Volumele Conferintei Internaționale de Informatică

Începând cu anul 1993 Departamentul de Informatică Economică a organizat Conferința Internațională de Informatică Economică având caracter bianual, iar din anul 2011 această conferință are caracter anual.

Lucrările acestei conferințe au fost publicate în volume care se referă astfel:

• Lucrarile Simpozionului International de Informatica Economica, Bucuresti, mai 1993, Editura Centrul Editorial Tipografic ASE, 621pg.
• The Proceedings of the 2nd International Symposium of Economic Informatics Software Engineering and Applications, Bucharest, 10-13 May, 1995, INFOREC Printing House, 693pg
• The Proceedings of the 2nd International Symposium of Economic Informatics, Bucharest, 1997, INFOREC Printing House, ISBN 973-97435-2-8, 871pg
• The Proceedings of the 3rd International Symposium on Economic Informatics, Bucharest, May 6 - 9, 1999, INFOREC Printing House, ISBN 973-98508-5-5
• The Proceedings of the 4th International Symposium of Economic Informatics May 2001, Editura economica, ISBN: 973-99450-4-X, 1189pg

The Proceedings of the 5th International Conference on Economic Informatics Digital Economy, May 8 - 11, 2003, pg. 1077 - 1082, ISBN 973-8360-02-1, 1189pg

• The Proceedings of the 6th International Conference on Informatics in Economy, 19 - 20 May 2005, ASE Printing House, Bucharest 2005, pp.1328 - 1333, ISBN 973-8360-014-8, 1427pg
• The Proceedings of the 7th International Conference of Informatics in Economy, Informatics in Knowledge Society, Bucharest, Romania, May, 17 -18, 2007, ASE Printing House, ISBN: 978-973-594-921-1, 1130pg
• The Proceedings of the 8th International Conference of Informatics in Economy, Education, Research & Business Technologies, Bucharest, Romania, May, 2009, ASE Printing House, ISBN: 978-606-505-172-2, 949pg
• Proceedings of the 9th International Conference of Informatics in Economy ( IE 2012), Economy, Education, Research & Business Technologies, Bucharest, Romania, May 10-11, 2011, Editura ASE, ISSN: 2247-1480, ISSN-L = 2247-1480, CD
• Proceedings of the 10th International Conference of Informatics in Economy ( IE 2012), Economy, Education, Research & Business Technologies, Bucharest, Romania, May 10-11, 2012, Published by University of Economic Studies Press, ISSN: 2284-7472, ISSN-L = 2247-1480, 548pg.
• Proceedings of the 11th International Conference of Informatics in Economy ( IE 2012), Economy, Education, Research & Business Technologies, Bucharest, Romania, May 10-11, 2011, Editura ASE, ISSN: 2247-1480, ISSN-L = 2247-1480, CD
• Proceedings of the 12th International Conference of Informatics in Economy ( IE 2013), Economy, Education, Research & Business Technologies, Bucharest, Romania, May 25-26, 2013, Published by University of Economic Studies Press, ISSN: 2284-7472, ISSN-L = 2247-1480, 548pg.
• Proceedings of the 13th International Conference of Informatics in Economy ( IE 2013), Education, Research & Business Technologies, Bucharest, Romania, May 15-18, 2014, Published by University of Economic Studies Press, ISSN: 2284-7472, ISSN-L - 2247-1480, 548pg.
• Proceedings of the 14th International Conference on Informatics in Economy, IE 2015, 30 April - 03 May 2015, Bucharest, Romania, ASE Printing House, ISSN 2284-7472, ISSN-L 2247-1480.  
• Proceedings of the 15th International Conference on Informatics in Economy, IE 2016, 02 - 05 June 2016, Cluj-Napoca, Romania, ASE Printing House, ISSN 2284-7472, ISSN-L 2247-1480
• Proceedings of the 16th International Conference on Informatics in Economy (IE 2017), Bucharest, Romania 04 – 07 May, 2017, Published by University of Economic Studies Press, ISSN: 2284-7472, ISSN-L - 2247-1480, 548pg.

Începând cu anul 2011 rezumatele și forme mai restrânse ale comunicărilor se găsesc pe site-uri specializate căci ele sunt indexate în baze de date recunoscute. Trebuie să mă laud și eu cu ceva și anume că am fost prezent la toate edițiile acestei conferințe cu o lucrare, ceea ce este mare lucru, dacă am în vedere că în anul 2018 se vor împlini 25 de ani de când a pornit această prestigioasă manifestare științifică.

(12 ianuarie 2018)

Introducere: considerații la istoria informaticii românești

Între anii 1999 -2003 am asistat la nenumărate întâlniri cu oameni de meserie din informatică reuniți pentru a pune bazele realizării unei istorii a informaticii de la noi. Discuțiile s-aun împotmolit la;

- titlu;

- întâietăți;

- etapizări;

- dimensiune;

- detaliere;

- atribuire;

- durată;

- fonduri.

Titlul a fost cel mai greu lucru de stabilit. Mi-am adus amintre de trei prieteni care se întâlnesc duminică dimineața să discute ce vor face în acea zi, cum își vor petrece timpul. Ei parlamentează, nu se înțeleg, vin cu tot felul de variante, argumente și contraargumente și îi găsește seara tot parlamentând. Exact așa a fost și aici. Se discuta dacă acelei cărți să i se spună istoria Informaticii românești sau istoria Informaticii din România, existând două tabere foarte echilibrate numeric dar și ca voci care își susțineau cu ardoare punctele de vedere. Această chestiune a făcut ca totul să treacă în plan secundar și progresele de la o ședință la alta să fie nesemnificative.

Întâietățile n-au depășit nici în informatică celebra dilemă despre cine a fost mai întâi, oul sau găina sau amândouă, zic eu. În acea sală erau foarte mulți dintre cei care au avut contribuții majore la dezvoltarea informaticii din țatra noastră, fără a exista o modalitate de a cunatifica importanța și nici documente din care să rezulte ziua, ora și minutul în care s-a produs nu oarecare eveniment. Pentru a lămuri care sunt întâietățile trebuiau definite criterii și ales unul care să nu se schimbe niciodată și respectivul criteriu să genereze lista imuabilă a întâietăților și punct.

Etapizările au generat discuții dintre cele mai aprinse, întrucât există nenumărate criterii. Cei ce au îmbrățișat ideia de a etapiza în timp aveau argumentele lor, cei care abordau probleba după criteriul teritorialității veneau și ei cu argumentele celor trei provincii românești, iar cei care demonstrau necesitatea etapizării după generașiile de calculatoare își căutateu și ei dreptatea, nimeni neavând izbândă și totul terminându-se în coadă de pește.

Dimensiunea cărții de istorie a informaticii se vrea ceva monumental, unii dintre participanții la discuții făceau referire la cartea lui George Călinescu Istoria literaturii române de la origini până în prezent, publicată în anul 1941. Alții vedeau eliminarea limitelor de dimensiune din moment de o astfel de abordare se realizează exclusiv în mediul virtual, dedicându-i-se un site despre al cărui nume s-au purtat discuții interminabile, deci fără rezultat concret.

Detalierea a depins de fiecare dată de efortul pe care autorii au fost dispuși să și-l asume, dar toată lumea a invocat necesitatea lucrului pe documente, cu exactitatea de ceasornic, ca și cum totul se realizează pornind de la zero, deși există nenumărate materiale despre evoluția informaticii, căci toți cei care au aniversat câte ceva au scris fie memorii, fie cărți, fie articole, deci există ceva.

Atribuirea de capitole pe autori a devenit o mare problemă mai ales că printre cei prezenți în sală se aflau persoane care se considerau deschizători de drumuri, fondatori și tătici ai informaticii românești, căci mămici nu erau invitate să aibă contribuții la atingerea obiectivului. De regulă, când apar coordonatori de organizații cărora li se atribuie sarcini exacte, deși ei spun că fac și dreg, cu siguranță că ei transferă sarcinile unor subordonați și materialele apar anonime, căci nimeni nu vrea să-și asume responsabilitatea unor materiale eterogene, făcute fără plată și mai ales fără dirijor.

Durata realizării unei istorii a informaticii de la noi a plutit la toate întâlnirile sub imperiul incertitudinii, datorită a numeroși factori dintre care dorința unei abordări științifice, obiective era factorul dominant. Este adevărat că pofta vine mâncând și totuși caracterul obiectiv este relativ căci nimeni nu știe apriori ce și cum despre ceva care face obiectul unei cercetări.

