Etapele ciclului de viață a produselor software

     Ciclul de viață la software 

     Definirea obiectivului

     Alegerea grupului țintă 

     Studierea pieței software 

     Descrierea problemei 
     Construirea unui deviz estimativ

     Semnarea contractului 

     Realizarea specificațiilor 

     Elaborarea soluției 
    Achiziționarea resurselor IT

    Scrierea modulelor 

    Asamblarea modulelor 

    Testarea programului 

    Eleborarea documentației 

    Auditarea aplicației software 

    Implementarea 

    Mentenanța 

    Reingineria 

    Scoaterea din uz 



(02 decembrie 2017)

&&&&& cuprins carte 2017-10-04

 1. Introducere

     Limbaje de programare ok
        Limbaj cod mașină ok
        Limbaje de asamblare ok
        Limbaje de prima generație ok
        Limbaje evoluate ok
        Limbaje de nivel înalt
        Limbaje pentru aplicații online ok
        Limbaje de descriere ok

     Publicații (pus)
       Cărți limbaje de asamblare
       Cărți FORTRAN
       Cărți de COBOL
       Cărți de PASCAL
       Cărți de C, C++, C#
       Cărți Java
       Cărți HTML, PHP
       Cărți baze de date
       Cărți sisteme informatice ok
       Cărți sisteme de operare ok
       Cărți de  structuri de date
       Cărți de informatică teoretică ok
       Cărți de bazele programării ok
       Cărțile de la ITC ok
       Cărțile de la ICI
       Alte cărți de informatică ok
       Reviste de informatică
       Volume de la conferințe
        Tirajele ok
   Învățământul de informatică
        Învățământul gimnazial
        Învățământul liceal
        Învățământul universitar
        Masterate
        Doctorate în informatică
        Arii de interes ok
        Olimpici și premianți ok
   Cercetarea în informatică
        Comisia guvernamentală ok
        Informatica la Academie ok
        ICI ok
        ITC ok
        BNP
        Laboratoare universitare ok
        Cercetările solitare ok
        Cercurile științifice studențești ok
        Lucrul individual ok
    Producția de tehnică de calcul ok
        Producția de mașini de calcul mecanice ok
        Producția de mașini eletro-mecanice ok
        Producția de mașini electronomecanice ok
        Producția de calculatoare electronice ok
        Producția de minicalculatoare ok
        Producția de calculatoare personale ok
    Centre de calcul ok
        Centrele teritoriale de calcul ok
        Centrul de calcul CINOR ok
        Centrul de calcul DCS ok
        Centrul de calcul IPIU ok
        Centrul de calcul al armatei ok
        Centrul de calcul al securității ok
        Centrul de calcul al Uzinelor Dacia ok
        Centrul de calcul de la Republica ok
        Centrul de calcul CEPECA ok
        Centrul de calcul CIPA ok
        Centrul de calcul de la Tractorul ok
        Centrul de calcul Carbochim ok
        Conferințe de informatică ok
        Conferințe specializate ok
        Conferințe omagiale ok
        Conferințe tematice ok
        Secțiuni în conferințe ok
        Conferințe științifice studențești
        Olimpiadele de informatică ok 
   Informatizarea societății ok
        Istoria soluțiilor informatice ok
        Groaza de calculator ok
        Informatizarea administrației ok
        Informatizarea în bănci ok
        Informatizarea în industrie ok
        Informatizarea în transporturi ok
        Informatizarea în medicină ok
        Societatea informațională ok
        Dezvoltatorii de software ok
        Programul  euro-200
        d-AN
   Aspecte economice ale informaticii ok (pus)
        Informatica între cheltuială și investiție ok
        Uzura fizică în informatică ok
        Uzura morală în informatică ok
        Informatica economică ok
        Economia informaticii ok
        Economia informației ok 
        Valoare informației ok
        Valorificarea informației  ok
        Economia digitală ok
        Moneda virtuală - bitcoin ok
     Strategii ale informatizării ok
        Contextul  ok
        Înainte de 1989 ok
        După 1989 ok
        Aportul agenților privați ok
        Implicațiile telefoniei mobile ok
     Generațiile de calculatoare ok
         Generația a I-a ok
         Generația a II-a  ok
         Generația a III-a ok
         Generația a IV-a ok
         Generația a V-a ok
         Generația a VI-a ok
          Generația a VII-a  ok
         Vocabularul de demult ok
         Vocabularul de azi ok
          Decalajele istorice
     Generații de suporți de stocare ok
          Banda perforată
          Cartela perforată ok
          Tb, Gb, Mb și cartelele perforate  ok
          Banda magnetică ok
          Discul fix ok
          Discul extern ok
          Memoriile de masă ok
     Tehnici de programare  ok
         Programarea în cod mașină ok
         Programarea ca artă ok
         Less GO TO ok
         Programarea  structurată  ok
         Programarea standard ok
         Programarea orientată obiect ok
         Programarea vizuală ok
         Programarea industrială ok
         Productivitatea programatorilor ok
         Confuzii ok
     Personalități ale informaticii
         Grigore Moisil
         Victor TOMA ok
         Dagoș Vaida
         Alexandru ROGOJAN ok
         Ștefan Nițchi ok
         Emil MUNTEANU ok
         Florin Filip ok
         Mircea Petrescu ok
         Adrian Petrescu ok
         Ion Gh. Roșca ok
         Victor Patriciu ok
         Nicolae Țăpuș ok
         Valentin Cristea
         Dumitru Oprea ok
         Alexandru Balog ok
         Cătălina Cocianu ok
         Costin Pribeanu ok
         Premiul Tudor TĂNĂSESCU ok
   Muzeul virtual al informaticii  ok
         Pornind de la muzeul real ok
         Animații ale principiilor ok
         Elementele primitive
         Mașinile mecanice de calcul ok
         Mașinile electrice de calcul
         Tabulatorul ok
         Calculatoarele cu cartele ok
         Calculatoarele personale ok
         Laptopurile ok
         Tabletele ok
         Scrierea de programe ok
         Sisteme informatice în acțiune ok
         Interfețele om-calculator ok
   Discipline de învățământ ok
          Bazele informaticii ok
          Birotica profesională ok
          Limbaje de programare ok
          Structuri de date ok
          Sisteme de calcul ok
          Sisteme de operare ok
          Limbaje de asamblare
          Baze de date ok
          APSIE ok
          Programe aplicative ok
          Metode numerice
          Ingineria software ok
          Rețele de calculatoare ok
          Teleprelucrare ok
          Tehnici de compilare ok
          Tehnici de programare ok
          Calitate software ok
          Grafică pe calculator ok
    Teme de licență ok
           Teme de licență la specializarea Informatică economică ok
           Teme de licență la specializarea Informatică teoretică ok
           Teme de licență la specializarea Calculatoare ok
           Teme de licență la drept ok
           Teme de licență la arhitectură ok
           Teme de licență la conservator ok
           Teme de licență la construcții ok
           Teme de licență la fizică ok
           Teme de licență la geografie ok
           Teme de licență la litere
    Specialiști în informatică ok
           Programatorii ok
           Analiștii de sistem ok
           Dezvoltatatori de baze de date ok
          Testerii ok
           Depanatorii de programe ok
           Implementatorii ok
           Operatori calculator ok
           Inginer de sistem ok
           Web designerii ok
           Designer aplicații informatice ok
           Auditor de sistem informatic ok
           Manager de proiect informatic  ok
           Profesiile oficiale
           Hackeri români ok
                Guccifer ok
                Faur Victor zis SirVic ok
                Răzvan Cernăianu akka TinKode ok
                Mircea-Ilie Ispășoiu ok
                Mihai Marius Enea Haisler zis Calu ok 
                Gheară Constantin zis Tică ok
                Ursu Romeo zis Boenică ok
                Hackerville ok
                Și lista continuă... ok
          Costuri în informatică ok
                Metrici software ok
                Efectul de ondulanță în programare ok
                Complexitatea software ok
                Lungimea unui program ok
                Costul unui sistem informatic
                Costul planificat al unui produs porgram ok
                Chiria pentru un produs software ok
                Recuperarea costurilor software. ok
                Cheltuieli în ciclul de realizare software ok
                Modelarea costurilor software ok
                Modelul de cost bazat pe complexitate  ok
                Corelația cost-complexitate software ok
                Estimarea costului unui produs software
                Devizul unui proiect informatic
         Aplicațiile informatice
               Calcularea salariilor
               Evidența contabilă
               Prognozele economice
               Programarea producției
               Evidența de personal
               Gestiunea de stocuri
               Mijloacele fixe
               Programele de optimizare

