100000 - Anexa1 Informaticieni pe care i-am cunoscut

Oameni din domeniul informaticii pe care i-am cunoscut, puși în ordine alfabetică sunt:
Monica ADAM
Romică ADAM
Ștefan ADAM
Dinu AIRINEI
Cristian AMANCEI
Ioan ANDONE
Nicolae APOPEI
Constantin APOSTOL
Paula APREUTESEI
Romulus ARHIRE
Adrian ATANASIU
Gabriela AVRAM
Vasile AVRAM
Nicolae BADEA-DINCĂ
Alexandru BALOG
Vasile BALTAC
Doina BANCIU
Attila BARTA
Alexandru BĂRBULESCU
Octavian BÂSCĂ
Crina Anina BEJAN
Ion BICA
Vasile BIȚĂ
Cătălin BOJA
Cristian BOLOGA
Răzvan BOLOGA
Claudiu BRÂNDAȘ
Paul BRESFELEAN
Simona BIRIESCU
Dominic BUCERZAN
Robert BUCHMANN
Ion BUCUR
Irinel BURLOIU
Sergiu CAPISIZU
Ioan CATONA
Virgil CĂZĂNESCU
Oleg CERNIAN
Virgil CHICHERNEA
Cristian CIUREA
Cătălina COCIANU
Sergiu COMAN
Radu CONSTANTINESCU
Liviu COTFAS
Valentin CRISTEA
Marian CRISTESCU
Adrian DAVIDOVICIU
Doina DĂNĂIAŢĂ
Cristian DEACU
Otniel DIDRAGA
Andreea DIOȘTEANU
Ovidiu DOBRICAN
Carmen DOGARU
Mihai DOINEA
Octavian DOSPINESCU
Mihai DRĂGĂNESCI
Emil DRAGOMIRESCU
Margareta DRĂGHICI
Liliana DUGULEANĂ
Viorel DUMITRACHE
Eugen DUMITRASCU
Horia DUMITRAȘCU
Liviu DUMITRAȘCU
Ioan DUMITRESCU
Florin DUMITRIU
Doru DUȚĂ
Nicolae ENESCU
Gabriel GARAIS
Horia GEORGESCU
Ana Maria GHIRAN
Alexandru GHIȚĂ
Cristian GIUMALE
Mihaela GORODCOV
Sabin GORON
Radu GRAMATOVICI
Iulian ÎNTORSUREANU
Csaba FABIAN
Florin FILIP
Adina FLOREA
Vasile FLORESCU
Tiberiu FORIȘ
Doina FOTACHE
Marin FOTACHE
Felix FURTUNĂ
Gabriel GARAIS
Ladislau GAȘPAR
Zenovic GHERASIM
Bogdan GHILIC-MICU
Grigore GRAMA
Mugurel GRIGORE
Marius GURAN
Eduard HERTELIU
Radu HOMESCU
Marcel HOMORODEANU
Gabriela HRIN
Doina HULUȚĂ
Florin ILIA
Clotaire INGAUTA
Codrin IONESCU
Cornelia IONESCU
Dan IONESCU
Traian IONESCU
Cristian IONIȚĂ
Valeriu IORGA
Dorin IRIMESCU
Sergiu JECAN
Mihai JITARU
Radu JUGUREANU
Ramona LACUREZEANU
Vasile LĂZĂRESCU
Dorin LIXĂNDROIU
Radu LIXĂNDROIU
Leon LIVOVSCHI
Daniel LUCA
Ion LUNGU
Ramona LUPU
Cazimir MACARIE
Mircea MALIȚA
Ion MARCU
Gheorghe MARIANț
Marius MARIAN
Marian MĂCEȘANU
Elena MĂNESCU
Manea MĂNESCU
Radu MÂRȘANU
Daniel MICAN
Dan MIHALCA
Rodica MIHALCA
Daniel MILODIN
Gabriela MIRCEA
Teodor MISDOLEA
Ion MIU
Mircea MOCA
Loredana MOCEAN
Trandafir MOISA
Ștefan MORCOV
Mihaela MUNTEAN ase
Mihaela MUNTEAN uvt
Emil MUNTEANU
Ștefan MUSTĂȚEA
Floarea NĂSTASE
Pavel NĂSTASE
Florin NENCIU
Ion NEGESCU
Mihai NEGULESCU
Stelian NICULESCU
Eugeniu NICULESCU-MIZIL
Livia NISIPEANU
Codrrin NISIOIU
Ștefan NIȚCHI
Gheorghe NOȘCA
Gheorghe OGRINJA
Dumitru OPREA
Dragos PALAGHITA
Varujan PAMBUCCIAN
Victor PATRICIU
Sorin PAVEL
Ion PĂTRĂU
Valeriu PESCARU
Adrian PETRESCU
Mircea PETRESCU
Razvan PETRUȘEL
Florin PILAT
Paul PISCUC
Otilia PÎRLOG
Paul POCATILU
Marius POPA
Cristian POPESCU
Lucia POPESCU
Mihai POPESCU
Viorel PREOTEASA
Alexandru POPOVICI
Nicolae RACOVEANU
Ioan ROȘCA
Ion Gh ROȘCA
Lucia RUSU
Gheorghe SABĂU
Ana Maria SANDI
Andrei SANDU
Iulian SATRAN
Leonard SĂCUIU
Catalin SBORA
Gheorghe SILAGHI
Dan Andrei SITAR-TAUT
Alexandru SMEUREANU
Ion SMEUREANU
Irina SOCOL
Dan SOMNEA
Emilia STANCIU
Marian STOICA
Silvia SUMEDREA
Octavian ȘĂRBAN
Ilie TAMAȘ
Gabriel TĂNASE
Cătălin TĂNASIE
Ion TEODOR
Laurentiu TEODORESCU
Carmen TIMOFTE
Jak TIMOFTE
Andrei TOMA
Cristian TOMA
Liviu TOMA
Nicolae TOMAI
Cosmin TOMOZEI
Cornel TUDOR
Sorin TUDOR
Nicolae ȚĂPUȘ
Diana TÂRNĂVEANU
Adina UȚĂ
Dragoș VAIDA
Adrian VASILESCU
Ilie VĂDUVA
Ion VĂDUVA
Ion VÂLSAN
Manole VELICANU
Marius VETRICI
Ionel VIDA
Bogdan VINTILA
Teodor VLĂDUȚ
Mirela  VOICU
Ileana VREJBA
Gheorghe WIESZ
Gabriel ZAMFIR
Alin ZAMFIROIU
Otto ZELCH
Această listă include acele nume de persoane pe care le-am întâlnitr și de care mi-am adus aminte azi. În viitor dacă voi mai regăsi în memorie și alte nume, cu siguranță le voi adăuga aici, căci vreau să fie cât mai completă această listă.

