Limbajul COBOL a prins la noi fiindcă

Limbajul COBOL a prins la noi fiindcă:

- românul are tentația narațiunii și programele COBOL seamănă cu niște povești bine structurate;

- complexitatea unei aplicații se construiește din bucăți independente care sunt legate prin șișiere;

- munca în echipă nu presupune comunicare 100% știut fiind caracterul individual al românului;

- impunea o disciplină accentuată, micșorând șansele distraților de a reuși;

- specificațiile de programare au fost făcute să fie mănușă pentru programatorii COBOL;

- dezvoltarea muncii de rutină duce la creșterea performanței, iar limbajul era bun la așa ceva;

- totdeauna programele păreau mari dar acest lucru se datora simplității și redundanței;

- programatorii aveau posibilitatea să reutilizeze multe chestii din alte programe mai vechi;

- parcă și fragmentarea cu cartelele perforate îi invita pe programatori spre COBOL.

În toate Centrele Teritoriale de Calcul problemele ce se rezolvau depășeau 70% ca pondere chestiunile de gestionare de resurse, ceea ce însemna lucru cu fișiere și fișierele erau apanajul limbajului COBOL, căci SGBD-urile au întârzâiat să apară în spațiul nostru cel mioritic. Și când a apărut nu a avut nici frumusțea lui MySQL și nici drăgălășenia forțoasă a lui Oracle.

În COBOL se scriau programe pentru:

- crearea de fișiere secvențiale cu validare de câmpuri;

- crearea de fișiere indezat-secvențiale cu validare de câmpuri;

- crearea de fișiere cu acces direct și cu validare de câmpuri;

- citire de fișiere secvențiale;

- citire secvențială a fișierelor indexat-secvențiale;

- citire cu regăsire a fișierelor indexat-secvențiale;

- tipărire tabel cu liste de persoane sortate după un criteriu;

- tipărire tabel cu date pe linii și coloane cu un grad de totaluri:

- tipărire tabel cu date pe linii și coloane cu două grade de totaluri:

- tipărire tabel cu date pe linii și coloane cu trei grade de totaluri:

- tipărire date despre un articol selectat dintr-un fișier după o cheie;

- tipărire tabel cu date centralizate din mai multe alte tabele;

- actualizare articole din fișier secvențial;

- actualizare articole după cheie din fișier după inexat-secvențial;

- reorganizare fișier secvențial;

- reorganizare fișier indexat-secvențial;

- conversie fișier secvențial în fișier indexat-secvențial;

- sortare fișier secvențial;

- ștergere logică articol din fișier secvențial;

- ștergere fizică articol din fișier secvențial prin crealrea altui fișier secvențial;

- ștergere logică articol din fișier indexat-secvențial;

- ștergere fizică a unui articol din fișier indexat secvențial;

- inserare articol în fișier secvențial; 

- inserare articol în fișier indexat-secvențial; 

- inserare concatenare  fișiere secvențiale; 

- inserare concatenare  fișiere indexat-secvențiale; 

- validare articole fișier secvențial prin tastare multiplă și comparare.

Pentru toate acestea, în unele centre de calcul se construiau prototipuri care erau analizate și considerate a fi cele mai eficiente, după care deveneau modele pe care toți programatorii le foloseau atunci când aveau de scris programe. În acest fel era creată o tehnică de lucru prin reutilizare la nivel conceptual a descrierilor unitare, a secvențelor de instrucțiuni executabile omogene și regrupate, eliminându-se acele elemente de creattivitate inutile într-un proces ce se dorea semiindustrializat și mai ales coerent, caracterizat printr-o productivitate cât mai ridicată.
Concluzie: limbajul COBOL a prins la noi fiindcă noi ca popor avem înclinație spre narațiune, dar și pentru faptul că cele mai multe probleme se referă la lucru cu colectivități omogene, ceea ce se pretează la regruparea de date în articole și a articolelor în fișiere.