               Bibliotecile de subprograme ok
informatică, software, costuri, ciclu de dezvoltare, inginerie software, complexitate, modele de costuri, cost planificat, cost efectiv, cost estimat

(17 noiembrie 2017)
 Concluzii ok

 Bibliografie ok

Anexa 1

Anexa 2
Câte ceva și despre mine ok

al doilea nivel de referire
Istoria informaticii românești
Publicații în domeniul informaticii  ok
Economie și informatică ok

Complexitatea software

Complexitatea software este unul dintre cele mai frumoase lucruri din ingineria software pe care le-am cunoscut înainte de 1989. Pe când frecventam Biblioteca Americană, tot înainte de 1989 am identificat acolo în niște reviste ceva despre complexitate și despre HALSTEAD. Am comandat acolo cartea lui Maurice Howard Halstead intitulată Software science. Era prin 1979, iar când am fost anunțat de la Biblioteca Americană să merg s-o ridic, a iscat o mică furtună în Catedra de Cibernetică Economică și multor colegi le-au ieșit ochii din orbite când mi s-a transmis mesajul de la rectorat. Am obținut cartea și după ce am citit-o viața mea despre calitatea software în general și despre complexitatea software în special, s-a schimbat la 180 de grade.

Cartea este referită prin 

• Maurice Howard HALSTEAD - Elements of software science, Elsevier Printing House, New York, 1977, 127 pg.

Se notează:

  n1 - numărul dististinct de operatori,

  n2 - numărul distinct de operanzi,

   C - complexitatea programului,

atunci se scrie formula:

C = n1 log2 n1 + n2 log2 n2

Tot în carte se mai definesc volumul V, dificultatea și efortul E. Gurile rele vorbesc că formula pleacă de la formula entropiei și probabilitățile au fost înlocuite cu frecvențe, lucru despre care bârfitorii l-ar atribui unui anumit matematician, pe care eu n-am stat să verific că lucrurile chiar așa stau. Ceea ce știu este simplu și anume că formula a fost acceptată de informaticieni și că există deja medii online unde se calculează complexitatea pentru programe PASCAL, C++ sau și pentru alte limbaje.

Ecistă o altă modalitate de calcul a complexității cu formula lui McCABE descrisă în articolul referit prin:

• Thomas McCABE, Charles BUTLER - Design Complexity Measurement and Testing, Communications of the ACM, vol. 32, nr. 12, 1989, 1415-1425 pg.

Complexitatea în sens McCABE este definită prin relația:

C = m-n+2

unde:

C - complexitatea;

m - numarul arcelor din graf;

n - este numarul nodurilor grafului.

Acum nu există nicio dificultate ca un program să citească un alt program scris în C++ sau PASCAL să identifice nodurile și arcele unui graf asociat programului ++ sau PASCAL și să calculeze acea complexitate, care se mai numește și numărul ciclomatic al grafului.În articolul referit prin: 

• Ion IVAN,  Doru CAZAN, Paul POCATILU - Evaluarea performantei sistemelor informatice, Revista Informatica Economica, vol. 4, nr. 3, 2000, pg. 57 - 60 sunt tratate cele două modele dar și modelul COCOMO.