Despre fonduri s-a discutat mult și neproductiv, ca să nu spun nerealist. Mi-am adus aminte de meșterii care pun gresie care în loc de a arăta ce știu să facă și pe unde au lucrat, vin și troznesc un preț de te îndoaie, ei neștiind ce sunt aceia distanțieri. La acele ședințe exact acest aspect m-a izbit profund, anume banii. În loc să se procedeze la a face un text ca ofertă pentru obținerea finanțării pentru un proiect, unii dintre potențialii autori vorbeau de bani, de pretenții și nu corelau efortul și rezultatul cu sumele de încasat.

Toate acestea m-au determinat la un moment dat să scriu o carte de istorie a informaticii de la noi cu mult mai tendențioasă decât cartea din 1952 a lui Mihail ROLLER intitulată Istoria RPR, manual pentru învățămîntul mediu. Cartea conținea nenumărate interpretări simpliste, eronate și neștiințifice, dar i-a făcut pe alți istorici să treacă deîndată la scrierea de istorii pe care ei le considerau și științifice și obiective și românești, caracteristici care în mare parte rămâneau la stadiul de deziderat datorită restricțiilor impuse de partidul aflat la putere până în 1989.

După o analiză mai atentă mi-am zis că nu merită, pentru că ar fi pentru mine o abordare negativă și dacă tot fac ceva, să nu fie nici în dorul lelii și nici ceva aiuritor care nu folosește nimănui.

Obiectivul lucrării este de a prezenta cât mai obiectiv, dar selectiv, aspecte esențiale din evoluția de-a lungul anilor a informaticii de la noi din țară.

Am structurat lucrarea fără a folosi un criteriu anume, ci exact așa cum am considerat că este util pentru a da o imagine cât mai bună privind informatica românească, pentru că lucrării i-am dat titlul Istoria informaticii românești, căci așa mi-a venit primul gând, având senzația că am posibilitatea să includ cât mai multe lucruri, fără a fi extrem de pretențios și de generalizator.

(26 septembrie 2017)

Moneda virtuală - bitcoin

Pentru mine bitcoin am crezut că reprezintă o revoluție. Este însă o mare dezamăgire. În vremurile de demult ale informaticii mi-am închipuit că această descoperire epocală care este calculatorul electronic, va aduce cu sine o revoluție și în ceea ce se numește etalon valoric, etalon care acum este aurul, metalul la care se raportează umanitatea în tot ceea ce face și mai ales în ceea ce face nasol rău de tot. Am sperat că o dată cu calculatorul, așa cum s-a găsit un alt etalon pentru a măsura lungimea, metrul de la Sèvres ca fiind egal cu egal cu 1.650.763,73 lungimi de undă în vid ale radiației care corespunde tranziției atomului de kripton 86 între nivelele energetice 2p10 și 5d5, am sperat zic, că se va găsi și în zona financiară ceva la fel de altă natură decât raritatea și finețea aurului, care să răstoarne tot eșafodajul din finanțe, eșafodaj care generează cele mai absurde abordări de forță ale celor autointitulați fără niciun drept puternicii lumii.

Am așteptat răbdător și în tăcere sperând că noul etalon va apare asemeni unei zeițe nu din spuma mării, ci din raționamente profunde, după tot ce s-a întâmplat cu evoluția limbajelor de programare și a compilatoarelor performante pentru sistemele de operare TOS, DOS și OS. 

A apărut limbajul FORTRAN, s-a dezvoltat o generație de software și noul etalon nu a apărut.

A apărut limbajul COBOL, s-a dezvoltat a doua generație de software și noul etalon nu a apărut.

A apărut limbajul C, s-a dezvoltat a treia generație de software și noul etalon tot nu a apărut.

A apărut limbajul C++, cu abordarea obiectuală în software și noul etalon tot nu a apărut.

A venit anul 2009 și și-a făcut apariția bitcoin-ul o creație pentru lumea digitală, despre care la început am crezut că este miracolul însuși, pentru că schimbă totul, adică ordinea de mii de ani a aurului etalon. M-am înșelat. Această construcție este de fapt o convenție care se desprinde de regulile cu care a fost creată și și-a început viața sa, fiind pusă în corespondență cu dolarul american, care dolar este pus în corespondență cu aurul pur la nivelul anului 1849 moneda deun US dollar era 1.672 gr. Și la noi BNR scoate monede de aur care au prețuri dependente nu de aurul conținut, ci de tiraj, deci de valoarea numismatică.

Noua momedă, virtuală desigur se tranzacționează ca oricare alta și  un  Bitcoin este acum 7636.05 USD, comportamentul său fiind unul oarecare, fără să fie bictcoin-ul acel ceva special care să demoleze tot eșafodajul celor peste 2.500 de ani  de domnie ai etalonului aur. Moneda aceasta a intrat și ea asemeni oricărei monede a unui stat-pecingine care se revarsă peste tot și se tranzacționează în mod banal, dar unii zic că este un mod sigur și categoric, după modul în care este definită ca o convenție și nimic altceva, așa cum sunt definite toate monedele statelor. Dacă legea conform cărora masei monetare trebuie să-i corespundă bunuri și servicii create de o națiune într-un interval de timp și în cazul acestei monede virtuale tot o convenție îi stă la bază, criteriile fiind obținute prin translatare. Numai așa se explică creșterea simultană a masei de bitcoins și a nivelului acesteia în USD. Lumea a prins curaj și încredere în bitcoins și deja se fac tranzacții la burse și în domeniul imobiliar chiar. Am cunoscut persoane dornice să achiziționeze bitcoins pentru securitatea cu care se gestionează.

Cred că omenirea mai are de așteptat încă mulți ani până se va impune altceva în locul monedelor cu corespondent în aurul pur și acel ceva care să pună ordine în haosul care domină acum lumea și care înseamnă element de regres sigur pentru aceasta atât timp cât convenția aceasta veche domină.

(17 noiembrie 2017)

Uzura fizică în informatică

Istoria informaticii românești a făcut cunoștință cu uzura fizică încă de la începuturi, căci calculatoarele electronice românești de la începuturi erau construite cu tuburi, iar cei ce au avut televizoare pe vremuri știu ce însemna un PL500, acea lampă care se ardea nepermis de frecvent. Dar calculatoarele gen CIFA 2 avea 800 tuburi, deci fiabilitatea acestui calculator, deși erau ventilatoare extrem de puternice, ridica probleme, nu mari, dar existau probleme. Și celelalte calculanerațiile ce au urmat ridicau probleme, pentru că lipseau stabilizatoarele de tensiune și fluctuațiile din rețelele noastre produceau multe neajunsuri. În plus, după 1980 au apărut întreruperile de curent  în mai toate orașele, lucru foarte periculos pentru calculatoare, deși existau posibilități de a fi atenuate șocurile acelor înreruperi.

Uzura fizică nu se înregistra la nivelul software așa cum se înțelege azi. În vremurile de demult și aici mă refer la anii '70 și '80 și chiar la anii '90 de început, când se foloseau cartelele perforate apăreau probleme precum:

- pe cartele era perforat programul   de 1.000 linii sursă, nemodificat de la o rulare la alta;

- pe cartele erau perforate și datele de intrare, care erau diferite de la rulare la rulare;

- ideal ar fi fost ca programul să fie stocat pe suport magnetic, lucru greu de obținut;

- reluarea acelorași cartele la citire cu programul și alte cartele de date aducea riscuri;

- cartelele perforate ale programului prin citiri repetate se uzau fizic, citirea lor fiind cu probleme;

- lotul de cartele prin nonfiabilitatea lor antrenau nonfiabilitatea deci uzura ficică a software.

În vremurile de demult, se cheltuiau sume imense cu achizițiile de calculatoare și nu se găseau câteva mii de lei pentru a cumpăra stabilizatoare. Calcuatoarele se defectau, se cheltuiau sume fabuloase pentru a fi reparate, dar nu se găseau cele câteva mii de lei pentru a cumpăra stabilizatoare. Este exact ce s-a întâmplat cu milioanele cheltuite pentru a face bazin de înot și nu s-au găsit bani pentru a angaja personalul care să se ocupe de acel bazin. Este meteahnă mioritică.