(08 noiembrie 2017)

Animații ale principiilor

Aritmometrul funcționează folosinf roata ODNER care are schița:

Citind textul:

se realizează animația pas cu pas și cel ce privește va înțelege în mod concret cum se face o adunare. Este important ca animația să conțină mai întâi un aritmometru care va fi stilizat. Se vor culege cifrele unui număr. Se va indica pentru fiecare cifră culeasă cum se face poziționarea roții. Se trece la învârtirea manivelei și se va arăta cum acționează elementeșe constitutive ale roții. Pentru început se vor lucra cu numere care nu antrenează transfer. După aceea se lucrează cu numere care au un transfer și numai la sfârșit se vor aduna numere ce generază transfer în cascadă până crește ordinul de mărime al totalului cu o unitate.
Am folosit pagini din lucrarea referită prin Manea MĂNESCU, Mircea BULGARU, Vasile BIȚĂ, Valeriu PESCARU, Grigore GRAMA - Mecanizarea si automatizarea lucrarilor de calcul statistic,Editura Didactica si pedagogica, București, 1966.

Pentru multe alte mecanisme se realizează animații. Circuitele bistabile din electronică se pretează la așa ceva. Animațiile  principiilor de funcționare pentru unele dintre mașinile mecanice au menirea de a permite înțelegerea funcționării acestora pe concret pentru adunări, în condiții de fiabilitate și corectitudine. este vorba de mecanică fină, deci chestiunile de fiabilitate sunt esențiale și nu oricine are capacitatea de a realiza sute de roți dințate care să încapă într-un paralelipiped înal de  15 cm, lat de 10 cm și lung de 20 cm care să mai și funcționeze.

 (06 noiembrie 2017)

Teme de licență la fizică

Propunerile de teme de licenţă 2016 ale Departamentului de Fizică Facultatea de Ştiinţe Aplicate  din Universitatea Politehnică au fost:

Fluorescenţă de raze X indusă de particule alpha şi generatori termoelectrici

Achiziţia şi prelucrarea datelor de la PASDoppler_Broadening (spectrometrie anihilare pozitroni)

Dezvoltări tehnice la acceleratoarele Tandem de 1, 3 şi 9 MV (una dintre dezvoltările următoare: Proiectarea şi simularea unei surse de ioni cu gaz pentru acceleratorul Tandetron de 1 MV;

Dezvoltarea programului de control a poziţiei ţintei cu ajutorul unui sistem de control de mare precizie, la acceleratorul de 3 MV; Sistem

de monitorizare şi control a vidului utilizând calculatorul industrial pe platformă PXI, la acceleratorul Tandem de 9 MV)

Caracterizarea zgomotului seismic în medii urbane

(ex. oraşul Bucureşti)

Generarea seismogramelor sintetice în medii tridimensionale

Modelarea proceselor geodinamice din zonele seismice

Simularea numerică a celulelor solare nanostructurate de înaltă performanţă şi perspective industriale

Îmbunătăţirea performanţelor sistemelor fotovoltaice şi a sistemelor termofotovoltaice

Generarea armonicii a doua în diodele laser cu gropi cuantice de tip InGaAs/GaAs/AlGaAs

Studiul cuplorilor optici integraţi de tip Ti:LiNbO3

Determinarea profilului indicelui de refracţie al unui ghid de tip Er3+:Ti:LiNbO3 prin măsurarea câmpului apropiat

Climatologia aerosolului din date de fotometrie solară

Sistem automat de măsurare şi analiză a vibraţiilor

14. Conf. dr. Emil Smeu: Preamplificator pentru detectori fotonici, cu compensarea automată a fondului ambiant

Simularea electrică a propagării superluminice

Termostabilizarea pentru diode laser de putere medie

Senzor cu FBG pentru aplicaţii seismice

Îmbunătăţirea performanţelor unui amplificator lock-in analogic prin procesare a datelor livrate de acesta la ieşirea analogică cu ajutorul unui multimetru digital

 Metode optice de înaltă rezoluţie în medicină

şi biologie

Analiza de proces şi controlul calităţii, respectarea standardelor de protecţie a muncii şi managementul de mediu în fotonică

Tratarea riscurilor şi managementul de risc în aplicaţiile fotonicii

Efecte neliniare în câmp laser

Modelări teoretice ale proceselor fotonice

Fotonica şi tehnicile fotografice moderne Influenţa unor câmpuri externe asupra unor componente ale membranei biologice

Studiul propagării unor semnale în probe de acizi graşi

Influenţa iradierii asupra unor structuri biologice

Interacţia radiaţiei laser cu mezofaza şi aplicaţii

Obţinerea fasciculelor laser structurate folosind holograme generate pe computer

Fascicule Laguerre-Gauss pentru comunicaţii în spaţiul liber Investigarea celulelor cervicale folosind microscopia holografică digitală

Generarea unui cod MATLAB pentru prelucrarea automată a filmelor achiziţionate cu camera ultra-rapidă (750000fps)

Prelucrări ale imaginilor 3D obţinute după reconstrucţia hologramelor.