Mai sunt și alte modele, dar acestea două sunt mai des folosite, deși achizițiile de adte invită pentru OOP să se construiască alte zeci și zeci de modele de calcul pentru complexitatea de programe. Complexitatea software este o zonă extrem de interesantă ce trebuie explorată căci toate estimările pentru metrici pornesc de la complexitatea programelor. Costurile unor produse software, nivelurile de salarii care se plătesc pentru unele produse software, duratele de realizare ale produselor software se estimează plecând de la complexitatea, de asemenea, estimată a respectivelor produse software.
Pentru expresia:
e=a+b-c/d*f
numărul de operanzi este n2=6, numărul de operatori este n1=5, iar complexitatea este

C = 5 log2 5 + 6 log2 6 = 5 * 2.32 + 6 * 2.58 = 27,8

În textele programelor apar operatori precum IF(), FOR(), THEN, ELSE, DO---UNTIL, WHILE--DO, CALL(), RETURN, GO TO, SWITCH() care intră în calcule normal fa stabilirea de drecvențe pentru varianila n1.

(21 noiembrie 2017)

Metrici software

Metricile software sunt o colecție de indicatori care permit cuantificarea caracteristicilor de calitate. Cum orice indicator este o convenție din care n-a murit nimeni, cu siguranță și metricile sunt niște convenții din care nu va muri nimeni și care trebuie însă acceptate ca fiind utile pentru a crea o imagine prin comparație asupra unui produs software.

În cazul unei metrici trebuie luate în considerare o serie de ipoteze dintre care enumăr:

- nu există indicator perfect, deci nici metrică perfectă nu există;

- o metrică se definește pentru o listă de caracteristici de calitate;

- lista de caracteristici este argumentată de fiecare cum crede că este în stare;

- la câte grupuri de specialiști sunt tot atâtea metrici valabile vor exista;

- într-o metrică este rezonabil ca indicatorii să fie normați cu o aceeași semnificație;

- când se construiește o metrică se iau în considerare o serie de factori de influență;

- metrica se definește în mod realist, adică factorii sunt măsurabili;

- trebuie să existe o mulțime de programe în exploatare care fac obiectul studiilor de calitate;

- toate concluziile se obțin numai la ceea ce s-a studiat, nu și în afară;

- generalizările se fac pe riscul celui ce le produce, iar valoarea lor tinde către zero;

- metricile nu sunt universale, ci de la etapă la etapă se impune construirea de noi metrici;

- numai cine folosește curent metrici valide are elemente clare de autoperfecționare;

- evalurile specifice maximei transparențe presupun utilizarea unei metrici unice;

- comparațiile dintre produse software au la bază indicatori ai unei aceleiași metrici;

- rezultatele oferite de o metrică sunt orientative, nu constituie obiect de judecată în tribunal. Despre metrici software am scris cu mulți ani în urmă niște materiale precum:

• Ion IVAN, Mihai POPESCU, Felix SIMION si Panagiotis SINIOROS - Metrici software, Editura INFOREC, București, 1997, 119pg. 
• Ion IVAN, Catalin BOJA, Cristian CIUREA - Metrici ale sistemelor colaborative, Editura ASE, Bucuresti, 2007, ISBN 978-973-594-963-1, 186pg. 
• Ion IVAN, Doru CAZAN – Metricile de calitate ale sistemelor informatice, Informatica Economica, vol.8, nr. 3, 2004, pg. 123 – 128,  2004. 
• Ion IVAN, Marius POPA – Tipuri de metrici ale textelor, Studii si cercetari de Calcul Economic si Cibernetica Economica, vol. 38, nr. 1, 2004, pg. 25 – 36, ISSN 0585-7511., 2004
• Ion IVAN, Constantin NICULAE, Paul POCATILU – Metrici pentru evaluarea coeziunii software orientat obiect, Studii si Cercetari de Calcul Economic si Cibernetica Economica, vol. 37, nr. 3, 2003, pg. 5 – 14, ISSN 0585-7511., 2003
• Ion IVAN, Paul POCATILU, Mihai AMITROAIE, Metrici ale societăţii informaţionale, revista Informatica Economică, vol. 5, nr. 4, 2001, pg. 33 – 40, ISSN 1453-1305, 2001
• Ion IVAN, Alexandra KARADIMOU, Adrian LICURICEANU, Gheorghe LUPU - Metrici de complexitate software bazate pe dependenţele instrucţiunilor, revista Informatica Economică, vol. 3, nr. 3, 1999, pg. 11 – 19, ISSN 1453-1305, 1999
• Ion IVAN, Gheorghe LUPU, Adrian LICURICEANU – Substituirea de metrici software, Studii si Cercetari de Calcul Economic si Cibernetica Economica, vol. 33, nr. 1/1999, pg.25 – 33. , 1999
• Alexandru BALOG, Ion IVAN - Extensii ale metricii Halstead pentru sisteme de programare, PC WORLD ROMANIA, an 5, nr.5, 1997, pag.86-87, 1997
• Ion IVAN, Daniel VERNIS, Petrisor OPREA - Metrici pentru compresia fişierelor, revista Informatica economica, vol1, nr. 2/ 1997, pg. 100 – 104, 1997
• Ion IVAN, Felix SIMION, Emilia STANCIU, Alexandra KARADIMOU - Metrici ale re-ingineriei software, revista Informatica Economică, vol. 1, nr. 3/ 1997, pg. 27 – 34,  1997
• Ion IVAN, Felix Simion, Viorel Nica - Gradul de interferenta al metricilor Halstead si McCabe, Revista Romana de Informatica si Automatica, vol. 7, nr. 3, 1997, pg. 23-28, 1997
• Ion Ivan, Popescu Mihai - Metrici software, BYTE România, vol. 2, nr. 5, mai 1996, pg. 73-82, 1996
• Ion IVAN, Adrian VISOIU - Rafinarea metricilor software, Economistul, nr. 1947 (2973), 29 august 2005, supliment Economie teoretica si practica, nr. 466.

Metricile personale sunt formate din indicatori considerați importanți de către un specialist. Sunt metrici care sunt utilizate de acea persoană, sunt explicate tuturor celor cărora li se prezintă produse software evaluate cu ele, specificându-se atît plusurile, cîât și minusurile pe care metrica le prezintă. Se vor prezenta ipotezele de lucru, fără a lua în considerare așa-zisele condiții ideale, condiții care nu se întâlnesc niciodată în viața reală și care generează clienților așteptări ce vor fi înșelate la utilizarea curentă a produselor software prezentate în mod artificial în condiții artificiale.