(26 septembrie 2017)

Cărți de COBOL

Pentru limbajul COBOL - COmmon Business-Oriented Language literatura de specialitate de la noi a cunoscut un salt spectaculos în principal datorat faptului că acest limbaj era atât de necesar dezvoltării de sisteme informatice pentru întreprinderi prin facilitățile pe care le aducea în lucrul cu fișiere și în restricțiile care-i disciplinau și pe analiști și pe programatori, dar mai ales pe utilizatori. Printre lucrările destinate învățării limbajului COBOL amintesc.

• Vasile PETEANU, Sabin GORON, Geza VENCZEL, Ioan MOLDOVAN - Culegere de probleme de programare in limbajul COBOL, Editura DACIA, Cluj-Napoca, 1976, 352pg
• Margareta DRĂGHICI, Inițiere în COBOL, Editura Tehnică, București, 1972, 370 pg.
• Ioan ODAGESCU, Gheorghe SABAU - Limbajul COBOL fara profesor, Editura Tehnica, Bucuresti, 1985, 215 pg
• Constantin APOSTOL, Ion Gh. ROSCA, Bogdan GHILIC-MICU, Ion LUNGU, Traian SURCEL, Valer ROSCA, Manole VELICANU, Teodor VLADUT - Tehnica programarii in COBOL pentru calculatoarele IBM-PC, Editura ALL, Bucuresti, 1993, 180pg
• Ivan Ion, Arhire Romulus - Informaticã Economicã: Evaluarea performantei programelor COBOL, lito ASE, Bucuresti, 1984, 25 pg.
• Stelian NICULESCU -Programarea calculatoarelor – COBOL, manual pentru Liceele economice, anii II si IV, EDP, București, 1974. 
• Liviu DUMITRAȘCU -Invatind Cobol...conversind cu calculatorul, vol. 1 și 2, Editura Tehnică, București, 1985, 534, respectiv, 536 pg. 
• Ilie VĂDUVA, Gheorghe POPA, Vasile FLORESCU - Programarea calculatoarelor electronice în limbajul COBOL, prin metoda instruirii programate, Editura ASE, București, 1979, 460 pg.
• Ilie VĂDUVA, , Mihai JITARU, Vasile FLOESCU - Conceperea şi realizarea programelor COBOL, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981, 471 pg.
• Gheorghe CÂMPIAN - Professional COBOL, Editura Regent, 1993, Baia Mare, 196 pg. 
• Dan FARCAȘ, Ilie VĂDUVA, Vasile FLORESCU - Autoinstruire în programare: date, algoritmi, depanare, cartele de comandă, limbajul COBOL, programe complexe, Editura Tehnică, București, 1982, 408 pg 
• Ion IVAN, Romulus ARHIRE - Informaticã Economicã: Evaluarea performantei programelor COBOL, lito ASE, Bucuresti, 1984, 25 pg.

Limbajul COBOL a fost și rămâne un limbaj de programare frumos, dar fosrte dificil. Am studian împreună cu o serie de colegi din ICI problema complexității programelor scrise în acest limbaj și am observat că diversitatea instrucțiunilor folosite a fost extrem de limitată. Se scriau programe în care se folosea instrucțiunea MOVE, tipurile de date erau zecimal despachetat și se lucra cu variabile de tip articol, iar șișierele erau ori secvențiale, ori indexat-secvențiale. La acea analiză s-a evidențiat faptul că programatorii foloseau foarte multe șabloane, ceea ce le permitea să aibă o productivitate foarte mare.

(27 septembrie 2017)

Muzeul virtual al informaticii

În mai multe rânduri pe când eram activ înainte de pensionarea din Departamentul de Informatică și Cibernetică Economică, am coordonat câteva lucrări de licență pe teme legate de muzeul virtual al informaticii.