Acum lucrurile stau cu totul altfel, nemaivorbindu-se de uzura fizică la nivel de software, deși sunt situații în care un HDD are probleme la nivel fizic, un memory stick se defectează fizic și unele echipamente se defectează mai ales atunci când tocmai n-ar trebui.
Uzura fizică în informatică trebuie studiată pentru a găsi legile de probabilitate a căderilor, care vor da modelele de a asigura garanții și de a stabili cheltuielile de mentenanță. Dacă la utilajele clasice scoaterea din funcțiune au la fiecare utilaj un moment optim, în cazul informaticii, scoaterea din uz depinde 80% de uzura morală și numai 20% de uzura fizică, în timp la alte zone, uzura morală parcă nici n-ar exista. Ea există dar noi o ignorăm, căci la noi primează că merge utilajul, nu că noi rămânem în urmă ca nivel de progres tehnic, mai ales dacă nu mai apar în cheltuieli amortizările care au fost achitate.

(17 noiembrie 2017) 

Valoarea informației

Studiul valorii informației este cu totul altfel decât s-ar studia studiul valorii unui autoturism sau a valorii unei tunsori la frizer pentru că:

- informația există, dar nu se vede;

- informația este cu mult mai importantă decât un produs corporal;

- informația nu funcționează mereu după cerere și ofertă;

- informația este un produs exclusiv al inteligenței umane;

- informația are un ciclu de viață unic;

- informația are legi de reproductibilitate unice, proprii;

- informația însoțește orice, oriunde, oricând;

- informația se propagă după legi total diferite de cele știute la produse;

- informația are uzură morală, nu are uzură fizică, deci nu are garanție.

Ca să se închege o teorie a valorii informației trebuie să se plece de la realitate, de la exemple și abia să se treacă la a construi o teorie. Diferențele dintre informație ca produs și toate celelalte produse sunt enorme, deși are ceva elemente cu cântecele de pe un CD, dar diferențele sunt esențiale.

Orice informație are o valoare, un preț și un cost.

Costul informației este dat de totalitatea cheltuielilor necesare pentru a crea informația.

Prețul este forma concretă prin care persoanele recunosc valoarea exprimată în bani a unei informații.

Valoarea informației este un concept abstract, așa cum este orice valoare pentru orice există pe această lume și face subiectul aprecierii persoanelor, ceea ce-i dă o aură de mister și care o face să primească aprecieri calitative folosind adjective însoțite de grade de comparație. În mod normal ar trebui să existe o corelație între prețul și valoarea informației, dar niciodată nu se va ști cu exactitate cât de mult sau cât de puțin se suprapun cele două elemente.
Valoarea informației este ceva ideal pe care omul tânjește să o cunoască, s-o pipăie, dar omul este conștient că acest lucru este un ideal de neatins.

(17 noiembrie 2017)

Economia informaticii

Informatica este un domeniu, dar mai exact este o ramură a economiei naționale, cu o serie de caracteristici specifice, pentru că producția de software nu este una oarecare, ci aducătoare de plusvaloare la greu.

Așa cum turismul, comerțul, construcțiile de mașini, transporturile, construcțiile sunt ramuri ale economiei pentru care există cărți, tot așa și informatica este o ramură. Așa cum există carte de economia industriei, carte de economia turismului, carte de economia comerțului, carte de economia transporturilor, tot așa trebuie să existe o carte de ECONOMIA INFORMATICII din care să aflăm:

- ce este informatica din punct de vedere economic;

- care sunt entitățile care funcționează acolo;

- care sunt legile care guvernează informatica;

- cine sunt oamenii care lucrează în această ramură;

- care sunt inputurile și outputurile din această ramură?

- cum se măsoară ceea ce se întâmplă acolo?

- ce înseamnă calitate la nivel de producție și produse;

- cât din ceea ce se întâmplă acolo are caracter industrial?

- ce înseamnă productivitatea muncii acolo?

- care este lista de produse finite obținute?

- ce înseamnă ciclu de producție și ce caracteristici are?

Deci, are multe răspunsuri de dat o carte despre economia informaticii, căci până în momentul de față sunt extrem de multe lucruri care se știu pe bucățele, dar nu sunt asamblate într-un întreg pentru a avea o imagine cât de cât a ceea ce se întâmplă într-o ramură cu peste 400.000 de suflete. Numai așa, pentru încălzire, dacă se analizează domeniile atribuite cu .ro și se trece la analiza dinamicii acestora și mai ales se caută o cunoaștere cât de cât a producției de aplicații online, studiile vor avea concluzii extrem de spectaculoase. Acum există componenta open source, exact un fel de folclor de tip informatic, unde asemeni baladelor poporul de programatori au menirea de a șlefui anumite construcții pentru a le aduce la perfecțiunea atinsă să zicem de LINUX. Numai că va trebui o altă abordare, căci a reutiliza componente open source nu înseamnă a crea valoare nouă, ci doar reutilizare, adică a încorpora muncă tercută, nu muncă vie cum zice teoria economiei politice.
Economia informaticii este un domeniu fertil de cercetare care merită atenție și pentru care față de alte domenii unde munca vie are pondere mică, aici, forța de muncă supercalificată este dominantă. Este un altfel de industrie, eu zic de serie mare cu unicate. Nu este un nonsens, căci personalizarea, customizarea, făcute automat, nu afectează caracterul de masă al producției dee software în regim industrial, acum cu noile tehnologii, devenită o realitate crudă și violentă care a schimbat toată societatea și încă nu s-a oprit.

(17 noiembrie 2017)

Economia informației

Informația este un produs, asemeni puloverului, chiloților, scutecelor, bicicletei, flaconului de penicilină, seringii de unică folosință, autoturismului, pantofilor, pieptenelui, deodorantului, pâinii, benzinei și a multor altor produse pe care le folosim sau le cumpărăm zilnic sau aproape zilnic.

Informația are valoare pentru că este rezultat al unei munci depuse de om.

Informația are valoare de întrebuințare, pentru că stă la baza derulării de activități, de evaluări și de fundamentare a deciziilor de către fiecare dintre noi.

Există și o literatură pe acest subiect, din care enumăr lucrările:

Minodora Ursăcescu - Economia informaţiei şi a cunostinţelor, Editura Universitară, București, 2009, 353 pg.

Yi-Cheng Zhang - The Structure Of Information Economy: The role of information in markets and beyond Paperback – May 17, 2017

Yi-Cheng Zhang - The Structure Of Information Economy: The role of information in markets and beyond Paperback, Independently published, 2017, 145 pg.

În Departamentul de Informatică și Cibernetică al ASE există disciplina Economia informației, prezentată astfel:

Iniţierea studenţilor în modelarea economico-matematică în condiţii de risc şi incertitudine la nivel microeconomic;

Analiza comportamentului agentilor economici: principal si agent;

Abordarea economico-matematica a alegerii optimale a agenţilor  în condiţii de informaţie incompletă;

Continut:

Cap 1. Comportamentul agenţilor economici în condiţii de risc şi incertitudine. Noţiunea de risc şi dimensionarea aversiunii la risc. Criteriul de maxim. Aversiunea la risc pentru mai multe bunuri.

Cap 2.  Tipuri de probleme cu informaţie asimetrică. Elaborarea  contractelor economice in condiţii de hazard moral. Elaborarea  contractelor economice in condiţii de selecţie adversă. Elaborarea  contractelor economice in condiţii de semnalare.

Cap 3.  Contracte în condiţii de informaţie simetrică. Mecanismul optim de plaţi in cazul contractelor economice. Nivelul optim de efort in cazul contractelor economice.

Cap 4.  Selecţie adversă (autoselecţie). Prezentare generală. Aplicaţii ale modelului de selecţie adversă. Analiza restricţiilor incitative. Rezolvarea modelului. Extensii ale modelului şi exemple. Aplicaţie pe piaţa asigurărilor.

Cap 5.   Contracte economice in condiţii de hazard  moral.  Modelul de bază. Informaţie şi pierderea de rangul II. Exemple şi aplicaţii  pe piaţa asigurărilor şi în domeniul financiar-bancar.

Cap 6.  Modele de semnalare. Piaţa maşinilor de ocazie (Modelul lui Akerlof). Semnale  costisitoare şi semnale graduale (Modelul lui Spence şi  Crawford-Sobel). Aplicaţie pe piaţa forţei de muncă.