Metricile stabile sunt acelea acceptate de mulți programatori și utilizatori pentru că rezultatele estimate oferite de ele s-au suprapus cu rezultatele efective înregistrate în exploatarea produselor software la foarte mulți dintre clienți. Ele au fost testate și rafinate în timp pe loturi multiple de produse software. Sunt caracterizate prin puțini indicatori care sunt și indicatori simpli.

Metricile impuse sunt cele care sunt date în standarde sau de către grupuri de lucru cu putere de decizie.

Metricile acceptate sunt cele definite la nivelul unei organizații de dezvoltare software și au rolul de a preveni exigente ale auditorilor atunci când se pune problema de auditare și dezvoltatorul nu dorește să aibă surprize, fiind prevăzător.
Metrici software sunt construcții imperfecte destinate unor oameni de asemenea, imperfecți.

(20 noiembrie 2017)

Groaza de calculator

Groaza de calculator a existat dintotdeauna și continuă să existe și în ziua de azi pentru că a însemnat și încă mai înseamnă:

- muncă intelectuală adevărată;

- eficiență ridicată;

- învățare continuă;

- reduceri de personal;

- corectitudine în acte;

- imposibilitatea de a mai fura;

- asistarea oricărei activități;

- obiectivitate în evaluare;

- precizie în toate;

- informație promptă;

- eliminarea abuzurilor;

- răspunsuri gestionate;

- împins de la spate.

În vremurile de demult și aici mă refer la anii '70 și '80 când venea ca sarcină de partid introducerea informatizării prin implementarea de:

- aolicații informatice,

- sistem informatic integrat,

- optimizarea producției,

- gestiunea de personal,

- evidența contabilă,

- evidența stocurilor,

- managementul de contracte,

după ce se spuneau tot felul de fraze frumoase cu rolul partidului, binefacerile calculatorului, totul trebuia încheiat apoteotic prin a spune fix câte persoane vor fi date afară din întreprindere și nu de oriunde, ci din zona de birocrație, pentru că deși comunismul se bizuia pe birocrați, îi folosea doar ca pe niște instrumente, urându-i visceral, pentru că PMR a însemnat dintotdeauna Partidul Muncitoresc Român și comunism însemna muncitor și mai însemna și țăran ce la colectiv sau GAS, în niciun caz funcționari sau intelectuali, adică cei ce nu produc direct și nemijlocit bunuri materiale.

Atunci ca și acum, groaza de calculator a venit și din faptul că în birouri unde se lucra cu aplicații pentru calculator trebuiau:

- pregătite date;

- transpuse pe foi de programare;

- verificate datele;

- duse foile la perforat cartele;

- duse cartelele la calculator;

- mers la calculator pentru imprimanta cu rezultate;

- interpretarea rezultatelor.

Era o muncă în plus și calculatorul a introdus disciplină căci din moment ce se obțineau rezultatele, acestea reflectau obiectiv și fără comentarii realitatea din întreprindere. Directorii și șefii de servicii, șefii de secție primeau rezultatele, le interpretau și vedeau fără putință de tăgată care este adevărul crud despre ceea ce se întâmpla la ei în ogradă.

Acum, când toată lumea are pe birou un PC legat în rețea și o aplicație de management de documente se vede clar când:

- a venit o solicirae;

- cât a stat cererea la dospit;

- ce soluție i s-a dat;

- eficiența funcționarului;

- activitatea funcționarului;

- calitatea procesului.La un nivel maxim de transparență, funcționarul nu mai are loc de întors și nu mai are cum să dea vina pe alții dacă el nu este eficient. Să nu se înțeleagă de aici că implementarea unui sistem informatic în ziua de azi nu înseamnă și acum a răaspunde la întrebarea: câți oameni sunt dați afară? Nu mai este un răspuns foarte dur și tranșant, dar și acum ca și atunci, este nevoie de a pune o cifră lângă acel răspuns și cifra nu trebuie să fie un număr mai mic de 10 cu siguranță. Că în realitate lucrurile nu stau nici pe departe așa, este o cu totul altă poveste. De regulă pleacă 12 și după un an vor fi angajați 20 sau 30 pe varii motive, dar în niciun caz pentru a crește productivitatea.
Groaza de calculator e fost și este și acum importantă pentru că înseamnă să fie dați afară din organizație oameni sau oamenii să fie puși să muncească sau și mai rău, să fie puși să înveșe pentru a-și schimba metehnele.

(20 noiembrie 2017)

Corelația cost-complexitate software

Corelația cost-complexitateîn software merită analizată, pentru că intuitiv ar exista concluzia că la programe mai complexe și costurile de realizare ar trebui să fie mai mari. Trebuie văzut cât de mare este nivelul acestei corelații.
Pentru a studia această corelație, dacă managerul companiei de dezvoltare software nutrește astfel de ambiții, trebuie procedat astfel:
- se ia o mulțime de programe P finalizate deja și aflate în exploatare curentă;
- întrucât programele sunt finalizate, înseamnă că se știe care sunt costurile efective ale lor;
- folosind textele sursă și niște instrumente open source se măsoară complexitatea progeamelor;
- se scriu datele într-un tabel cu trei coloane, nume program, cost și complexitate;
- se accesează un utilitar care permite calculul coeficientului de corelație;
- se introduc datele, se apelează funcția de calcul și se obțin rezultatele;
- se interpretează rezultatele și normal ar fi ca valoarea să fie destul de apropiată de 1.
Formula de calcul a coeficientului de corelație este:

unde:
r          - coeficientul de corelație;
n         - numărul de programe;
xi        - valoarea prețului pentru programul Pi;
xbarat - media prețurilor celor n programe;
yi        - valoarea complexității pentru programul Pi;
ybarat - media complexităților celor n programe.
Dacă:
 r=0 înseamnă că nu există nicio corelație între preț și complexitate;
 r este apropiat de zero, înseamnă că este o legătură foarte slabă între preț și complexitate;
 r > 0 și apropiat de 1 înseamnă că este vorba de o corelație directă puternică; cu cât complexitatea crește, cu atât crește și prețul programului;
 r < 0 și apropiat de 11 înseamnă că este vorba de o corelație inversă puternică; cu cât complexitatea crește, cu atât scade și prețul programului, ceea ce în realitate nu prea se întâmplă.
Acum foarte mulți ani când am avut posibilitatea, am studiat cu niște prieteni această corelație pentru vreo câteva sute de programe COBOL și corelația dintre cost și complexitate era de r= 0,95 indiferent de modelul după care se calcula complexitatea. Ceea ce a rezultat prin 1981 era strict legat de faptul că această corelație diferă de la limbaj de programare la limbaj de programare. Cred că și tehnicile de programare joacă un rol esențial dar nu am avutr posibilitatea să fac un studiu căci o astfel de cercetare ar presupune:
- K probleme de rezolvat;
- scrierea a K programe pentru acele probleme folosind tehnica  de programare H;
- scrierea a K programe pentru acele probleme folosind tehnica  de programare L;
- măsurarea complexității programelor scrise cu tehnica H;
- măsurarea complexității programelor scrise cu tehnica L;
- măsurarea prețurilor pentru programele scrise cu tehnica H;
- măsurarea prețurilor pentru programele scrise cu tehnica L;
- calculul coeficientului de corelație rH cu datele de la tehnica H;
- calculul coeficientului de corelație rL cu datele de la tehnica L;
- compararea celor doi coeficienți de corelație.
Chiar și așa, rezultatele au caracter relativ, căci cele K probleme sunt doar un eșantion, iar programele sunt și ele tot eșantion. În plus, este greu să găsești pe cineva să scrie cel puțin 20-30 de programe, fiecare în două variante, când se știe că totul este pe bani.
Corelația cost-complexitate  software este o chestie greu de măsurat nu din cauza efortului de calcul, ci pentru a culege date despre programe care alcătuiesc o mulțime omogenă în raport cu niște ipoteze. În caz contrar ne vom găsi în aceeași situație în care apar bancurile cu cercetătorii britanici care identifică cele mai stranii corelații, de te apucă râsul.

(18 noiembrie 2017)

Economie și informatică

        Aspecte economice ale informaticii 

        Informatica între cheltuială și investiție 

        Uzura fizică în informatică 

        Uzura morală în informatică 

        Informatica economică 

        Economia informaticii 

        Economia informației 

        Valoare informației 

        Economia digitală 

        Moneda virtuală - bitcoin

(18 noiembrie 2017)

Moneda virtuală - bitcoin

Pentru mine bitcoin am crezut că reprezintă o revoluție. Este însă o mare dezamăgire. În vremurile de demult ale informaticii mi-am închipuit că această descoperire epocală care este calculatorul electronic, va aduce cu sine o revoluție și în ceea ce se numește etalon valoric, etalon care acum este aurul, metalul la care se raportează umanitatea în tot ceea ce face și mai ales în ceea ce face nasol rău de tot. Am sperat că o dată cu calculatorul, așa cum s-a găsit un alt etalon pentru a măsura lungimea, metrul de la Sèvres ca fiind egal cu egal cu 1.650.763,73 lungimi de undă în vid ale radiației care corespunde tranziției atomului de kripton 86 între nivelele energetice 2p10 și 5d5, am sperat zic, că se va găsi și în zona financiară ceva la fel de altă natură decât raritatea și finețea aurului, care să răstoarne tot eșafodajul din finanțe, eșafodaj care generează cele mai absurde abordări de forță ale celor autointitulați fără niciun drept puternicii lumii.

Am așteptat răbdător și în tăcere sperând că noul etalon va apare asemeni unei zeițe nu din spuma mării, ci din raționamente profunde, după tot ce s-a întâmplat cu evoluția limbajelor de programare și a compilatoarelor performante pentru sistemele de operare TOS, DOS și OS. 

A apărut limbajul FORTRAN, s-a dezvoltat o generație de software și noul etalon nu a apărut.

A apărut limbajul COBOL, s-a dezvoltat a doua generație de software și noul etalon nu a apărut.

A apărut limbajul C, s-a dezvoltat a treia generație de software și noul etalon tot nu a apărut.

A apărut limbajul C++, cu abordarea obiectuală în software și noul etalon tot nu a apărut.

A venit anul 2009 și și-a făcut apariția bitcoin-ul o creație pentru lumea digitală, despre care la început am crezut că este miracolul însuși, pentru că schimbă totul, adică ordinea de mii de ani a aurului etalon. M-am înșelat. Această construcție este de fapt o convenție care se desprinde de regulile cu care a fost creată și și-a început viața sa, fiind pusă în corespondență cu dolarul american, care dolar este pus în corespondență cu aurul pur la nivelul anului 1849 moneda deun US dollar era 1.672 gr. Și la noi BNR scoate monede de aur care au prețuri dependente nu de aurul conținut, ci de tiraj, deci de valoarea numismatică.

Noua momedă, virtuală desigur se tranzacționează ca oricare alta și  un  Bitcoin este acum 7636.05 USD, comportamentul său fiind unul oarecare, fără să fie bictcoin-ul acel ceva special care să demoleze tot eșafodajul celor peste 2.500 de ani  de domnie ai etalonului aur. Moneda aceasta a intrat și ea asemeni oricărei monede a unui stat-pecingine care se revarsă peste tot și se tranzacționează în mod banal, dar unii zic că este un mod sigur și categoric, după modul în care este definită ca o convenție și nimic altceva, așa cum sunt definite toate monedele statelor. Dacă legea conform cărora masei monetare trebuie să-i corespundă bunuri și servicii create de o națiune într-un interval de timp și în cazul acestei monede virtuale tot o convenție îi stă la bază, criteriile fiind obținute prin translatare. Numai așa se explică creșterea simultană a masei de bitcoins și a nivelului acesteia în USD. Lumea a prins curaj și încredere în bitcoins și deja se fac tranzacții la burse și în domeniul imobiliar chiar. Am cunoscut persoane dornice să achiziționeze bitcoins pentru securitatea cu care se gestionează.

Cred că omenirea mai are de așteptat încă mulți ani până se va impune altceva în locul monedelor cu corespondent în aurul pur și acel ceva care să pună ordine în haosul care domină acum lumea și care înseamnă element de regres sigur pentru aceasta atât timp cât convenția aceasta veche domină.