Să nu creadă nimeni că am avut eu o străfulgerare genială pe subiect, ci am plecat de la o realizare remarcabilă pe care am văzut-o la Institutul de Arhitectură Ion MINCU din București undeva prin anul 2000 unde se rula un filmuleț multimedia cu reconstruirea Bisericii Văcărești. Era un tur virtual foarte bine realizat, unde erau integrate și câteva din piesele păstrate la Mogoșoaia.

În opinia mea, a realiza un muzeu al informaticii românești nuste nici pe departe o misiune imposibil de îndeplinit. O echipă care stăpânește foarte bine instrumente și resurse multimedia, dacă include persoane care cunosc istoria informaticii românești nu are prea multe de făcut, căci lucrurile nu sunt deloc complicate. Există multe materiale foto și video legate de ceea ce a fost cândva în domeniul informaticii și a reconstitui trecutul este destul de lejer, mai ales că încă mai sunt persoane care au capacitatea de a certifica multe dintre aspecte, mai ales pentru faptul că au trăit acele evenimente.

Sunt lucruri lămuritoare pentru care reprezentările 3D și animațiile corespunzătoare nu ridică niciun fel de dificultate, căci pentru a înțelege anumite lucruri trebuie folosite simplificări ceea ce ușurează mult munca celor care doresc să realizeze angrenaje pentru diferite mașini de calcul.

Înainte de 1977 împreună cu studentul meu de la Informatică pe nume Teodor Mihail am realizat un desen animat pentru a explica modul în care se execută un program scris în limbajul ASSIRIS, folosind un aparat de filmat pe 8mm, un trepied și mergând pe principiul de la desenele animate unde se foloseau 16 cadre pentru a face o secundă de film. Totul ce am făcut a fost cadru cu cadru, uneori folosind funcția zoom a aparatului meu de filmat Quartz. Verificarea am făcut-o după developare pe aparatul meu de proiecție. Filmulețul a fost prezentat unor grupe de studenți undeva înainte de cutremurul din 1977. Știu deci cu ce se mănâncă a face un muzeu virtual, căci și acesta trebuie să parcurgă mai multe stadii, de la simplu la complex. Numai după o serie de experiențe și practici acumulate și rafinate se va trece la acea vizită într-un tur virtual cu parcurgerea de săli corespunzătoare generațiilor de calculatoare, exact așa cum este într-un muze, numai că în muzeul virtual vor exista demonstații dar și chestii interactive, care să-l lămurească pe vizitator ce și cum, căci acum este trist că lumea nu mai înțelege cum a fost posibil să se folosească tone de cartele perforate pentru a face ceea ce azi se face exact cu un stick de 32 Gb.

Acum trebuie doar inventariate materialele foto și video existente și trebuie stabilit nivelul la care se va merge. Numai după realizarea unui muzeu virtual simplificat se va trece la nivelul următor, folosind elemente de animație pentru a explica tot felul de algoritmi, mecanisme de funcționare și fluxuri de scriere de texte sursă. Abia undeva după stadiul al V-lea se pune problema realizării muzeului virtual în adevăratul sens al cuvântului, unde folosind profilul vizitatorului i se oferă acestuia exact ceea ce el are nevoie.

(27 septembrie 2017)

Elementele primitive

Să nu creadă nimeni că totul a început în informatică fie cu aritmometrul sau cu calculatorul personal sau și mai nou, cu tableta. Mintea omului a căutat să născocească elemente, unele mai simple, altele mai complicate, pentru a ușura efectuarea calculelor artimetice simple și apoi a celor cu mult mai complicate, căci viața de zi cu zi a impus folosirea de formule sofisticate în soluționarea de probleme concrete din tehnică, din economie, din medicină și din sociologie.

Niciodată problema de balanță a legăturilor dintre ramuri - BLR, care operează cu matrice de peste 100 de linii și de coloane nu va fi rezolvată cu hârtia și cu creionul, căci a inversa o materice atât de mare necesită sute sau probabil mii de ani de muncă pentru a lucra secvențial câte o persoană după care alta să vină să-i ia locul.

Abacul este folosit pentru operații de adunare și scădere.

Rigla de calcul se folosește pentru înmulțiri, împărțiri și logaritmi.

Este trist că muzeele nu pun accent pe aceste elemente ajutătoare pentru efectuarea de calcule simple și se intră brutal în calculatoarele electronice, în calculatoarele personale, iar muzeele nu dispun de elemente de tehnică de calcul funcționale, la care să se așeze vizitatorii și să lucreze efectiv ca în vremurile de demult, când a face calcule cu abacul sau cu rigla de calcul era mare lucru pentru oricine dorea să lucreze mult și bine pe unitatea de timp.

În cartea lui Manea MĂNESCU referită prin:

Manea MĂNESCU, Mircea BULGARU, Vasile BIȚĂ, Valeriu PESCARU, Grigore GRAMA - Mecanizarea si automatizarea lucrarilor de calcul statistic,Editura Didactica si pedagogica, București, 1966,

sunt subcapitole distincte dedicate riglei de calcul și pentru alte dispozitive de calcul, paginile 23-30, cu explicații detaliate legate de funcționare. Pe Wikipedia se află un articol destinat riglei de calcul și un articol destinat abacului.