La această disciplină lucrează colectivul de cadre didactice format din prof. univ. dr. Stelian STANCU, conf. univ. dr. Daniela Elena MARINESCU, lect. univ. dr. Anamaria ALDEA, asist. univ. dr. Ioana MANAFI.

Acum acest curs nu se mai predă, deși implicațiile  teoretice ale abordării informației ca valoare și valoare de întrebuințare schimbă multe în teoria economică și vine cu noi abordări în economia digitală. Formarea costului informației, factori de influență și mai ales dinamica acestui cost merită o analiză cu mult mai aprofundată căci bitcoin-ul aduce infinit mai multe elemente noi decât orice chestie de modelare, chiar cibernetice.
Economia informației este un domeniu de cercetare științifică încă neexplorat suficient și care are șanse imense de a aduce noi elemente care să întregească teoria economică a valorii, a prețurilor și mai ales a influenței informaticii asupra întregii vieți economico-sociale. Abordările simpliste nu au adus acele elemente pe care eu le consider esențiale în studiul dinamicii informaticii, căci acesta este domeniul în care materia primă și produsul este informația. Producția de informații este insuficient studiată. managementul calității informațiilor este inclomplet abordat, iar TQDM al DoD este trecut cu vederea, deși un minus pus aiurea a făcut ca nenumărate rachete s-o ia-n bălării. Productivitatea programatorilor e una, dar productivitatea în producția de informații este ceva fascinant, iar revoluția în achiziția de date permite abordări de finețe maximă.

(17 noiembrie 2017)

Economia digitală

Voi pleca de la faptul că am avut o comunicare științifică, dar am publicat și alte chestii  referite prin:

• Ion Ivan, Priyatosh Saha, Quality - Characteristics of the Internet Applications, Proceedings of the 6th International Conference on Economic Informatics Digital Economy, May 8 - 11, 2003, pg. 1077 - 1082, ISBN 973-8360-02-1
• Ion Ivan - Economia digitala, suplimentul Economie teoretica si aplicata al ziarului Economistul, nr. 356, 15 septembrie 2003. 
• Ion IVAN, Daniel MILODIN, Mihai GEORGESCU - Digital Content Audit - Collaborative Process THE JOURNAL OF APPLIED COLLABORATIVE SYSTEMS - www.JACS.ro, Vol. 02, No.01, 2010,ISSN 2066-7450.

Prin  '2000 am avut la Școala Doctorală de Informatică Economică din CSIE un curs de Economie digitală. 

Înseamnă că știu despre ce vorbesc pentru că:

- lucrez cu e-banking;

- rezerv camere prin booking.com;

- mă deplasez cu GPS;

- folosesc bancomatul;

- comand și cumpăr de pe Internet;

- mă informez pe Internet;

- am trimis proiecte online pentru competiții;

- am participat la licitații online;

- știu să urmăresc bursa, deși nu am jucat.

Economia digitală are niște premise importante fără de care nimic nu este viabil și aici mă refer la:

- legi speciale pentru mediul virtual;

- sisteme de securitate informatică eficiente;

- un nivel înalt de moralitate și coduri de etică;

- lucru pe bază de proceduri riguros definite;

- un mod eficient de a asigura disciplina;

- abordarea completă a fluxurilor;

- urmărirea maximizării satisfacției la client;

- asigurarea unui înalt profesionalism;

- dispunerea necondiționată de resurse;

- minimizarea costurilor pe întregul flux.

În țara noastră sunt create toate condițiile pentru a avea:

- campusuri virtuale 100%;

- magazine digitale;

- teleworking;

- vizitări muzee virtuale;

- întreprinderi virtuale pe producție;

- alocări de resurse și plăți online;

- tranzacții bănești online, dar mai e de lucrat;

- instruire, evaluare și testare online;

- eliberare de documente oficiale online;

- semnare electronică de documente;

- B2B pur;

- plăți taxe și impozite;

- programări la policlinici sau în audiențe online;

- tranzacții bursiere online.

dacă sunt create toate condițiile, mai trebuie să existe una și cea mai importantă: populația să aibă cultură și bani pentru a intra în economia digitală. Fără ca peste 60% din populație să-și plătească taxele online, fără ca 50% din populație să facă comerț online și fără ca 95% din populație să aibă acces direct și nemijlocit de acasă la Internet, niciodată nu se va vorbi de altceva decât de un simulacru de economie digitală. Dar pentru toate astea, ar trebui să există modalități clare de a-i încuraja pe oameni să folosească e-Banking, e-Commerce și e-Learning în mod curent cu stimulente adevărate, ca reduceri de 10% la taxe, prețuri diferențiate la rezervările online de camere, de bilete și la cumpărături, iar tarifele de la e-Learning să fie foarte generoase elevilor și studenților. În caz contrar, vom vorbi și peste 100 de ani tot despre economia digitală din teorie. Mai trebuie ca și aplicațiile să fie cu mult mai prietenoase și chiar de tim online, nu de tip mioritic, dâmbovițean, sarcastice, neoperaționale, imposibile, incomplete și mai ales cu comportament stochastic.

(17 noiembrie 2017)

Informatică economică

Informatica economică este un domeniu care se regăsește în literatura de specialitate și în viața de toate zilele la nemți sub denumirea de wirtschaftsinformatik, la englezi sub denumirea de economic informatics, la francezi sub denumirea de informatique économique, la spanioli informática económica, la italieni ca informatica economica, la ruși ca экономическая информатика și la chinezii tradiționali  sub denumirea de 經濟信息學.

Informatica economică este un domeniu de activitate care se referă la tot ce mișcă în informatică și are tangență cu fluxurile de orice natură, materială, energetică, umană, informațională, privite din punct de vedere economic, prin prisma banilor, a productivității, a cheltuielilor și a eficienței.

Cei ce se ocupă de domeniul informaticii economice dau soluții efective la:

- realizarea de sisteme informatice integrate;

- elaborarea de software contabil;

- soluționează problemele de evidență de personal;

- optimizează stocurile de materii prime;

- fac lansare, programare, urmărire de producție;

- gestionează mijloace fixe și contracte;

- calculează eficiența economică la orice;

- construies magazine virtuale;

- optimizează structuri de costuri;

- modelează procese de dezvoltare economică;

- realizează foftware pentru elaborarea variantelor de buget;

- simuleză variante de parametri de implementat;

- simulează politici fiscale și monetare;

- construiesc variante de bugete de proiecte parametrizate;

- fundamentează cu indicatori agregați decizii de orice nivel.

Conținutul informaticii economice este deosebit de amplu și de aceea acest domeniu concentrează forțe semnificative și este foarte dificil de a trasa granițe bine delimitate, căci interdisciplinaritatea este cheia succesului în abordarea oricărei probleme ce aparține informaticii economice. Din dezvoltarea de software destinat modelării economice nu sunt excluși matematicienii cu specializare în econometrie și în teoria optimizării stochastice. În problemele de ordonanțare a producției inginerii care se ocupă de liniile tehnologice sunt vioara a I-a în definirea grafurilor, căci definirea corectă a gamelor de operații este cheia succesului în construirea de drumuri hamiltoniene corecte și complete. Cine crede că are la degetul cel mic de la mânuța dreaptă informatica economică face cea mai mare greșeală. Acest domeniul nu este contabilitate. Acest domeniu nu este management. Acest domeniu nu este comerț. Acest domeniu, nu intră în competiție cu nimic. El este un domeniu de sine-stătător, care oferă instrumente eficiente pentru toate celelalte domenii, Fără el nu există nici zi și nici noapte. Fără informatica economică anul nu are 365 de zile și nici cele patru anotimpuri. Dacă informatică economică nu e, nimic nu e. Punct. E OK?

(17 noiembrie 2017)

Informatica între cheltuială și investiție

Istoria informaticii românești conține nenumărate episoade legate de:

- realizarea de sisteme informatice;

- contracte de prestări servicii;

- vânzări de produse software;

- elaborarea de studii de fezabilitate;

- analiză de eficiență a informatizării;

- reticența achiziționării de calculatoare;

- efectele uzurii morale a calculatoarelor;

- abandonarea unor sisteme informatice;

- vânzarea repetată ca noi de produse software;

- scoaterea din uz a calculatoarelor neamortizate;

- înlocuirea forțată a produselor software;

- alinierea la noile generații de software și hardware.