(17 noiembrie 2017)

Uzura fizică în informatică

Istoria informaticii românești a făcut cunoștință cu uzura fizică încă de la începuturi, căci calculatoarele electronice românești de la începuturi erau construite cu tuburi, iar cei ce au avut televizoare pe vremuri știu ce însemna un PL500, acea lampă care se ardea nepermis de frecvent. Dar calculatoarele gen CIFA 2 avea 800 tuburi, deci fiabilitatea acestui calculator, deși erau ventilatoare extrem de puternice, ridica probleme, nu mari, dar existau probleme. Și celelalte calculanerațiile ce au urmat ridicau probleme, pentru că lipseau stabilizatoarele de tensiune și fluctuațiile din rețelele noastre produceau multe neajunsuri. În plus, după 1980 au apărut întreruperile de curent  în mai toate orașele, lucru foarte periculos pentru calculatoare, deși existau posibilități de a fi atenuate șocurile acelor înreruperi.

Uzura fizică nu se înregistra la nivelul software așa cum se înțelege azi. În vremurile de demult și aici mă refer la anii '70 și '80 și chiar la anii '90 de început, când se foloseau cartelele perforate apăreau probleme precum:

- pe cartele era perforat programul   de 1.000 linii sursă, nemodificat de la o rulare la alta;

- pe cartele erau perforate și datele de intrare, care erau diferite de la rulare la rulare;

- ideal ar fi fost ca programul să fie stocat pe suport magnetic, lucru greu de obținut;

- reluarea acelorași cartele la citire cu programul și alte cartele de date aducea riscuri;

- cartelele perforate ale programului prin citiri repetate se uzau fizic, citirea lor fiind cu probleme;

- lotul de cartele prin nonfiabilitatea lor antrenau nonfiabilitatea deci uzura ficică a software.

În vremurile de demult, se cheltuiau sume imense cu achizițiile de calculatoare și nu se găseau câteva mii de lei pentru a cumpăra stabilizatoare. Calcuatoarele se defectau, se cheltuiau sume fabuloase pentru a fi reparate, dar nu se găseau cele câteva mii de lei pentru a cumpăra stabilizatoare. Este exact ce s-a întâmplat cu milioanele cheltuite pentru a face bazin de înot și nu s-au găsit bani pentru a angaja personalul care să se ocupe de acel bazin. Este meteahnă mioritică.

Acum lucrurile stau cu totul altfel, nemaivorbindu-se de uzura fizică la nivel de software, deși sunt situații în care un HDD are probleme la nivel fizic, un memory stick se defectează fizic și unele echipamente se defectează mai ales atunci când tocmai n-ar trebui.
Uzura fizică în informatică trebuie studiată pentru a găsi legile de probabilitate a căderilor, care vor da modelele de a asigura garanții și de a stabili cheltuielile de mentenanță. Dacă la utilajele clasice scoaterea din funcțiune au la fiecare utilaj un moment optim, în cazul informaticii, scoaterea din uz depinde 80% de uzura morală și numai 20% de uzura fizică, în timp la alte zone, uzura morală parcă nici n-ar exista. Ea există dar noi o ignorăm, căci la noi primează că merge utilajul, nu că noi rămânem în urmă ca nivel de progres tehnic, mai ales dacă nu mai apar în cheltuieli amortizările care au fost achitate.

(17 noiembrie 2017) 

Valoarea informației

Studiul valorii informației este cu totul altfel decât s-ar studia studiul valorii unui autoturism sau a valorii unei tunsori la frizer pentru că:

- informația există, dar nu se vede;

- informația este cu mult mai importantă decât un produs corporal;

- informația nu funcționează mereu după cerere și ofertă;

- informația este un produs exclusiv al inteligenței umane;

- informația are un ciclu de viață unic;

- informația are legi de reproductibilitate unice, proprii;

- informația însoțește orice, oriunde, oricând;

- informația se propagă după legi total diferite de cele știute la produse;

- informația are uzură morală, nu are uzură fizică, deci nu are garanție.

Ca să se închege o teorie a valorii informației trebuie să se plece de la realitate, de la exemple și abia să se treacă la a construi o teorie. Diferențele dintre informație ca produs și toate celelalte produse sunt enorme, deși are ceva elemente cu cântecele de pe un CD, dar diferențele sunt esențiale.

Orice informație are o valoare, un preț și un cost.

Costul informației este dat de totalitatea cheltuielilor necesare pentru a crea informația.

Prețul este forma concretă prin care persoanele recunosc valoarea exprimată în bani a unei informații.

Valoarea informației este un concept abstract, așa cum este orice valoare pentru orice există pe această lume și face subiectul aprecierii persoanelor, ceea ce-i dă o aură de mister și care o face să primească aprecieri calitative folosind adjective însoțite de grade de comparație. În mod normal ar trebui să existe o corelație între prețul și valoarea informației, dar niciodată nu se va ști cu exactitate cât de mult sau cât de puțin se suprapun cele două elemente.
Valoarea informației este ceva ideal pe care omul tânjește să o cunoască, s-o pipăie, dar omul este conștient că acest lucru este un ideal de neatins.

(17 noiembrie 2017)

Economia informaticii

Informatica este un domeniu, dar mai exact este o ramură a economiei naționale, cu o serie de caracteristici specifice, pentru că producția de software nu este una oarecare, ci aducătoare de plusvaloare la greu.

Așa cum turismul, comerțul, construcțiile de mașini, transporturile, construcțiile sunt ramuri ale economiei pentru care există cărți, tot așa și informatica este o ramură. Așa cum există carte de economia industriei, carte de economia turismului, carte de economia comerțului, carte de economia transporturilor, tot așa trebuie să existe o carte de ECONOMIA INFORMATICII din care să aflăm:

- ce este informatica din punct de vedere economic;

- care sunt entitățile care funcționează acolo;

- care sunt legile care guvernează informatica;

- cine sunt oamenii care lucrează în această ramură;

- care sunt inputurile și outputurile din această ramură?

- cum se măsoară ceea ce se întâmplă acolo?

- ce înseamnă calitate la nivel de producție și produse;

- cât din ceea ce se întâmplă acolo are caracter industrial?

- ce înseamnă productivitatea muncii acolo?