Muzeul de computere din Mountain View, California are nenumărate piese care dovedesc preocupările omului din toate timpurile că a căutat să-și crească productivitatea și în munca intelectuală cu ajutorul a tot felul de dispozitive și algoritmi inventate.
Elementele primitive de calcul nu trebuie neglijate că ele arată că drumul până la tabletele de azi a fost lung și anevoios, presărat cu poticneli, stagnări dar și urmat de pași importanți, spectaculoși.

(27 septembrie 2017)

Generațiile de calculatoare

România este oglinda totală a oricărei istorii a informaticii de pe acest pământ pentru că a cunoscut toate treptele de evoluție, de la mașinile de calcul mecanice, până la dezvoltarea de calculatoare personale, în ceea ce privește domeniul hardware.

Plecând de la aritmometrul dela Tg. Mureș și ajungând la calculatoarele personale aMIC și Junior, toate au fost rodul inteligenței, creativității și inteligenței unor specialiști dăruiți muncii lor. Trebuie spus că a existat și contextul favorabil căci politica partidului comunist era aceea de a importa cât mai puțin și de a realiza aici, la noi cam tot ce trebuie pentru dezvoltarea țării.
Generațiile de calculatoare au fost urmărite pas cu pas și cu inteligență de către specialiștii în tehnica de calcul de la noi, căci a face calculatoare înseamnă 100% a lucra cu inteligență și a ști a combina toto ceea ce există realizat în tehnică și știință ca materii prime și aici mă refer la principii și la componente care se realizează în condiții cu totul deosebite. Marea realizare este de a ști cum să fie selectate și cum să fie îmbinate toate pentru a se obține un calculator de o nouă  generație, în pas cu vremurile.
Ărima generație este formată din dispozitive de calcul și mașini de calcul mecanice, electrice, eltro-mecanice și mașini simple electronice.
A doua generație este formată din calculatoarele electronice cu tuburi.
A treia generație aparține microprocesoarelor.
O trecere în revistă a calculatoarelor realizate la noi evidențiază preocupările din marile centre universitare și de tehnică de calcul de a realiza proiecte proprii, din care unele au ajuns să fie realizate în regim industrial.
CIFA - Calculatorul Institutului de Fizică Atomică realizat cu tuburi în mai multe game în intervalul 1954 - 1963. Pe acest calculator am lucrat în anul al III-lea de studenție.
CET-500 - calculator bazat pe tranzistori realizat în 1964.
MECIPT - Mașina Electronică de Calcul a Institutului Politehnic Timișoara, dezvoltat în mai multe game 1961 - 1974.
DACICC - Dispozitiv Automat de Calcul al Institutului de Calcul din Cluj, dezvoltat în mai multe game 1963 - 1968.
MARICA - Mașina Automată cu Relee a Institutului de Calcul al Academiei, realizat în 1959.
FELIX C - realizat la fabrica de calculatoare din Pipera 1978 în mai multe variante, din bazat pe microprocesoare. Pe acest calculator am lucrat ani în șir și pentru contracte de cercetare și pentru disciplinele de programare în COBOL și FORTRAN dar și la disciplina de programe aplicative.
CoBra - calculator personal realizat la Brașov în 1986 scos pe piață în 1988. Pe acest calculator am lucrat și în 21 decembrie 1989 folosindu-l am făcut prelucrări pentru un contract cu Institutul de Geologie, ducând rezultatele beneficiarului în condiții de risc.
Felix PC - calculator personal produs în intervalul 1985 - 1990.
CUB - Calculator Universal de Birou, produs de I.C.E. Felix București, a intrat în piață în 1984 -1989.
aMIC - microcalculator  produs ca model de laborator la Catedra de Calculatoare din Institutul Politehnic București 1982 - 1984.
Junior XT - desktop computers, realizat de IIRUC 1983 -1990. În 1989 am lucrat pe acest calculator o serie de programe în limbajul C, dar fluctuațiile de tensiune impuneau restartarea sa frecventă.
Independent - minicalculator din familia DEC-PDP, realizat în gama I-100, I-102, I-106 în perioada 1977-1989. Am lucrat programe în C și interfețele prietenoase dădeau randament bun în muncă.
CORAL - minicalculator realizat la fabrica de calculatoare între 1979 -1990.
În contextul actual al dezvoltării de calculatoare personale, laptopuri și tablete, probabil sunt limitări severe de a mai dezvolta o producție proprie căci apar probleme de calitate și de costuri, iar dacă se vorbește de agricultura autohtonă care nu are cheltuieli mari de transport, prețurile de vânzare ale produselor indigene sunt inumai de mari, ceea ce arată că randamentele sunt scăzute, ceea ce într-o producție de laptopuri sau tablete deja duc spre o altă direcție dacă un gigant nu vine aici să dezvolte o producție în condițiile impuse de el. Experiența Nokia arată că lucrurile sunt și mai complicate decât credem noi la o primă vedere, datorită contextului mioritic că nu vin alții să ne învețe pe noi.
Am considerat util ca să schimb numărătoarea generațiilor și să numesc toate drept echipamente de calcul.
Generația a I-a se referă la toate echipamentele bazate pe mecanisme acționate manual.
Generația a II-a se referă la toate echipamentele bazate pe mecanisme cu roți acționate electric.
Generația a III-a se referă la toate echipamentele electronice cu tuburi.
Generația a IV-a se referă la toate echipamentele electronice cu tranzistoare.
Generația a V-a se referă la toate echipamentele electronice cu circuite integrate.
Generația a VI-a se referă la toate echipamentele electronice cu circuite integrate pe scară largă.
Generația a VI-a se referă la echipamentele electronice cu circuite integrate pe scară extrem largă.
În acest fel se asigură o continuitate referitoare la tot ce este legat de procesele de automatizare a calculelor de-a lungul tuturor timpurilor, căci și viitorul va aduce altceva decât electronică în zona dezvoltării de noi generații de calculatoare.