În domeniul informaticii, cu foarte mare ușurință se vorbește de cheltuieli și nu de investiții pentru că se fac referiri la:

- un orizont de timp foarte mare;

- efecte imposibil de cuantificat;

- lipsa instrumentelor de recuperare;

- dorința de a implementa progresul;

- imposibilitatea de  a face defalcări;

- apelarea la convenții de transfer.

Și acum, dar mai ales atunci, achiziționarea unui calculator nu are și deci nu avea elementele pe care le are achiziționarea unui strung despre care se știe cu precizie:

- durata de funcționare;

- rata de amortizare;

- repartizarea cheltuielilor;

- efectele economice generate;

- fundamentarea investiției;

- recuperarea investiției.

Îmi amintesc cum prin 1970 și chiar până în 1980 se punea problema realizării de sisteme informatice integrate pentru marile combinate din țară, sisteme informatice care:

- angrenau fonducri considerabile;

- aveau durată de realizare de 3-5 ani, fără a ține pasul de tehnologiile care se schimbau;

- derulau etapele ciclului de realizare disproporționate ca repartizare de fonduri;

- mă enervau că aveau etapa de analiză critică a sistemului informațional existent;

- plecau de la premise destul de nerealiste legate de dinamica producției și a combinatului;

- îmbrăcau în cuvinte pompoase aspecte care aveau o abordare simplistă;

- aveau o discrepanță între necesarul de resurse și disponibilul efectiv;

- se realizau cam forțat din cauză că nu porneau din interiorul combinatului;

- fondurile veneau la pachet cu sarcini de partid legate de introducerea progresului tehnic;

- schimbările frecvente pe linie politică atrăgeau chiar abandonarea proiectelor;

- filosofia punerii în funcțiune a întregului sistem genera nerăbdare și temeri;

- conduceau la elaborarea de documentații care se stocau în dulapuri fără a fi utilizate vreodată;

- începeau cu programul de calcul a salariilor care devenea aplicație centrală;

- se baza pe o abordare de mare detaliere, concretizată prin scheme extrem de complexe;

- partea de analiză de sistem beneficia de fonduri importante, prea importante;

- calculele de eficiență a sistemului informatic de realizat se baza pe ipoteze nerealiste.

Acesta este și motivul din care fără să greșesc foarte tare, nu cred că înainte de 1989 era implementat vreun sistem informatic interat, adică un sistem care să permită obținerea tuturor informațiilor pentru toate compartimentele unei organizații, folosind baze de date, fișiere și toate deciziile să se ia folosind imprimantele de la calculator.

Cândva am lucrat într-o echipă care se preocupa de proiectarea unui sistem informatic la o întreprindere de comerț exterior și acolo:

- era ordine în documentele de intrare;

- exista o presiune pe obținerea situațiilor centralizatoare;

- deciziile depindeau de calitatea datelor prelucrate;

- interesul pentru utilizarea calculatorului venea din interior;

- existau programatori doctori în COBOL care alcătuiau o echipă;

- matematicianul Vasile știa toate etapele de realizare a unui sistem informatic;

- abordarea realizării a fost făcută treptat cu componente integrabile;

- toate produsele program realizate erau funcționale din start;

- analiștii și programatorii lucrau pentru cei din firmă 100%;

- rapoartele obținute erau exact cele necesare fundamentării deciziei;

- relația specialiștilor cu calculatorul era una normală de utilizare instrument.

Pornind de la aceste considerații, cred că au fost destul de multe situații în care am concluzionat că anumite sisteme informatice nu se vor realiza și implementa în vecii vecilor pentru că:

- echipele implicate nu aveau experiența necesară;

- beneficiarii porneau de la idei preconcepute;

- complexitatea soluției depășea disponibilul de resurse;

- structura funcțională nu era definită din interior;

- proiectele și contractele erau rezultatul unei voințe politice;

- obiectivele urmărite nu aveau nicio legătură cu realitatea.

În acest context, informatica a reprezentat exclusiv o cheltuială.

Se cheltuiau bani pentru achiziționarea de calculatoare.

Se cheltuiau bani pentru formarea de specialiști în informatică.

Se cheltuiau bani pentru asigurarea condițiilor de funcționare a calculatoarelor.

Se cheltuiau bani pentru achiziționarea de software de bază.

Se cheltuiau bani pentru consumabile.

Numai după 1980 s-a pus problema dezvoltării informaticii ca procese investiționale urmărind realizarea de aplicații informatice care aveau ca efect clar:

- reduceri de personal;

- creșterea productivității;

- fundamentarea științifică a deciziilor;

- scurtarea duratelor de execuție;

- satisfacerea unor nevoi concrete;

- reduceri ale costurilor de producție;

- obținerea unui management adecvat.

Lucrurile nu au stat în niciun caz ca acum când există investitori care dezvoltă aplicații informatice și care știu exact că au un fundament precis de recuperare a investiției prin ceea ce plătesc clienții care accesează aceste aplicații online. prin 1994 am fost foarte mirat să văd la un laborator din Franța cum se lucra încă folosind un compilator FORTRAN deoarece nu erau încă amortizate cheltuielile cu achiziționarea lui acum mulți ani în urmă. O astfel de abordare nu s-a realizat și nici acum nu se realizează la noi, unde înlocuirea este dictată de uzura morală și nicidecum în corelare cu nivelul de recuperare a cheltuielilor prin efectele pozitive cuantificabile obținute în derularea unor procese, totul fiind reflectat în contabilitate, ceea ce nu este cazul și nici nu se face cumva.

(16 noiembrie 2017)

Limbajul COBOL a prins la noi fiindcă

Limbajul COBOL a prins la noi fiindcă:

- românul are tentația narațiunii și programele COBOL seamănă cu niște povești bine structurate;

- complexitatea unei aplicații se construiește din bucăți independente care sunt legate prin șișiere;

- munca în echipă nu presupune comunicare 100% știut fiind caracterul individual al românului;

- impunea o disciplină accentuată, micșorând șansele distraților de a reuși;

- specificațiile de programare au fost făcute să fie mănușă pentru programatorii COBOL;

- dezvoltarea muncii de rutină duce la creșterea performanței, iar limbajul era bun la așa ceva;

- totdeauna programele păreau mari dar acest lucru se datora simplității și redundanței;

- programatorii aveau posibilitatea să reutilizeze multe chestii din alte programe mai vechi;

- parcă și fragmentarea cu cartelele perforate îi invita pe programatori spre COBOL.

În toate Centrele Teritoriale de Calcul problemele ce se rezolvau depășeau 70% ca pondere chestiunile de gestionare de resurse, ceea ce însemna lucru cu fișiere și fișierele erau apanajul limbajului COBOL, căci SGBD-urile au întârzâiat să apară în spațiul nostru cel mioritic. Și când a apărut nu a avut nici frumusțea lui MySQL și nici drăgălășenia forțoasă a lui Oracle.

În COBOL se scriau programe pentru:

- crearea de fișiere secvențiale cu validare de câmpuri;

- crearea de fișiere indezat-secvențiale cu validare de câmpuri;

- crearea de fișiere cu acces direct și cu validare de câmpuri;

- citire de fișiere secvențiale;

- citire secvențială a fișierelor indexat-secvențiale;

- citire cu regăsire a fișierelor indexat-secvențiale;

- tipărire tabel cu liste de persoane sortate după un criteriu;

- tipărire tabel cu date pe linii și coloane cu un grad de totaluri:

- tipărire tabel cu date pe linii și coloane cu două grade de totaluri:

- tipărire tabel cu date pe linii și coloane cu trei grade de totaluri:

- tipărire date despre un articol selectat dintr-un fișier după o cheie;

- tipărire tabel cu date centralizate din mai multe alte tabele;

- actualizare articole din fișier secvențial;

- actualizare articole după cheie din fișier după inexat-secvențial;

- reorganizare fișier secvențial;

- reorganizare fișier indexat-secvențial;

- conversie fișier secvențial în fișier indexat-secvențial;

- sortare fișier secvențial;

- ștergere logică articol din fișier secvențial;

- ștergere fizică articol din fișier secvențial prin crealrea altui fișier secvențial;

- ștergere logică articol din fișier indexat-secvențial;

- ștergere fizică a unui articol din fișier indexat secvențial;

- inserare articol în fișier secvențial; 

- inserare articol în fișier indexat-secvențial; 

- inserare concatenare  fișiere secvențiale; 

- inserare concatenare  fișiere indexat-secvențiale; 

- validare articole fișier secvențial prin tastare multiplă și comparare.