- care este lista de produse finite obținute?

- ce înseamnă ciclu de producție și ce caracteristici are?

Deci, are multe răspunsuri de dat o carte despre economia informaticii, căci până în momentul de față sunt extrem de multe lucruri care se știu pe bucățele, dar nu sunt asamblate într-un întreg pentru a avea o imagine cât de cât a ceea ce se întâmplă într-o ramură cu peste 400.000 de suflete. Numai așa, pentru încălzire, dacă se analizează domeniile atribuite cu .ro și se trece la analiza dinamicii acestora și mai ales se caută o cunoaștere cât de cât a producției de aplicații online, studiile vor avea concluzii extrem de spectaculoase. Acum există componenta open source, exact un fel de folclor de tip informatic, unde asemeni baladelor poporul de programatori au menirea de a șlefui anumite construcții pentru a le aduce la perfecțiunea atinsă să zicem de LINUX. Numai că va trebui o altă abordare, căci a reutiliza componente open source nu înseamnă a crea valoare nouă, ci doar reutilizare, adică a încorpora muncă tercută, nu muncă vie cum zice teoria economiei politice.
Economia informaticii este un domeniu fertil de cercetare care merită atenție și pentru care față de alte domenii unde munca vie are pondere mică, aici, forța de muncă supercalificată este dominantă. Este un altfel de industrie, eu zic de serie mare cu unicate. Nu este un nonsens, căci personalizarea, customizarea, făcute automat, nu afectează caracterul de masă al producției dee software în regim industrial, acum cu noile tehnologii, devenită o realitate crudă și violentă care a schimbat toată societatea și încă nu s-a oprit.

(17 noiembrie 2017)

Economia informației

Informația este un produs, asemeni puloverului, chiloților, scutecelor, bicicletei, flaconului de penicilină, seringii de unică folosință, autoturismului, pantofilor, pieptenelui, deodorantului, pâinii, benzinei și a multor altor produse pe care le folosim sau le cumpărăm zilnic sau aproape zilnic.

Informația are valoare pentru că este rezultat al unei munci depuse de om.

Informația are valoare de întrebuințare, pentru că stă la baza derulării de activități, de evaluări și de fundamentare a deciziilor de către fiecare dintre noi.

Există și o literatură pe acest subiect, din care enumăr lucrările:

Minodora Ursăcescu - Economia informaţiei şi a cunostinţelor, Editura Universitară, București, 2009, 353 pg.

Yi-Cheng Zhang - The Structure Of Information Economy: The role of information in markets and beyond Paperback – May 17, 2017

Yi-Cheng Zhang - The Structure Of Information Economy: The role of information in markets and beyond Paperback, Independently published, 2017, 145 pg.

În Departamentul de Informatică și Cibernetică al ASE există disciplina Economia informației, prezentată astfel:

Iniţierea studenţilor în modelarea economico-matematică în condiţii de risc şi incertitudine la nivel microeconomic;

Analiza comportamentului agentilor economici: principal si agent;

Abordarea economico-matematica a alegerii optimale a agenţilor  în condiţii de informaţie incompletă;

Continut:

Cap 1. Comportamentul agenţilor economici în condiţii de risc şi incertitudine. Noţiunea de risc şi dimensionarea aversiunii la risc. Criteriul de maxim. Aversiunea la risc pentru mai multe bunuri.

Cap 2.  Tipuri de probleme cu informaţie asimetrică. Elaborarea  contractelor economice in condiţii de hazard moral. Elaborarea  contractelor economice in condiţii de selecţie adversă. Elaborarea  contractelor economice in condiţii de semnalare.

Cap 3.  Contracte în condiţii de informaţie simetrică. Mecanismul optim de plaţi in cazul contractelor economice. Nivelul optim de efort in cazul contractelor economice.

Cap 4.  Selecţie adversă (autoselecţie). Prezentare generală. Aplicaţii ale modelului de selecţie adversă. Analiza restricţiilor incitative. Rezolvarea modelului. Extensii ale modelului şi exemple. Aplicaţie pe piaţa asigurărilor.

Cap 5.   Contracte economice in condiţii de hazard  moral.  Modelul de bază. Informaţie şi pierderea de rangul II. Exemple şi aplicaţii  pe piaţa asigurărilor şi în domeniul financiar-bancar.

Cap 6.  Modele de semnalare. Piaţa maşinilor de ocazie (Modelul lui Akerlof). Semnale  costisitoare şi semnale graduale (Modelul lui Spence şi  Crawford-Sobel). Aplicaţie pe piaţa forţei de muncă.

La această disciplină lucrează colectivul de cadre didactice format din prof. univ. dr. Stelian STANCU, conf. univ. dr. Daniela Elena MARINESCU, lect. univ. dr. Anamaria ALDEA, asist. univ. dr. Ioana MANAFI.

Acum acest curs nu se mai predă, deși implicațiile  teoretice ale abordării informației ca valoare și valoare de întrebuințare schimbă multe în teoria economică și vine cu noi abordări în economia digitală. Formarea costului informației, factori de influență și mai ales dinamica acestui cost merită o analiză cu mult mai aprofundată căci bitcoin-ul aduce infinit mai multe elemente noi decât orice chestie de modelare, chiar cibernetice.
Economia informației este un domeniu de cercetare științifică încă neexplorat suficient și care are șanse imense de a aduce noi elemente care să întregească teoria economică a valorii, a prețurilor și mai ales a influenței informaticii asupra întregii vieți economico-sociale. Abordările simpliste nu au adus acele elemente pe care eu le consider esențiale în studiul dinamicii informaticii, căci acesta este domeniul în care materia primă și produsul este informația. Producția de informații este insuficient studiată. managementul calității informațiilor este inclomplet abordat, iar TQDM al DoD este trecut cu vederea, deși un minus pus aiurea a făcut ca nenumărate rachete s-o ia-n bălării. Productivitatea programatorilor e una, dar productivitatea în producția de informații este ceva fascinant, iar revoluția în achiziția de date permite abordări de finețe maximă.