(27 septembrie 2017)

Personalități ale informaticii

Lumea informaticii romanești a înregistrat personalități cu contribuții majore.

Pe multe dintre aceste personalitati le-am cunoscut.

La unii dintre ei le-am fost student.

Profesorii Edmond NICOLAU, Nicolae RACOVEANU si Dragos VAIDA, sunt trei dintre ei.

Profesorul Edmond NICOLAU se distingea prin cultura, prin mobilitatea ideilor, prin profunzime și mai ales prin prezența sa de excepție.

Venea la cursuri tot timpul elegant, cu cravată.

Avea o ținută dreapta, un mers sprinten și o voce caldă.

Avea cursul în cap, nu capul în curs.

Vehicula cu mare usurință tratatele pe care le deschidea și prelua în direct, din literatura străină, pasaje, formule, pe care le comenta.

Autor a numeroase cărți fundamentale, profesorul Edmond NICOLAU a fost și primul decan al Facultatii de Calcul Economic și Cibernetică Economică.

Nicolae RACOVEANU a fost decan și profesor de sisteme de calcul la Facultatea de Cibernetică.

Precis, concis și de vastă deschidere spre muzică și spre literatură, a ilustrat ceea ce înseamnă

eleganță și rigoare cumulate într-o singură persoană.

A adus mai multi discipoli, fără ca aceștia să se ridice la înalțimea maestrului, datorită limitelor lor.

Grigore MOISIL a incurajat informatica.

Emil MUNTEANU a clarificat multe aspecte și prin detaliile introduse în cărți a format o școală de foarte mare valoare în programare, căci limbajele de asamblare sunt esențiale.

Politehnica Bucureșteană a dezvoltat o facultate de Computer Science extraordinar de bine definită și recunoscută valoric.

Contribuțiile majore ale unor profesori precum Mircea PETRESCU, Adrian PETRESCU s-au dovedit a fi esențiale.

Scoala a câștigat mult prin valoare odată cu venirea în prim plan a profesorilor Nicolae ȚĂÎUȘ, Valentin CRISTEA și Dan Luca ȘERBANAȚI. La Academia Tehnică Militară s-a remarcat Victor PATRICIU pe probleme de e-commerce. În ICI a venit cu contribuții majore Florin FILIP, cel care a sprijinit din toate puterile dezvoltarea informaticii economice din ASE.

Profesorul doctor docent Constantin IONESCU, este unul dintre cei care au sesizat încotro bate vântul în informatică și a reușit să se adapteze noilor condiții, trecând de la statistică spre analiza și proiectarea de sisteme informaționale și informatice.

A condus multe doctorate în informatică.

Sunt mulți profesori de azi care îi datorează formarea ca dascăli, ca oameni și cercetători.

Cartea pe care a coordonat-o de Proiectarea Sistemelor Informatice, celebra disciplina PSI, este și acum, după mulți ani un model de cum se realizează o lucrare științifica în grup, sub o îndrumare atentă, colegială, exigentă și competentă. Deși a avut funcții foarte importante în stat, profesorul Constantin IONESCU a rămas uman, bun și foarte apropiat de tineri.

Circula un folclor ca atunci cand era foarte mare, nu se putea adresa cineva direct lui, ci trebuia mai întâi să se adreseze unui intermediar, de regulă decan de facultate și numai acela îi vorbea profesorului IONESCU. Era folclor.

Nu l-am cunoscut așa dar folclorul are și un sâmbure de adevăr sau este fabulație totală.

Trebuie știut însa că un om ca el, care discuta și cu secretara catedrei tot așa cum vorbea cu un profesor, este greu de crezut că sufera o transformare peste noapte să devină semizeu.

Prin anii '80 la mare, povestea pe plaja cum un coleg l-a rugat sa mearga sa cumpere o rama de la consignatie în ideea ca va cumpara cândva și un tablou...

La sarbatorile de 8 Martie ale catedrei de Cibernetica profesorul IONESCU venea si spunea glume si bancuri care placeau tuturor.

Trebuie spus că absolventi ai Secției de Informatică Economică de la Facultatea de Cibernetica au reusit să se impună în ASE la alte facultăți.

Profesorul Pavel NĂSTASE a fost decanul Facultății de Contabilitate și Informatică de Gestiune.

Profesorul Ilie TAMAȘ a fost șeful Catedrei de Informatică de Gestiune din ASE.

Profesorul Valer ROȘCA a fost decanul unei facultăți de la Universitatea Blaga din Sibiu.

Mulți dintre absolventii de la Informatica Economica sunt personălitați recunoscute.

Profesorul Ioan NICOLAESCU a fost decan in Academia Tehnica Militara.

Profesorul Zenovic GHERASIM lucreaza cu mare succes in Universitatea Brancoveanu.

Profesoara Doina FUSARU a fost sefa de catedra la Universitatea Brancoveanu.

Facultatea de Cibernetică a dat doi rectori, pr profesorii Ion Gh. ROȘCA și Pavel NĂSTASE.