Pentru toate acestea, în unele centre de calcul se construiau prototipuri care erau analizate și considerate a fi cele mai eficiente, după care deveneau modele pe care toți programatorii le foloseau atunci când aveau de scris programe. În acest fel era creată o tehnică de lucru prin reutilizare la nivel conceptual a descrierilor unitare, a secvențelor de instrucțiuni executabile omogene și regrupate, eliminându-se acele elemente de creattivitate inutile într-un proces ce se dorea semiindustrializat și mai ales coerent, caracterizat printr-o productivitate cât mai ridicată.
Concluzie: limbajul COBOL a prins la noi fiindcă noi ca popor avem înclinație spre narațiune, dar și pentru faptul că cele mai multe probleme se referă la lucru cu colectivități omogene, ceea ce se pretează la regruparea de date în articole și a articolelor în fișiere.

(08 noiembrie 2017)

Florin FILIP

Mă folosesc de Laudatio citit de Decanul Facultății de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică din ASE cu ocazia decernării titlului de Doctor Honoris Causa academicianului Florin FILIP, în ziua de 16 mai 2016 din Aula Magna.
Domnul academician Florin Gheorghe FILIP este nascut la data de 25.07.1947 in Bucuresti.

Dupa urmarea intre anii 1954 – 1961 a cursurilor elementare la Scoala generala nr. 95, a cursurilor Liceului Al. I. Cuza intre anii 1961 – 1965 si a Facultatii de Automatica intre anii 1965 – 1970 unde a obtinut diploma de inginer, a parcurs  stagiul doctoral, iar in anul 1981 a sustinut teza de doctorat, sub coordonarea profesorului doctor Sergiu Calin, obtinand titlul de doctor inginer.

In anii care au urmat, domnul academician Florin Gheorghe FILIP a desfasurat o bogata activitate de cercetare in domeniul  stiintei calculatoarelor si informaticii, finalizata prin solutii originale, precum si o bogata activitate in domeniul informaticii in cadrul Institutului National pentru Cercetare si Dezvoltare in Informatica – ICI din Bucuresti, in perioada 1970 – 1976, in calitate de cercetator stiintific, functie ocupata prin concurs, iar in intervalul 1976 – 2000  si-a desfasurat activitatea de cercetare in pozitiile de cercetator stiintific principal III, II si, respectiv, cercetator stiintific I, pozitii obtinute prin concurs. Meritele sale stiintifice si calitatile manageriale i-au fost recunoscute prin rezultatele obtinute la concursurile de ocupare a posturilior de sef de laborator intre anii 1985 – 1991, director in perioada 1991 – 1997 si director stiintific in perioada 1997 – 2000. Eforturile depuse de echipa de cercetatori au fost concretizate prin obtinerea finantarii a numeroase proiecte de stiintifice, contribuind decisiv la conectarea informaticii romanesti la circuitul international al cercetarii stiintifice din acest domeniu. In perioaada 1995 – 2003 a indeplinit functia de președintele al Consiliului Științific al ICI. Se vede continuitatea activitatii sale de cercetator stiintific in cadrul unuia dintre cele mai prestigioase institute de cercetare din tara noastra – ICI. Personalitatea sa a fost recunoscuta pe plan international, prin includerea in grupuri de specialisti de renume international, precum EC-PECO, IST Prize, ISTAG si PITCH,

Din anul 1991, domnul Florin Gheorghe FILIP este membru corespondent al Academiei Romane, iar din anul 1999 este membru titular al Academiei Romane, calitate din care a indeplinit functia de vicepresedinte, ales in anul 2000 si reales in anii 2002 si 2006. In cadrul Academiei Romane a coordonat sectia de stiinte tehnice, sectia de stiinte  geonomice, sectia de stiinte economice, juridice si sociologie si sectia de stiinta tehnologiei informatiei.

Activitatea stiintifica rodnica, desfasurata de domnul academician Florin Gheorghe FILIP s-a concretizat in numerose lucrari stiintifice valoroase sub forma unor carti publicate in edituri prestigioase, a unor articole publicate in reviste de specialitate recunoscute in lumea stiintifica si prezentarea de comunicari la conferinte stiintifice internationale, care au fost publicate in volumele acestor conferinte.

Recunoasterea activitatii stiintifice desfasurata de domnul academician Florin Gheorghe FILIP este concretizata prin decorarea de catre Preşedintele României in anul 2000 cu Ordinul naţional "Serviciu credincios" în rang de "Mare cruce".

Inca de la infiintarea catedrei de Informatica Economica in anul 1990, au fost dezvoltate puternice legaturi de colaborare cu laboratoare din cadrul ICI, unde cadre didactice dar si studenti ai sectiei de Informatica Economica din facultatea de Cibernetica, Statistica si Informatica Economica au gasit toate resursele pentru a se dezvolta profesional. Domnul academician Florin Gheorghe FILIP, pe atunci in calitatea domniei sale de director al ICI si in calitatea de director stiintific, a facilitat toate demersurile noastre in vederea concretizarii coloaborarii dintre cadrele didactice si cercetatorii din laboratoarele ICI, in cadrul unor proiecte de cercetare cu finantare din programe nationale precum INFOSOC.

Cu trecera timpului domnul academician  Florin Gheorghe FILIP a dezvoltat colaborarea cu Departamentul de Informatica si Cibernetica Economica, prezentand lucrari in sesiunea plenara a Conferintei Internationale de Informatica Economica, din 2003, 2011 si  2013.  Lucrarea ITC and e-Cultural Institutions, prezentata la Conferinta Internationala de Informatica Economica , editia 2013, a  prilejuit definirea directiilor de cercetare in zona creerii si valorificarii continutului digital ce reflecta sistematic realitati virtuale dintre cele mai variate, folosind tehnologii de realizare si de gestionare dintre cele mai moderne. Este membru in bordul editorial al revistei Informatica Economica publicata de Departamentul de Informatica si Cibernetica economica, revista in care a publicat numeroase  articole incepand cu anul 2001 pana in prezent. In anul 2000 a tinut cursuri si a coordonat lucrari de disertatie la disciplina Decizie asistata de calculator, la un masterat al Facultatii de Cibernetica, Statistica si Informatica Economica.

Domnul academician Florin Gheorghe FILIP a dezvoltat si adancit o stransa colaborare cu departamentul de Informatica economica participand cu prelegeri in cadrul Universitatii de vara a studentilor economisti de la Tusnad organizata in colaborare cu asociatia profesionala INFOREC si fundatia PRO OECONOMICA, in anii 2007 si 2008.

In calitatea sa de conducator de doctorat a dirijat cu profesionalism si exigenta o serie de doctoranzi sa elaboreze articole care sa contina rezultate deosebite ale cercetarilor efectuate si care sa fie publicate in revista Informatica Economica, gestionata de Departamentul de Informatica si Cibernetica Economica, contribuind in acest fel la cresterea valorii revistei noastre.

Domnul academician Florin Gheorghe FILIP a fost si este alaturi de membri Departamentul de Informatica si Cibernetica Economica in momentele sale importante si cu expertiza stiintifica a domniei sale contribuie la realizarea unor manifestari stiintifice de inalt nivel.

Ca o recunoastere eforutrilor depuse in promovarea invatamantului de informatica economica, a dezvoltarii informaticii economice si a rezultatelor obtinute in plan profesional, membrii catedrei de Informatica Economica si  membrii Asociatiei INFOREC au decis in unanimitate, sa i se acorde domnului academician Florin Gheorghe FILIP premiul Grigore MOISIL pe anul 1999, eveniment care s-a produs la sedinta festiva de deschidere a celei de a IV a editii a Conferintei Internationale de Informatica Economica. Diploma contine o prezentare a savantului Grigore MOISIL si un text care arata consideratiile care stau la baza alegerii personalitatii careia i se inmaneaza aceasta diploma, insotita de o medalie pe care este gravat numele celui caruia i se acorda si anul in care s-a produs evenimentul.

Domnul academician Florin Gheorghe FILIP este Doctor  Honoris Causa al Universitatii Ovidius din Constanta, al Universitatii Valahia din Targoviste, al Universităţii Lucian Blaga din  Sibiu, precum si   al Ecolle Centrale de Lille din Franţa.

Domnul academician Florin Gheorghe FILIP este membru de onoare al Academiei de Ştiinţe Tehnice din România  si membru de onoare al Academiei de Ştiinţe din Republica Moldova. 

