A. Andreescu, A. Bara, Anda Belciu, C. Bodea, I. Botha, V. Diaconita, A. Florea , A. Cornelia Gyorodi. - Tratat de baze de date. Vol 2. Sisteme de gestiune a bazelor de date, 375 pag., Editura ASE, Bucuresti, 2015, ISBN 978-606- 505-
472-1, ISBN 978-606- 505-472- 1, ISBN 978-606- 505-862- 0
 Robert Győrödi , Ion Lungu, Cornelia Győrödi- Sisteme avansate de descoperire a cunostiintelor din baze de date, 335 pag., Editura Universitătii din Oradea, Oradea, 2012, ISBN 978-606- 10-0447- 8
 I. Lungu(coordonator), A. Bara, C. Bodea, I. Botha, V. Diaconita, A. Florea , A. Velicanu. - Tratat de baze de date. Vol 1. Organizare, Proiectare, Implementare, 540 pag., Editura ASE, Bucuresti, 2011, ISBN 978-606- 505-472- 1, ISBN 978-606- 505- 481-3
C. Gyorodi , I. Lungu –Sisteme de baze de date evoluate, 350 pag, Editura Universitătii din Oradea, Oradea 2011, ISBN 978-606-10- 0447-8
Velicanu M. , Lungu I, Botha I. s.a. – Sisteme de baze de date evoluate, Editura ASE Bucureşti, 430 pag., 2009, ISBN 978- 606-505- 217-8
A. Bara, I. Botha, V. Diaconita, I. Lungu, A. Velicanu – Baze de date. Limbajul PL/SQl, 244 pag., Editura ASE, Bucuresti, 2009, ISBN 978-606- 505-263- 5(CNCSIS).
Lungu, A. Bâra, M. Andronie – Administrarea bazelor de date, 191 pag., Editura ASE, 2008, ISBN 978-606- 505-071- 6
I. Lungu, R. Bologa, A. Bâra, V. Diaconita, I. Botha - Integrarea sistemelor informatice, 302 pag, Editura ASE, Bucureşti 2007, ISBN 978 – 973 – 594 – 690
I. Lungu, A. Bâra – Sisteme informatice executive, 287 pag., Editura ASE, Bucureşti 2007, ISBN 978 – 973 – 594 – 690 – 6
Profesorul Ion LUNGU în bogata sa activitate din domeniul informaticii economice a făcut programare la greu, lucrând în cadrul unor echipe care au contribuit la realizarea unor proiecte importante precum:

• Sistem informatic pentru planificarea producţiei
• Sistem informatic de urmărire a producţiei fizice planificate
• Sistem informatic pentru activitatea financiar-contabilă
• Sistem informatic pentru conducerea activităţii de comerţ exterior
• Sistem informatic pentru fundamentarea planului şi urmărurea contractelor de aprovizionare
• Proiectarea şi implementarea unei baze de date pentru urmărirea lucrărilor de reparare autilajului petrolier
• Sisteme expert pentru asistarea învăţământului superior economicBaze de date inteligente pentru învăţământ
• Sistem informatic integrat în reţea pentru conducerea întreprinderilor mici şi mijlocii
• Baze de date multimedia pentru învăţământ.

De asemenea, a coordonat echipe de cercetători pentru a realiza numeroase proiecte de cercetare științifică din domeniul informaticii economice dintre care enumăr:
Server pentru aplicaţii software de înaltǎ performanţǎ
Cercetări privind proiectarea sistemelor suport de decizie orientate pe date pentru piaţa
imobiliară
Soluţii economice şi informatice pentru inteligenţa afacerii
Interferenţa tehnologiei BD cu platforma Java în arhitectura Grid Computing
Tehnologii informatice pentru integrarea sistemelor informatice pentru instituţiile publice
Solutii informatice de asistare a procesului decizional şi pentru dezvoltarea managementului bazat
pe cunoştinţe în instituţiile publice.
În informatică lucrul cel mai important este fie integrarea în echipă a specialistului, fie coordonarea unei echipe. În ambele cazuri, specialistul trebuie să posede calități remarcabile, căci numai așa el va înțelege să comunice, să colaboreze și să accepte să fie coordonat, respectiv, să coordoneze dacă are rol de manager de priect informatic. Profesorul Ion LUNGU a dovedit de-a lungul carierei sale că dispune de tot ceea ce este necesar pentru a dezvolta cu succes proiecte importante, lucru pe care l-a făcut atât de pe poziții de execuție, cât și de pe poziții de management. El este unul dintre fondatorii școlii de informatică economică din țara noastră, căci cine vorbește despre baze de date, trebuie să pună obligatoriu în lista mailor dascăli,  autori de cărți de specialitate și practicieni numele său.