Și exemplele continuă.

Istoria informaticii trabuie să-i pună la loc de cinste pe:

Cristian CALUDE

Oleg CERNIAN

Gheoghe MARIAN

Doina BANCIU

Alexandru BALOG

Ioan GHEORGHE

Ladislau GASPAR

Ion PATRAU

Cornelia IOANA

Ei au muncit din greu și au realizat aplicații importante care au făcut ca încredera în calculator să crească mereu și acesta să nu mai fie văzut ca sperietoarea care atunci când apare, trebuie dați afară 10 funcționari nevinovați.

(27 septembrie 2017)

Considerații la istoria informaticii românești

Între anii 1999 -2003 am asistat la nenumărate întâlniri cu oameni de meserie din informatică reuniți pentru a pune bazele realizării unei istorii a informaticii de la noi. Discuțiile s-aun împotmolit la;

- titlu;

- întâietăți;

- etapizări;

- dimensiune;

- detaliere;

- atribuire;

- durată;

- fonduri.

Titlul a fost cel mai greu lucru de stabilit. Mi-am adus amintre de trei prieteni care se întâlnesc duminică dimineața să discute ce vor face în acea zi, cum își vor petrece timpul. Ei parlamentează, nu se înțeleg, vin cu tot felul de variante, argumente și contraargumente și îi găsește seara tot parlamentând. Exact așa a fost și aici. Se discuta dacă acelei cărți să i se spună istoria Informaticii românești sau istoria Informaticii din România, existând două tabere foarte echilibrate numeric dar și ca voci care își susțineau cu ardoare punctele de vedere. Această chestiune a făcut ca totul să treacă în plan secundar și progresele de la o ședință la alta să fie nesemnificative.

Întâietățile n-au depășit nici în informatică celebra dilemă despre cine a fost mai întâi, oul sau găina sau amândouă, zic eu. În acea sală erau foarte mulți dintre cei care au avut contribuții majore la dezvoltarea informaticii din țatra noastră, fără a exista o modalitate de a cunatifica importanța și nici documente din care să rezulte ziua, ora și minutul în care s-a produs nu oarecare eveniment. Pentru a lămuri care sunt întâietățile trebuiau definite criterii și ales unul care să nu se schimbe niciodată și respectivul criteriu să genereze lista imuabilă a întâietăților și punct.

Etapizările au generat discuții dintre cele mai aprinse, întrucât există nenumărate criterii. Cei ce au îmbrățișat ideia de a etapiza în timp aveau argumentele lor, cei care abordau probleba după criteriul teritorialității veneau și ei cu argumentele celor trei provincii românești, iar cei care demonstrau necesitatea etapizării după generașiile de calculatoare își căutateu și ei dreptatea, nimeni neavând izbândă și totul terminându-se în coadă de pește.

Dimensiunea cărții de istorie a informaticii se vrea ceva monumental, unii dintre participanții la discuții făceau referire la cartea lui George Călinescu Istoria literaturii române de la origini până în prezent, publicată în anul 1941. Alții vedeau eliminarea limitelor de dimensiune din moment de o astfel de abordare se realizează exclusiv în mediul virtual, dedicându-i-se un site despre al cărui nume s-au purtat discuții interminabile, deci fără rezultat concret.

Detalierea a depins de fiecare dată de efortul pe care autorii au fost dispuși să și-l asume, dar toată lumea a invocat necesitatea lucrului pe documente, cu exactitatea de ceasornic, ca și cum totul se realizează pornind de la zero, deși există nenumărate materiale despre evoluția informaticii, căci toți cei care au aniversat câte ceva au scris fie memorii, fie cărți, fie articole, deci există ceva.

Atribuirea de capitole pe autori a devenit o mare problemă mai ales că printre cei prezenți în sală se aflau persoane care se considerau deschizători de drumuri, fondatori și tătici ai informaticii românești, căci mămici nu erau invitate să aibă contribuții la atingerea obiectivului. De regulă, când apar coordonatori de organizații cărora li se atribuie sarcini exacte, deși ei spun că fac și dreg, cu siguranță că ei transferă sarcinile unor subordonați și materialele apar anonime, căci nimeni nu vrea să-și asume responsabilitatea unor materiale eterogene, făcute fără plată și mai ales fără dirijor.

Durata realizării unei istorii a informaticii de la noi a plutit la toate întâlnirile sub imperiul incertitudinii, datorită a numeroși factori dintre care dorința unei abordări științifice, obiective era factorul dominant. Este adevărat că pofta vine mâncând și totuși caracterul obiectiv este relativ căci nimeni nu știe apriori ce și cum despre ceva care face obiectul unei cercetări.

Despre fonduri s-a discutat mult și neproductiv, ca să nu spun nerealist. Mi-am adus aminte de meșterii care pun gresie care în loc de a arăta ce știu să facă și pe unde au lucrat, vin și troznesc un preț de te îndoaie, ei neștiind ce sunt aceia distanțieri. La acele ședințe exact acest aspect m-a izbit profund, anume banii. În loc să se procedeze la a face un text ca ofertă pentru obținerea finanțării pentru un proiect, unii dintre potențialii autori vorbeau de bani, de pretenții și nu corelau efortul și rezultatul cu sumele de încasat.