Domnul academician Florin Gheorghe FILIP a fost visiting professor la universităţi şi institute de cercetare din Anglia, Austria, Brazilia, Chile, China, Franţa, Germania, Kuweit, Republica Moldova, Suedia si Tunisia.

Domnul academician Florin Gheorghe FILIP este membru în colegiile editoriale ale unor reviste din tara si din strainatate, precum:

-          Systems Analysis , Modeling and Simulation

-          International J. of Critical Infrastructures

-          Computer Journal of Moldova

-           Information Technologies and Control

-          Romanian Journal  of Information Science and Technology

-          Studies in Informatics and Control

-          International Journal of Computers, Comminication and Control

-          Control Engineering and Applied Informatics

-          Revista română de informatică şi automatică  

-          Revista română de automatică 

-          Informatica Economica.

A Participat la implementarea proiectelor internaţionale INTERBIT - Interbalkan Net of Technology, MobiTech - European SME Challenge in Mobile Telecom Technologies,  IDEALIST 5FP si PROLEARN.

Pana acum domnul academician Florin Gheorghe FILIP a fost membru în Comitetele internaţionale de program la peste 50 de conferinţe şi congrese internaţionale prestigioase de specialitate, desfăşurate în Europa, SUA, America de Sud, Asia  şi Africa. A prezentat comunicari in sesiuni plenare la conferinte stiintifice de la Reading – Anglia (2013), Santiago- Chile (2008), Soujou- China (2005), , Villeneuve d’Asq - Franţa (2013), Coimbra - Portugalia (2010) , Valencia -Spania (2010) , Hammamet -Tunisia (1997). A fost invitat sa tina o serie de seminarii stiintifice la universităţi şi centre de cercetare Londra - 1985, Insbruck -1996), Vitoria- 1996, , Praga- 1985) , Chengdu - 2013) , Toulouse- 1994,  Lille – 2008, Berlin- 1991, Kuweit-1984), Varsovia-1980,  si Uppsala -1974,2012.

Pana acum domnul academician Florin Gheorghe FILIP este membru al asociaţiilor profesionale:

-          International Federation of Automatic Control

-          Simulation Europe

-          Asociatia pentru tehnologia informatiei şi comunicaţiilor

-          Forumul roman pentru Societatea informaţională

-          Societatea de automatică şi informatică tehnică

-          International Federation of Information Processing

-          Association For the Promotion of International Technological Co-operation for Humanistic Ends.

Domnul academician Florin Gheorghe FILIP a publicat numeroase monografii atat ca singur autor, cat si in colaborare, in mod ritmic, oferind specialistilor cele mai noi solutii obtinute in activitatea sa de cercetare stiintifica, dintre care se enumera:

-          Cibernetica automatica informatica in industria chimica – 1979

-          Sisteme ierarhizate si in timp real in prelucrarea distributia a datelor – 1986

-          Informatica industriala ; noi paradigme si aplicatii – 1999

-          Decizie asistata de calculator: decizii, decidenti , metode si instrumente de baza – 2002

-          Sisteme suport pentru decizii – 2004.

In calitate de editor, domnul academician Florin Gheorghe FILIP a contribuit la realizarea unor volume valoroase, in care au fost abordate probleme de mare actualitate ale informaticii, precum:

-          Large Scale Systems; Theory and Applications – 2001

-          Fenomene si procese cu risc major la scara nationala – 2004

-          Proceedings of ICCCC 2006,  International Journal of Computers, Communications & Control – 2006

-          From Natural Language to Soft Computing: New Paradigms in Artificial Intelligence – 2008

-          Complexity in Artificial and Natural Systems – 2008

-          Automatique Avancée et Informatique Appliquée – 2009

-          Proceedings of the 1st Workshop on Energy, Transport and Environment Control Applications -2010.

Articolele elaborate de cercetatorii coordonati de domnul  academician Florin Gheorghe FILIP, au fost publicate in reviste stiintifice prestigioase precum: IFAC J. Automatica, Computers in Industry, Advances in Modelling & Simulation, J. of Systems Analysis Model. Simulation, Studies and Researches in Computer and Informatics, Annual Review in Automatic Programming, Studies and Researches in Computers and Informatics, Studies in Informatics and Control, IFAC J. Control Engineering Practice, J. Human Systems Management, International J. of Production Economics, AMC, Buletinul Roman de informatica, Informatica Economica, Studii si cercetari de calcul economic si cibernetica economica, Informatica Aplicata, Revista Romana de Informatica si Automatica si Studies in Informatics and Control .

Având în vedere activitatea sa extrem de prestigioasa și valoarea științifică internațională precum și implicarea sa, în deschiderea spre activitatea de cercetare științifică din domeniul stiintei calculatoarelor si a tehnologiei informatiilor cu aplicatii in economie, la nivel international, precum si atragerea tinerilor cercetatori din Departamentul de Informatica si Cibernetica Economica din ASE in proiecte importante de cercetare stiintifica, facem propunerea  Senatului Academiei  de Studii Economice de a acorda domnulului  academician Florin Gheorghe FILIP titlul de Doctor Honoris Causa al Academiei de Studii Economice de București.

Mai adaug aici contribuția majoră a domnului academician la revigorarea revistei Informatica Economică a Departamentului de Informatică și Cibernetică Economică - DICE și a INFOREC, precum și la contribuțiile domniei sale în a organiza ediții ale Conferinței Internaționale de Informatică Economică, manifestare științifică deosebit de complexă și care și-a căpătat un excelent prestigiu în lumea specialiștilor din țară și din străinătate.
(31 octombrie 2017)

Profesorul Ion Gh. ROȘCA

Despre profesorul Ion Gh. ROȘCA am de scris nu un roman, ci o mie de romane, căci ne cunoșteam din anul universitar 1967 - 1968 pe când locuiam la căminul C1 din Agronomie, eu fiind student în anul al III-lea la Mecanizare cum se spunea secției de Mecanizare și automatizare a calculului economic de la Facultatea de Calcul economic și cibernetică economică din ASE. El era student în anul întâi tot la Mecanizare. Ne-am cunoscut la un telefon public. El a intrat în vorbă cu mine. Pe atunci era un tânăr înalt, slăbuț, cu mustață, cu o pălărie cu borul foarte mare și cu un raglan larg și lung, legat cu cordon în jurul mijlocului. De atunci am rămas într-o excelentă relație de colegialitate, până în 29 octombrie 2011.

Ion Gh. ROȘCA a terminat facultatea șef de promoție în anul 1972.

Ion Gh. ROȘCA a devenit asistent universitar stagiar în toamna anului 1972.

Ion Gh. ROȘCA a fost promovat prin concurs lector universitar în anul 1979.

Ion Gh. ROȘCA a devenit conferențiar universitar în anul 1990.

Ion Gh. ROȘCA a ocupat prin concurs funcția de profesor universitar în 1994.

Ion Gh. ROȘCA a coordonat doctorate începând cu anul ..............

Ion Gh. ROȘCA a fost primul șef al Catedrei de Informatică Economică începând cu anul 1990.

Ion Gh. ROȘCA a ocupat funcția de rector al ASE în intervalul 2004 -2012.

Ion Gh. ROȘCA a primit premiul Academiei RSR pentru cartea Informatica în 1987.

Ion Gh. ROȘCA a primit premiul Academiei Române Petru S. AURELIAN în 2006.

Profesorul Ion Gh. ROȘCA este coautor a numeroase articole și cărți. Dintre cărți enumăr:

• Ion Gh. ROȘCA (coordonator), Constantin APOSTOL, Bogdan GHILIC-MICU, V. ROȘCA - Prelucrarea fişierelor în PASCAL, Editura Tehnică, Bucureşti, 1994, 228 pag.
• Ion Gh. ROȘCA (coordonator), Constantin APOSTOL, Bogdan GHILIC-MICU, V. ROȘCA,, Adriana IONESCU, Ileana VREJBA - COBOL complet pentru calculatoare profesionale, Editura ALL, Bucureşti, 1994, 343 pag.
• Ion Gh. ROȘCA, Constantin APOSTOL (coordonatori), Bogdan GHILIC-MICU, V. TEODOR, Manole VELICANU – Tehnica programării COBOL pentru calculatoare IBM PC, Editura ALL, Bucureşti, 1992, 315 pag.
• Ion Gh. ROȘCA, Ion LUNGU, Nely MUȘAT. – Baze de date relaţionale. Utilizarea limbajului SQL PLUS, Editura ALL, Bucureşti,, 1992, 179 pag.
• Ion Gh. ROȘCA, Gheorghe DODESCU ş.a. – Sistemele de operare MIX şi programarea în limbajul MACRO, volumul II, Editura, Tehnică, Bucureşti, 1991, 367 pag.
• Ion Gh. ROȘCA, Gheorghe DODESCU ş.a. – Informatica, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1987, 602 pag. 