În aceste teme apar cuvintele:

sistem...................5

simulare.................3

automat.................3 

digital.....................2

achizitii de date......2 

prelucrare..............2

monitorizare......1

matlab.................1

imagine..............1

calculator.............1.

Se vede de departe că acolo utilizrea calculatorului în realizarea de lucrări de licență moderne este puternică, cei ce propun acele teme nu se sfiesc să arate implicit că se utilizează tehnologii IT&C.

             *

   *                 *

Voi fi recunoscător tuturor celor care îmi vor oferi elemente concrete din care să rezulte utilizarea computerelor în dezvoltarea de soluții la lucrări de licență din domeniul acesta.

(06 noiembrie 2017)

Teme de licență la construcții

Propunerile de teme de licență la Facultatea de construcții și industriale din București pentru anul universitar 2016 -2017 au fost următoarele:

Structura metalica pentru cladire de birouri.

Structura metalica pentru acoperisul unei sali de sport.

Structura metalica pentru acoperisul unui pavilion expozitional.

Hale metalice parter, echipate sau nu cu poduri rulante: detalierea principalelor elemente structurale

(cadru transversal, portale, contravantuiri acoperis, eventual grinda de rulare).

Cladiri de birouri sau locuinte P+3E pana la P+9E: detalierea elementelor structurale ale unui cadru

transversal sau longitudinal (elemente disipative si zone curente rigle de cadru, stalpi, eventual diagonale, imbinari de montaj, prinderi de infrastructura).

Platforme industriale parter sau P+1E: detalierea principalelor elemente structurale (cadru transversal si longitudinal, portale, platelaje sau gratare metalice si grinzi de sustinere).

Panouri publicitare exterioare (suprafata expusa de 4mx8m, 8mx8m, 4mx12m etc.): detalierea

elementelor structurale (platelaje pentru material publicitar, cadru spatial de sustinere, pilon vertical,

fundatie, imbinari de montaj, eventual suport reflectoare).

Hala metalica cu o deschidere, fara pod rulant.

Hala metalica cu doua deschideri egale, fara pod rulant.

Cladire administrativa P+1E cu structura metalica

Structuri inalte (metalice) pentru birouri, pentru comunicatii, cosuri de fum etc.

Constructii din domeniul industrial, hale, silozuri, estacade, traversari.

Structuri cu deschideri mari pentru sali de sport stadioane etc.

Hala cu structura metalica parter (P) + spatii administrative (P + 1).

Sructura suport pentru turbine eoliene.

Imobil de locuinte, S+P+8 niveluri situat in Bucuresti, structura in cadre din beton armat de inalta

rezistenta.

Imobil de locuinte, S+P+8 niveluri situat in Iasi, structura duala din beton armat.

Imobil de birouri, S+P+5 niveluri situat in Brasov, structura in cadre din beton armat

Imobil de birouri cu structura duală amplasat în București S+P+6E.

Imobil de birouri cu structura duală amplasat în București S+P+12E.

Imobil de birouri cu structura cu pereți cuplați amplasat în București.

Studiu privind aplicarea verificarilor la deplasare din P100-1 pentru structurile multietajate in cadre de beton armat.

Proiectarea unei structuri multietajate cu pereti izolati de beton armat amplasata in Bucuresti.

Proiectarea unei structuri multietajate cu pereti de beton armat amplasata in Bucuresti.

Imobil de birouri S+P+6E cu structura de rezistenta în cadre din beton armat monolit.

Cladire de locuinte P+4E, cu structura de rezistenta în cadre din beton armat monolit.

Imobil de birouri P+4E cu structura de rezistenta în cadre din beton armat monolit.

Proiectarea structurii de rezistenta pentru o cladire de birouri S+P+6E.

Proiectarea structurii de rezistenta pentru o cladire de birouri P+6E.

Proiectarea structurii de rezistenta pentru o cladire de locuinte S+P+5E

Proiectarea structurii de rezistenta a unei cladiri multietajate 3S+P+15E, cu functiunea de birouri

amplasata in Bucuresti.