Toate acestea m-au determinat la un moment dat să scriu o carete de istorie a informaticii de la noi cu mult mai tendențioasă decât cartea din 1952 a lui Mihail ROLLER intitulată Istoria RPR, manual pentru învățămîntul mediu. Cartea conținea nenumărate interpretări simpliste, eronate și neștiințifice, dar i-a făcut pe alți istorici să treacă deîndată la scrierea de istorii pe care ei le considerau și științifice și obiective și românești, caracteristici care în mare parte rămâneau la stadiul de deziderat datorită restricțiilor impuse de partidul aflat la putere până în 1989.

După o analiză mai atentă mi-am zis că nu merită, pentru că ar fi pentru mine o abordare negativă și dacă tot fac ceva, să nu fie nici în dorul lelii și nici ceva aiuritor care nu folosește nimănui.

Obiectivul lucrării este de a prezenta cât mai obiectiv, dar selectiv, aspecte esențiale din evoluția de-a lungul anilor a informaticii de la noi din țară.

Am structurat lucrarea fără a folosi un criteriu anume, ci exact așa cum am considerat că este util pentru a da o imagine cât mai bună privind informatica românească, pentru că lucrării i-am dat titlul Istoria informaticii românești, căci așa mi-a venit primul gând, având senzația că am posibilitatea să includ cât mai multe lucruri, fără a fi extrem de pretențios și de generalizator.

(26 septembrie 2017)

