Arii de interes la doctorat

Acum s-a produs o mare diversificare a domeniilor în care se susțin teze de doctorat încât conducătorii științifici se prezintă prin:

- cărțile scrise;

- articolele publicate;

- comunicările la conferințe;

- o listă de cuvinte cheie;

- teme de cercetare;

- domenii de interes.

În lucrarea dedicată a 45 de ani ai Catedrei de Calculatoare, sunt prezentați conducătorii științifici de doctorat și domeniile lor de interes, astfel:

• Prof. Mircea Petrescu: calculatoare, baze de date, electronică;
• Prof. Adrian Petrescu: arhitectura calculatoarelor, limbaje dedescriere/simulare a sistemelor digitale, proiectare VLSI, calcul de înaltă performanţă;
• Prof. Nicolae Ţăpuş: arhitectura sistemelor de calcul, sisteme paralele şidistribuite, reţele de calculatoare, sisteme embedded;
• Prof. Valentin Cristea: sisteme distribuite pe scară largă, prelucrare paralelăşi distribuită, software pentru reţele de calculatoare;
• Prof. Cristian Giumale: sisteme inteligente, metode de specificare pentru produsele software, metode de inferenţă în baze de date obiective, aplicaţii CAD, prelucrarea şi reprezentarea cunoştinţelor;
• Prof. Florica Moldoveanu: grafică, inginerie software;
• Prof. Adina Florea: inteligenţă artificială, sisteme multi-agent, agenţiinteligenţi şi semantică, sisteme cu auto-organizare, inteligență ambientală, servicii web semantice;
• Prof. Ştefan Trăuşan-Matu: sisteme cognitive şi socio-culturale,interacţiunea om-calculator avansată, limbaj natural;
• Prof. Luca Șerbănați: ingineria sistemelor de programe, ingineria sistemelor complexe, modelare conceptuală, arhitecturi software, sănătate electronică (eHealth), ecosisteme digitale;
• Prof. Adriana Țăpuș: Robotics and Computer Vision Lab ENSTAParisTech, interacţiunea OM-Robot, Sisteme cognitive, Robotica de asistenţă.

Școala docotorală de Informatică din ASE are teme coordonate de profesori după cum urmează:

• Prof. Constantin Gelu APOSTOL: analiza sistemelor informaționale și sistemelo    informatice;
• Prof. Adela BÂRA: baze de date, sisteme informatice;
• Prof. Cătălina Lucia COCIANU: compresie de date, inteligență artificială, algoritmi genetici, prelucrare paralelă, compresia și restaurarea imaginilor, inteligență artificială;
• Prof. Marian DÂRDALĂ: multimedia, servicii software semantic, managementul interfețelor, sisteme GIS în economie; 
• Prof. Bogdan GHILIC-Micu: tehnologii informatice, telelucru, sisteme inteligent de asistare a deciziilor, e-EDU, management afaceri digitale;
• Prof. Ion IVAN: managementul calității software, metricile software și securitate informatică;
• Prof. Ion LUNGU: baze de date, sisteme informatice;
• Prof. Marinela MIRCEA: cloud computing, tehnologii informatice, sisteme agile, business intelligence, economie digitală;
• Prof. Mihaela MUNTEAN: business intelligence; depozite de date; sisteme de asistare a deciziilor;      sisteme colaborative, managementul cunostintelor
•  Prof. Floarea NĂSTASE: rețele de calculatoare, sisteme de operare, e-Business;
• Prof. Ioan ODĂGESCU: tehnici de programare, ingineria programării;, sisteme agile;
•  Prof. Paul POCATILU: tehnologii mobile, sisteme agile, securitate informatică, e-Business;
• Prof. Gheorghe SABĂU: baze de date, sisteme informatice
• Prof. Ion SMEUREANU: tehnici de programare, multimedia, web semantic;
• Prof. Marian STOICA: tehnologii informatice, telelucru;
• Prof. Manole VELICANU: baze de date, sisteme informatice;
• Prof. Răzvan ZOTA: rețele de calculatoare, sisteme de operare.

