Traducerile de informatică

Înainte de 1989 în țara noastră nu existau multe edituri. Cele care existau își duceau activitatea pe bază de plan, unde erau incluse și cărți de informatică. După 1989 au apărut edituri private care publică de toate. A fost o inițiativă a unor privați de a se specializa, dar nu au rezistat. Editura TEORA din București a avut o astfel de orientare. La începuturile anilor de după 1990 această editură a fost de succes pentru că a publicat atât traduceri, cât și cărți scrise de autori români. Apariția Internetului și a cărților și revistelor electronice a schimbat radical fața editurilor de la noi și deci și a editurii TEORA. Acum cine vrea să publice o carte în mai puțin de 150 de exemplare găsește imediat o editură care să facă acest lucru pentru că tehnologia permite acum ceea ce era imposibil acum 30 de ani, adică un tiraj minuscul. Și Editura SIGMA dar și Editura MATRIXROM au publicat cărți valoroase de informatică.

Acum este pe val Editura POLIROM de la Iași care publică lucrări ale profesorilor de la Universitatea Al. I. CUZA, preponderent. Și Editura Economică și Editura ASE au serii de cărți pentru informatică. Multe dintre editurile ambițioase la început, s-au pierdut în timp.

În vremurile de demult Editura Tehnică, Editura DACIA, Editura FACLA, Editura ALBATROS, Editura Academiei RSR, devenită acum Editura Academiei Române, Editura Științifică și Enciclopedică, Editura Didactică și Pedagogică, dar și Editura TRIBUNA publicau pe lângă cărți de literatură sau din alte domenii și cărți de informatică. Unele abordări mai filosofice legate de informație erau publicate de Editura Politică, acum devenită HUMANITAS.

Vor rămâne pentru eternitate lucrările referite prin:

• Petre DIMO - Programarea in FORTRAN, Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 1971, 297 pg.
• Horia GEORGESCU, Octavian BASCA - Programe in limbajul FORTRAN, Editura Albatros, Bucuresti, 1975, 327pg.
• Stelian NICULESCU - Inițiere în FORTRAN, Editura Tehnică, București, 1972, 278 pg.
• Margareta DRĂGHICI, Inițiere în COBOL, Editura Tehnică, București, 1972, 370 pg.
• Ilie VĂDUVA, , Mihai JITARU, Vasile FLOESCU - Conceperea şi realizarea programelor COBOL, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981, 471 pg.
• Donald E.KNUTH - Tratat de programarea calculatoarelor: algoritmi fundamentali, vol.1, Editura Tehnică, Bucureşti, 1976, 676 pg.
• Donald E.KNUTH - Tratat de programarea calculatoarelor, Sortare și căutare vol 2, Editura Tehnică, Bucureşti, 1976, 736 pg.
• Donald E.KNUTH - Tratat de programare a calculatoarelor: algoritmi seminumerici, numere aleatoare, vol. 3, Editura Tehnică, Bucureşti, 1983, 724pg.

Ele dau măsura interesului cu care la noi în țară era privită informatica și dorința oamenilor de a se instrui și perfecționa în acest domeniu.

(26 ianuarie 2018)

Centrul de calcul al Uzinelor Dacia

Centrul de calcul al Uzinelor Dacia era localizat tot la Mioveni, unde este amplasată și Uzina constructoare de mașini Dacia. Acolo am fost o singură dată, pe când coordonam practica studenților. Am mai poposit la Mioveni, dar cu prieteni care doreau să-și cumpere o mașină Dacia. Eu nu eram interesat căci aveam un ARO 244D.

Am două întâmplări legate de doi foști studenți de-ai mei care lucrau la acel centru de calcul.

Prima este legată de un fost student care detesta programarea din toți rărunchii lui. La un proiect am lucrat împreună și el s-a ambiționat, reușind să ia o notă foarte mare, deși el dorea să facă în timpul liber dansuri populare. A învățat să facă și programare foarte bine și dansuri. El lucra la Centrul de Calcul de la Uzinele de la Colobași.

O altă întâmplare este legată de un alt fost student de-al meu, un tânăr care acum este profesor universitar undeva în centrul țării, care lucra și el tot la centrul de calcul de la Colibași. Mi-a povestit prin 1988 cla un subsistem informatic de managementul calității producției și era într-un stadiu foarte avansat. Mi-a vorbit despre tipuri de defecte, despre garanții pe produse și totul se făcea pe un calculator FELIX C-256 și cu cartele perforate.

Când voi găsi și alte elemente despre acel centru de calcul le voi scrie, că sunt piteștean și am cu ce mă mândri și eu cât de cât din patriotism local.

(05 noiembrie 2017)