Informaticieni pe care i-am cunoscut

Oameni din domeniul informaticii pe care i-am cunoscut, puși în ordine alfabetică sunt:
Monica ADAM
Romică ADAM
Ștefan ADAM
Dinu AIRINEI
Felicia ALBESCU
Felician ALECU
Cristian AMANCEI
Beatrice AMBROASA
Mihai AMITROAIE
Ioan ANDONE
Nicolae APOPEI
Constantin APOSTOL
Nicolae APOSTOL
Paula APREUTESEI
Romulus ARHIRE
Adrian ATANASIU
Irina ATHANASIU
Gabriela AVRAM
Vasile AVRAM
Nicolae BADEA-DINCĂ
Arpad BALINT
Alexandru BALOG
Vasile BALTAC
Doina BANCIU
Anatol BARACTARI
Irina BARBU
Constantin BARON
Attila BARTA
Traian BĂDICA
Paul BĂLĂNOIU
Alexandru BĂRBULESCU
Octavian BÂSCĂ
Crina Anina BEJAN
Flron BELU
Radu BERCARU
Ion BICA
Simona BIRIESCU
Vasile BIȚĂ
Maria BLIDEA
Cătălin BOJA
Cristian BOLOGA
Răzvan BOLOGA
Ion BOLUN
Claudiu BRÂNDAȘ
Paul BRESFELEAN
Alexandru BRODEALĂ
Dominic BUCERZAN
Robert BUCHMANN
Ion BUCUR
Jean BUCUR
Dan BURDESCU
Irinel BURLOIU
Sergiu CAPISIZU
Ioan CATONA
Doru CAZAN
Virgil CĂZĂNESCU
Oleg CERNIAN
Virgil CHICHERNEA
Cristian CIUREA
Cătălina COCIANU
Sergiu COMAN
Mihaela CONSTANTINESCU
Paul CONSTANTINESCU
Radu CONSTANTINESCU
Liviu COTFAS
Ilie COSTAȘ
Vitalie COTELEA
Valentin CRISTEA
Marian CRISTESCU
Janette CUCU
Niculae DAVIDESCU
Adrian DAVIDOVICIU
Doina DĂNĂIAŢĂ
Marian DÂRDALĂ
Cristian DEACU
Otniel DIDRAGA
Andreea DIOȘTEANU
Ovidiu DOBRICAN
Carmen DOGARU
Mihai DOINEA
Octavian DOSPINESCU
Mihai DRĂGĂNESCI
Roland DRĂGOI
Emil DRAGOMIRESCU
Margareta DRĂGHICI
Liliana DUGULEANĂ
Viorel DUMITRACHE
Eugen DUMITRASCU
Horia DUMITRAȘCU
Liviu DUMITRAȘCU
Ioan DUMITRESCU
Florin DUMITRIU
Doru DUȚĂ
Ali EDEN
Nicolae ENESCU
Gabriel GARAIS
Horia GEORGESCU
Ana Maria GHIRAN
Alexandru GHIȚĂ
Cristian GIUMALE
Anatol GODONOAGĂ
Mihaela GORODCOV
Sabin GORON
Radu GRAMATOVICI
Iulian ÎNTORSUREANU
Csaba FABIAN
Florin FILIP
Adina FLOREA
Vasile FLORESCU
Tiberiu FORIȘ
Doina FOTACHE
Marin FOTACHE
Felix FURTUNĂ
Gabriel GARAIS
Ladislau GAȘPAR
Zenovic GHERASIM
Bogdan GHILIC-MICU
Nicolae GHIȘOIU
Grigore GRAMA
Mugurel GRIGORE
Marius GURAN
Eduard HERTELIU
Constantin HÎRTU
Radu HOMESCU
Marcel HOMORODEANU
Silviu HOTĂRAN
Gabriela HRIN
Doina HULUȚĂ
Florin ILIA
Clotaire INGAUTA
Adriana IONESCU
Codrin IONESCU
Constantin IONESCU
Cornelia IONESCU
Dan IONESCU
Mihai IONESCU
Traian IONESCU
Vasile IONESCU
Cristian IONIȚĂ
Valeriu IORGA
Dorin IRIMESCU
Anca IVAN
Cosmin IVAN
Laur IVAN
Sergiu JECAN
Mihai JITARU
Radu JUGUREANU
Ramona LACUREZEANU
Gheorghe LAZEA
Adrian LICURICEANU
Vasile LĂZĂRESCU
Dorin LIXĂNDROIU
Radu LIXĂNDROIU
Leon LIVOVSCHI
Daniel LUCA
Cosmin LUGOJI
Ion LUNGU
Gheorghe LUPU
Ramona LUPU
Cazimir MACARIE
Emilian MACOVEI
Mircea MAGDA
Mircea MALIȚA
Nicolae MANEA
Ion MARCU
Gheorghe MARIAN
Marius MARIAN
Mihai MARINESCU
Zsolt MARK
George MATEI
Marian MĂCEȘANU
Elena MĂNESCU
Manea MĂNESCU
Ștefan MĂRUȘTER
Radu MÂRȘANU
Daniel MICAN
Vasile MIERLEA
Dan MIHALCA
Rodica MIHALCA
Adrian MIHALACHE
Liviu MIJACHE
Daniel MILODIN
Gabriela MIRCEA
Teodor MISDOLEA
Ion MIU
Mircea MOCA
Loredana MOCEAN
Trandafir MOISA
Ștefan MORCOV
Mihaela MUNTEAN ase
Mihaela MUNTEAN uvt
Emil MUNTEANU
Jean MUSCALU
Ștefan MUSTĂȚEA
Lucian NAIE
Floarea NĂSTASE
Pavel NĂSTASE
Sergiu NEDEVSCHI
Florin NENCIU
Ion NEGESCU
Mihai NEGULESCU
Stelian NICULESCU
Eugeniu NICULESCU-MIZIL
Silviu NICULESCU
Livia NISIPEANU
Codrrin NISIOIU
Ștefan NIȚCHI
Gheorghe NOȘCA
Gheorghe OGRINJA
Dumitru OPREA
Dragos PALAGHITA
Varujan PAMBUCCIAN
Adrian PANĂ
Marius PANDURU
Victor PATRICIU
Sorin PAVEL
Ion PĂTRĂU
Gheorghe PĂUN
Margareta PENCEA
Valeriu PESCARU
Vasile PETEANU
Adrian PETRESCU
Mircea PETRESCU
Razvan PETRUȘEL
Florin PILAT
Paul PISCUC
Otilia PÎRLOG
Paul POCATILU
Adrian POCOVNICU
Gheorghe POPA
Marius POPA
Cristian POPESCU
Gheorghe POPESCU
Lucia POPESCU
Mihai POPESCU
Alexandru POPOVICI
Viorel PREOTEASA
Costin PRIBEANU
Irina PUGNA
Nicolae RACOVEANU
Dan RACOVIȚAN
Emil RĂDULESCU
Iulian RĂDULESCU
Adriana REVEIU
Ioan ROȘCA
Ion Gh ROȘCA
Valer ROȘCA
Lucia RUSU
Gheorghe RUXANDA
Gheorghe SABĂU
Ana Maria SANDI
Andrei SANDU
Iulian SATRAN
Leonard SĂCUIU
Catalin SBORA
Gheorghe SILAGHI
Dan Andrei SITAR-TAUT
Alexandru SMEUREANU
Ion SMEUREANU
Irina SOCOL
Gheorghe SOFRONIE
Dan SOMNEA
Emilia STANCIU
Marian STOICA
Silvia SUMEDREA
Traian SURCEL
Nicolae SURUGIU
Octavian ȘĂRBAN
Alexandru ȘTEFĂNESCU
Ilie TAMAȘ
Gabriel TĂNASE
Cătălin TĂNASIE
Marius TIRON
Ion TEODOR
Laurentiu TEODORESCU
Carmen TIMOFTE
Jak TIMOFTE
Dumitru TODOROI
Mihai TOGAN
Andrei TOMA
Cristian TOMA
Liviu TOMA
Nicolae TOMAI
Cosmin TOMOZEI
Cornel TUDOR
Sorin TUDOR
Doru TSAGANEA
Nicolae ȚĂPUȘ
Diana TÂRNĂVEANU
Doru UNGUREANU
Adina UȚĂ
Dragoș VAIDA
Raluca VASILACHE
Adrian VASILESCU
Ilie VĂDUVA
Ion VĂDUVA
Ion VÂLSAN
Manole VELICANU
Marius VETRICI
Ionel VIDA
Alexandru VINEA
Bogdan VINTILA
Adrian VIȘOIU
Teodor VLĂDUȚ
Mirela  VOICU
Ileana VREJBA
Gheorghe WIESZ
Tamara ZACON
Dorin ZAHARIE
Gabriel ZAMFIR
Alin ZAMFIROIU
Otto ZELCH
Bogdan ZURBAGIU
Această listă include acele nume de persoane pe care le-am întâlnitr și de care mi-am adus aminte azi. În viitor dacă voi mai regăsi în memorie și alte nume, cu siguranță le voi adăuga aici, căci vreau să fie cât mai completă această listă. Sunt și unii, nu mai mult de 5 pe care nu-i voi include niciodată aici pentru cât rău mi-au făcut mie prin anul 1977.

(26 septembrie 2017)