(17 noiembrie 2017)

Economia digitală

Voi pleca de la faptul că am avut o comunicare științifică, dar am publicat și alte chestii  referite prin:

• Ion Ivan, Priyatosh Saha, Quality - Characteristics of the Internet Applications, Proceedings of the 6th International Conference on Economic Informatics Digital Economy, May 8 - 11, 2003, pg. 1077 - 1082, ISBN 973-8360-02-1
• Ion Ivan - Economia digitala, suplimentul Economie teoretica si aplicata al ziarului Economistul, nr. 356, 15 septembrie 2003. 
• Ion IVAN, Daniel MILODIN, Mihai GEORGESCU - Digital Content Audit - Collaborative Process THE JOURNAL OF APPLIED COLLABORATIVE SYSTEMS - www.JACS.ro, Vol. 02, No.01, 2010,ISSN 2066-7450.

Prin  '2000 am avut la Școala Doctorală de Informatică Economică din CSIE un curs de Economie digitală. 

Înseamnă că știu despre ce vorbesc pentru că:

- lucrez cu e-banking;

- rezerv camere prin booking.com;

- mă deplasez cu GPS;

- folosesc bancomatul;

- comand și cumpăr de pe Internet;

- mă informez pe Internet;

- am trimis proiecte online pentru competiții;

- am participat la licitații online;

- știu să urmăresc bursa, deși nu am jucat.

Economia digitală are niște premise importante fără de care nimic nu este viabil și aici mă refer la:

- legi speciale pentru mediul virtual;

- sisteme de securitate informatică eficiente;

- un nivel înalt de moralitate și coduri de etică;

- lucru pe bază de proceduri riguros definite;

- un mod eficient de a asigura disciplina;

- abordarea completă a fluxurilor;

- urmărirea maximizării satisfacției la client;

- asigurarea unui înalt profesionalism;

- dispunerea necondiționată de resurse;

- minimizarea costurilor pe întregul flux.

În țara noastră sunt create toate condițiile pentru a avea:

- campusuri virtuale 100%;

- magazine digitale;

- teleworking;

- vizitări muzee virtuale;

- întreprinderi virtuale pe producție;

- alocări de resurse și plăți online;

- tranzacții bănești online, dar mai e de lucrat;

- instruire, evaluare și testare online;

- eliberare de documente oficiale online;

- semnare electronică de documente;

- B2B pur;

- plăți taxe și impozite;

- programări la policlinici sau în audiențe online;

- tranzacții bursiere online.

dacă sunt create toate condițiile, mai trebuie să existe una și cea mai importantă: populația să aibă cultură și bani pentru a intra în economia digitală. Fără ca peste 60% din populație să-și plătească taxele online, fără ca 50% din populație să facă comerț online și fără ca 95% din populație să aibă acces direct și nemijlocit de acasă la Internet, niciodată nu se va vorbi de altceva decât de un simulacru de economie digitală. Dar pentru toate astea, ar trebui să există modalități clare de a-i încuraja pe oameni să folosească e-Banking, e-Commerce și e-Learning în mod curent cu stimulente adevărate, ca reduceri de 10% la taxe, prețuri diferențiate la rezervările online de camere, de bilete și la cumpărături, iar tarifele de la e-Learning să fie foarte generoase elevilor și studenților. În caz contrar, vom vorbi și peste 100 de ani tot despre economia digitală din teorie. Mai trebuie ca și aplicațiile să fie cu mult mai prietenoase și chiar de tim online, nu de tip mioritic, dâmbovițean, sarcastice, neoperaționale, imposibile, incomplete și mai ales cu comportament stochastic.

(17 noiembrie 2017)

Informatică economică

Informatica economică este un domeniu care se regăsește în literatura de specialitate și în viața de toate zilele la nemți sub denumirea de wirtschaftsinformatik, la englezi sub denumirea de economic informatics, la francezi sub denumirea de informatique économique, la spanioli informática económica, la italieni ca informatica economica, la ruși ca экономическая информатика și la chinezii tradiționali  sub denumirea de 經濟信息學.

Informatica economică este un domeniu de activitate care se referă la tot ce mișcă în informatică și are tangență cu fluxurile de orice natură, materială, energetică, umană, informațională, privite din punct de vedere economic, prin prisma banilor, a productivității, a cheltuielilor și a eficienței.

Cei ce se ocupă de domeniul informaticii economice dau soluții efective la:

- realizarea de sisteme informatice integrate;

- elaborarea de software contabil;

- soluționează problemele de evidență de personal;

- optimizează stocurile de materii prime;

- fac lansare, programare, urmărire de producție;

- gestionează mijloace fixe și contracte;

- calculează eficiența economică la orice;

- construies magazine virtuale;

- optimizează structuri de costuri;

- modelează procese de dezvoltare economică;

- realizează foftware pentru elaborarea variantelor de buget;

- simuleză variante de parametri de implementat;

- simulează politici fiscale și monetare;

- construiesc variante de bugete de proiecte parametrizate;

- fundamentează cu indicatori agregați decizii de orice nivel.

Conținutul informaticii economice este deosebit de amplu și de aceea acest domeniu concentrează forțe semnificative și este foarte dificil de a trasa granițe bine delimitate, căci interdisciplinaritatea este cheia succesului în abordarea oricărei probleme ce aparține informaticii economice. Din dezvoltarea de software destinat modelării economice nu sunt excluși matematicienii cu specializare în econometrie și în teoria optimizării stochastice. În problemele de ordonanțare a producției inginerii care se ocupă de liniile tehnologice sunt vioara a I-a în definirea grafurilor, căci definirea corectă a gamelor de operații este cheia succesului în construirea de drumuri hamiltoniene corecte și complete. Cine crede că are la degetul cel mic de la mânuța dreaptă informatica economică face cea mai mare greșeală. Acest domeniul nu este contabilitate. Acest domeniu nu este management. Acest domeniu nu este comerț. Acest domeniu, nu intră în competiție cu nimic. El este un domeniu de sine-stătător, care oferă instrumente eficiente pentru toate celelalte domenii, Fără el nu există nici zi și nici noapte. Fără informatica economică anul nu are 365 de zile și nici cele patru anotimpuri. Dacă informatică economică nu e, nimic nu e. Punct. E OK?

(17 noiembrie 2017)