Mai sunt multe, chiar foarte multe de scris, dar voi încheia cu ceea ce mi se pare mie extraordinar, adică despre grupul de lucru format din tinerii din acele vremuri de demult Valer ROȘCA, Ion Gh. ROȘCA, Constantin APOSTOL și Ion IVAN, adică subsemnatul, care munceam din greu la disciplina de Limbaje de programare și care ne zbuciumam să scriem cărți precum:

• Valer ROSCA, Constantin APOSTOL, Ion IVAN, Ion Gh. ROSCA - Limbaje de programare. Limbajul de programare ASSIRIS, Lito ASE, Bucuresti, 1977, 516 pg.
• Valer ROSCA, Constantin APOSTOL, Ion IVAN, Ion Gh. ROSCA - Memorator pentru limbajul de programare ASSIRIS, Lito ASE, Bucuresti, 1977, 167 pg.
• Valer ROSCA, Constantin APOSTOL, Ion IVAN, Ion Gh. ROSCA - Limbaje de programare - Limbajul FORTRAN si FORTRAN conversational, LITO ASE, Bucuresti, 1980, 224 pg.
• Valer ROSCA, Constantin APOSTOL, Ion Gh. ROSCA, Pavel NASTASE, Ion IVAN - Indrumar pentru elaborarea proiectelor la disciplina Limbaje de programare a calculatoarelor electronice, LITO ASE, Bucuresti, 1982, 138 pg.
• Valer ROSCA,Constantin APOSTOL, Ion IVAN, Sergiu COMAN, Ion Gh. ROSCA - LIMBAJE DE PROGRAMARE, metoda programatorului sef. Studiu de caz, Editura ASE, Bucuresti, 1979, 115 pg

A mai fost un moment pe care nu vreau să-l ratez: ondeva la mijlocul anilor '80 la o sesiune de examen s-a produs un fenomen neașteptat în sensul că au promovat la disciplina Limbaje de programare sub 25% dintre studenții. Cursuri susțineau la acea disciplină lectorii doctori Valer ROSCA, Constantin APOSTOL, Ion IVAN, Ion Gh. ROSCA. Am fost chemați la un prorector împreună cu decanul, șeful de catedră și secretarul de partid. După ce ne-a porcăit cum a știut el mai bine, respectivul a comandat un panou pe care erau numele noastre, ale celor patru, procentele de promovabilitate în dreptul fiecăruia și o serie de întrebări dure adresate nouă. Efectul a fost pe dos, căci colegii cu care ne întâlneam ne felicitau pentru curajul de a arăta adevărata stare a ceea ce se întâmpla într-un învățământ superior politizat la maximum. Numai intervenția marelui profesor Alexandru GHEORGHIU la recotor a făcut să dispară acel panou mârșav. Peste ani, prin 2011 respectivul a primit din mâna lui Ion Gh. ROȘCA o importantă distincție. Atunci i-am zis colegului meu că victima își premiază călăul. 

Au mai fost și alte momente, dar deocamdată, atât.

(30 octombrie 2017)

Arii de interes la doctorat

Acum s-a produs o mare diversificare a domeniilor în care se susțin teze de doctorat încât conducătorii științifici se prezintă prin:

- cărțile scrise;

- articolele publicate;

- comunicările la conferințe;

- o listă de cuvinte cheie;

- teme de cercetare;

- domenii de interes.

În lucrarea dedicată a 45 de ani ai Catedrei de Calculatoare, sunt prezentați conducătorii științifici de doctorat și domeniile lor de interes, astfel:

• Prof. Mircea Petrescu: calculatoare, baze de date, electronică;
• Prof. Adrian Petrescu: arhitectura calculatoarelor, limbaje dedescriere/simulare a sistemelor digitale, proiectare VLSI, calcul de înaltă performanţă;
• Prof. Nicolae Ţăpuş: arhitectura sistemelor de calcul, sisteme paralele şidistribuite, reţele de calculatoare, sisteme embedded;
• Prof. Valentin Cristea: sisteme distribuite pe scară largă, prelucrare paralelăşi distribuită, software pentru reţele de calculatoare;
• Prof. Cristian Giumale: sisteme inteligente, metode de specificare pentru produsele software, metode de inferenţă în baze de date obiective, aplicaţii CAD, prelucrarea şi reprezentarea cunoştinţelor;
• Prof. Florica Moldoveanu: grafică, inginerie software;
• Prof. Adina Florea: inteligenţă artificială, sisteme multi-agent, agenţiinteligenţi şi semantică, sisteme cu auto-organizare, inteligență ambientală, servicii web semantice;
• Prof. Ştefan Trăuşan-Matu: sisteme cognitive şi socio-culturale,interacţiunea om-calculator avansată, limbaj natural;
• Prof. Luca Șerbănați: ingineria sistemelor de programe, ingineria sistemelor complexe, modelare conceptuală, arhitecturi software, sănătate electronică (eHealth), ecosisteme digitale;
• Prof. Adriana Țăpuș: Robotics and Computer Vision Lab ENSTAParisTech, interacţiunea OM-Robot, Sisteme cognitive, Robotica de asistenţă.

Școala docotorală de Informatică din ASE are teme coordonate de profesori după cum urmează:

• Prof. Constantin Gelu APOSTOL: analiza sistemelor informaționale și sistemelo    informatice;
• Prof. Adela BÂRA: baze de date, sisteme informatice;
• Prof. Cătălina Lucia COCIANU: compresie de date, inteligență artificială, algoritmi genetici, prelucrare paralelă, compresia și restaurarea imaginilor, inteligență artificială;
• Prof. Marian DÂRDALĂ: multimedia, servicii software semantic, managementul interfețelor, sisteme GIS în economie; 
• Prof. Bogdan GHILIC-Micu: tehnologii informatice, telelucru, sisteme inteligent de asistare a deciziilor, e-EDU, management afaceri digitale;
• Prof. Ion IVAN: managementul calității software, metricile software și securitate informatică;
• Prof. Ion LUNGU: baze de date, sisteme informatice;
• Prof. Marinela MIRCEA: cloud computing, tehnologii informatice, sisteme agile, business intelligence, economie digitală;
• Prof. Mihaela MUNTEAN: business intelligence; depozite de date; sisteme de asistare a deciziilor;      sisteme colaborative, managementul cunostintelor
•  Prof. Floarea NĂSTASE: rețele de calculatoare, sisteme de operare, e-Business;
• Prof. Ioan ODĂGESCU: tehnici de programare, ingineria programării;, sisteme agile;
•  Prof. Paul POCATILU: tehnologii mobile, sisteme agile, securitate informatică, e-Business;
• Prof. Gheorghe SABĂU: baze de date, sisteme informatice
• Prof. Ion SMEUREANU: tehnici de programare, multimedia, web semantic;
• Prof. Marian STOICA: tehnologii informatice, telelucru;
• Prof. Manole VELICANU: baze de date, sisteme informatice;
• Prof. Răzvan ZOTA: rețele de calculatoare, sisteme de operare.

Proaspăta Școală Doctorală de Informatică Economică de la Universitatea Babeș-Bolyai va  dezvolta în viitorul foarte apropiat stagii doctorale pe domeniile definite de conducătorii de doctorat astfel:
Prof.dr. Gheorghe SILAGHI:
Prof. Robert BUCHMANN:
Prof. Ioan PETRI:

Ariile de interes la doctorat au menirea de a-i ghida pe candidați în așa fel încât activitatea lor de cercetare să fie în concordanță cu preocupările lor de dinaintea pornirii unui stagiu doctoral în așa fel încât aprofundarea doemniului să fie efectivă.

În continuare vor fi adăugate ariile de interes ale conducătorilor științifici ai altor școli doctorale ce activează în domeniul informaticii și calculatoarelor

(29 octombrie 2017)