(13 ianuarie 2018)

Despre NEAC 1240

În vara lui 1967, a fost la București o mare expoziție internațională, acolo aproape de fosta Casă a Scânteii, unde se făceau și se fac și acum de regulă asemenea expoziții. La această expoziție, firma Nippon Electric Company - NEC din Tokyo, a venit cu un calculator electronic pe tranzistori, care lucra cu bandă perforată cu opt canale. Nu știu a cui a fost ideia, deși bănuesc că numai domnul Manea Mănescu pute gândi la așa ceva, dar până la urmă când s-a închis acea expoziție, calculatorul a fost adus la noi la Laboratoarele  Catedrei de Cibernetică Economică - LCCE și instalat chiar în biroul unde lucram  eu cu Rodica, Lizeta, Catona și Diaconescu, pentru că acel calculator nu avea nevoie de climatizare.  La instalare au venit doi tehnicieni de-ai firmei NEC,  care ne-au dat și documentație și câteva noțiuni de programare la acel  calculator, care se chema NEAC-1240. Unu dintre cei doi japonezi se chema Sasajima și era pentru noi un tip foarte interesant. Cercetătorul Paiu Octavian îl necăjea mereu pe Sasajima cu „Mister Sasajima, nu eși cuminte”, ceeace-l distra tare mult pe japonez, după ce i s-a explicat ce-nseamnă asta.

După ce a fost instalat acel calculator, care era mult mai mic și mult mai  stabil decât CIFA noastră, am trecut mai toți să facem programare pe el. Eu, care lucram deja pe CIFA și pentru domnul profesor Ludovic Tovissi, care mă rugase să-i fac un program pentru controlul calității producței, am trecut acest program pe NEAC-1240 și încet încet   l-am dus până la final. La acest calculator, programele se puteau face și-n cod mașină, în cod scris în octal ca la CIFA, dar avea și un limbaj simbolic numit COPCODER, care făcea mai ușoară munca de elaborare a unui program. În memoria calculatorului era deja un program special numit compilator, care transforma programul scris în COPCODER, în limbaj mașină. Programul scris în COPCODER se chema program sursă, iar cel care rezulta după compilare, se chema program obiect. Odată obținut programul obiect, se putea trece imediat la  executarea programului, pentru rezolvarea unei anumite probleme. Dacă nu se dorea trecerea imediată la executarea programului, se putea scoate programul obiect pe bandă de hârtie perforată, pentru una sau mai multe execuții ulterioare, folosinduse de regulă date diferite. În această  perioadă, un domn  Zamfirescu, cu care ne-am întâlnit prima dată acolo la IFA, când am luat primul contact și cu CIFA-102, a mai trecut pe la noi pe la LCCE. El  a încercat și până la urmă a și reușit, să ne convingă să folosim un program, care rezolva pe NEAC, probleme de transporturi. Acest program a mers la noi la LCCE, prima dată, pentru calculatorul  NEAC-1240. Îmi aduc aminte că și unu din studenții ASE care se chema Vlad, a folosit acest program în proiectul sau de diplomă, pentru niște probleme de transport de la locul lui de muncă din Mizil.  Domnu Vlad, era student la fără frecvență la Facultatea  de Calcul Economic și Cibernetică Economică de la noi.  Asta ce știu eu, dar este posibil  ca și alți studenți asă fi  folosit acest program, care era foarte sigur și ușor de folosit.

Când am fost la firma NEC din Tokio, ni s-a prezentat tipuri mai complexe de configurații de calculatoare ale firmei NEC, similare cu calculatorul IBM-370, care a funcționat ceva mai târziu și  la LCCE, dar cu periferice  mult mai bogate. Intențiile firmei NEC au fost de a contracta cu România, livrarea de asemenea configurații, dar n-au reușit,  că am reușit noi să ne păcălim cu calculatorul FELIX C256, copie fidelă a calculatorului franțuzesc IRIS, pe  care francezii tocmai îl abandonaseră. Francezii au intuit dorința noastră fierbinte de a fi producători de calculatoare electronice și au decis să ne ajute.

(12 decembrie 2017)