Proaspăta Școală Doctorală de Informatică Economică de la Universitatea Babeș-Bolyai va  dezvolta în viitorul foarte apropiat stagii doctorale pe domeniile definite de conducătorii de doctorat astfel:
Prof.dr. Gheorghe SILAGHI:
Prof. Robert BUCHMANN:
Prof. Ioan PETRI:

Ariile de interes la doctorat au menirea de a-i ghida pe candidați în așa fel încât activitatea lor de cercetare să fie în concordanță cu preocupările lor de dinaintea pornirii unui stagiu doctoral în așa fel încât aprofundarea doemniului să fie efectivă.

În continuare vor fi adăugate ariile de interes ale conducătorilor științifici ai altor școli doctorale ce activează în domeniul informaticii și calculatoarelor

(29 octombrie 2017)

Publicațiile de informatică

Fără a greși deloc, spun că suntem o nație de persoane care scriu, scriu și iar scriu, uneori chiar mai mult decât ar face-o dacă cineva le-ar dicta-o, căci până la un punct cărțile, articolele și extrasele din proceedings-uri aduc puncte foarte necesare promovărilor. Pentru unii care mai dau și lovitura cu best sellers-uri mai le aduc și bănet cu sacul.

Cunoscând pe unii autori le-am purtat respectul, cum pentru unii nu am avut nicio considerație pentru că știam cum scriu cărțile, mai ales că a pune monopolul pe un domeniu este și indecent dar și imoral, lucru pe care editurile de dinainte de 1989 îl practicau doar pentru că exista un parandărăt de 30% din drepturile de autor statuat între părți și mai ales respectat tacit de ambele tabere ca tîrg murdar.

După 1989 au apărut și edituri și autori foarte mulți, existând o concurență acerbă în a fi primii care ies cu ceva pe piață pebtru a rupe gura târgului, pentru a avea o cifră de afaceri cât mai mare, căci este vorba de economie de piață, inclusiv prin condiționări de o vulgaritate crasă privind dezvoltarea ritmului de achiziții de carte în preajma examenelor la oarece discipline, cu profesori-autori de volume supraevaluate, grupul țintă fiind definit 100% prin concordanța între cuprinsul cărții și structura programei analitice a disciplinei de examen.

Un business drăgălaș s-a făcut și cu manialele de liceu și se mai face, căci se știe cu rigurozitate numărul de elevi, potențiali cumpărători și dorința editurilor de a face profit, corelația fiind legată de riscul pierderii licitațiilor, căci informatica a ajuns și la ciclul de învățământ unde manualele se distribuie gratuit, iar chestia este identică cu mersul gratuit al pensionarilor pe mijloacele de transport în comun supraterane, formă de a scoate din rahat pe prestatorii de servicii.

Am scris și eu un manual, dar eroarea perpetuată de editură între byte și bit m-a umplut de scârbă și oroare, iar privirea cu detașare mă determină să fieu rezervat față de mocirla editării de manuale, căci cu cei 7% din prețul manualului dați autorului, niciun autor nu și-a cumpărat vreodată un Ferarri și nu-și va cumpăra în veacul veacurilor, vorba marelui Ștefan din piesa lui Barbu ȘTEFĂNESCU DELAVRANCEA, actul I, scena a VIII-a.
Publicațiile de informatică sunt nenumărate, cărți, reviste care n-au rezistat, volume de la conferințe, materiale multimedia și multe, foarte multe chestii puse în mediile virtuale. Cărțile și volumele de la conferințe ar fi un business dar cu riscuri enorme, căci lumea nu prea mai citește cărți tipărite.

În continuare voi scrie despre cărți, ceva mai mult, despre reviste, ceva mai puțin căci revistele de informatică nu au rezistat și am să scriu și despre volumele lucrărilor prezentate în conferințe, deși au un circuit ceva mai restrâns, că așa dă bine oricărei istorii a informaticii manifestată la mioritici.

(28 septembrie 2017)