Proiectarea structurii de rezistenta a unei cladiri multietajate 3S+P+7E, cu functiunea de birouri

amplasata in Bucuresti.

Proiectarea structurii de rezistenta a unei cladiri multietajate 3S+P+12E, cu functiunea de locuinte

amplasata in Bucuresti.

Structura in cadre din beton armat S+P+7 E Bucuresti.

Structura in cadre din beton armat S+P+4 E Focsani.

Structura cu pereti din beton armat S+P+9 E Bucuresti.

Dimensionarea structurii de rezistenta pentru o cladire P+4E cu sistem structural cadre din beton armat.

Dimensionarea structurii de rezistenta pentru o cladire S+P+7E cu sistem structural dual din beton armat.

Dimensionarea structurii de rezistenta pentru o cladire S+P+9E cu sistem structural pereti din beton

armat.

Structura cu pereti din beton armat S+P+6E pentru municipiul Bucuresti.

Structura in cadre din beton armat S+P+5 E pentru Arad.

Structura cu nucleu central S+P+8E pentru municipiul Bucuresti.

Structura multietajata cu destinatia cladire de birouri.

Structura multietajata cu destinatia cladire de locuinte.

Imobil unifamilial S+P+1E+M.

Proiectarea unei cladiri de birouri in Bucuresti.

Proiectarea unui bloc de locuinte in Pitesti.

Proiectarea unei structuri in cadre in zona seismica.

Cladire multietajata cu pereti din beton armat avand destinatia birouri.

Cladire multietajata cu cadre din beton armat avand destinatia cladire de locuit.

Hala parter cu stalpi in consola din beton armat avand destinatia de spatiu comercial.

Proiectarea unei cladiri multietajata cu pereti de beton armat (pereti izolati si cuplati), amplasata in zona seimica.

Proiectarea unei cladiri multietatjata cu plansee dala si pereti din beton armat, amplasata in zona

seismica.

Proiectarea unei cladiri multietajata cu nucleu din beton armat, amplasata in zona seismica.

Proiectarea unei cladiri multietajata cu cadre din beton armat, amplasata in zona seismica

Asist. univ dr. ing.

MORARIU Eugen

Cladire multietajata locuinte colective S+P+11+11D cu structura cu pereti de beton armat (cladirea A) amplasata in Bucuresti.

Cladire multietajata locuinte colective S+P+11+11D cu structura cu pereti de beton armat (cladirea B)

amplasata in Bucuresti.

Cladire multietajata de birouri 2S+P+10 cu structura cu pereti de beton armat amplasata in Bucuresti.

Proiectarea unei cladiri rezidentiale P+6E avand structura in cadre de beton armat.

Proiectarea unei cladiri rezidentiale P+8E avand structura cu pereti de beton armat.

Fundatii – Teme diploma/licenta - (2016 – 2017)

Analiza solutii de sustinere a unei excavatii adanci pt 3 niveluri de subsol (CCIA).

Solutii de fundare a unui ansamblu de blocuri pe teren dificil (CCIA).

Proiectarea unei incinte de pereţi mulaţi din panouri pentru susţinerea excavaţiei necesare executării

fundaţiei unui imobil 3S+P+11E în municipiul Bucureşti. Sprijinire cu şpraiţuri şi contrabanchete (CCIA).

Studiu comparativ privind sistemul de fundare al unui siloz pentru cereale în oraşul Lehliu Gară, jud.

Călăraşi – fundaţie directă pe teren îmbunătăţit versus fundaţie de adâncime pe piloţi (CCIA).

Proiectarea unei fundaţii de adâncime pe piloţi pentru un imobil 3S+P+11E în municipiul Bucureşti

(CCIA).

Proiectarea unei incinte din piloţi foraţi pentru susţinerea excavaţiei necesare executării fundaţiei unui imobil 1S+P+4E în municipiul Bucureşti. Sprijinire cu ancoraje (IEC).

Proiectarea unei incinte de pereţi mulaţi din panouri pentru susţinerea excavaţiei necesare executării

fundaţiei unui imobil 2S+P+6E în municipiul Bucureşti. Sprijinire cu şpraiţuri (IEC).

Proiectarea unei sprijiniri de tip “berlinez” pentru susţinerea excavaţiei necesare executării fundaţiei

unui imobil 1S+P+4E în municipiul Bucureşti (IEC).

Proiectarea unei fundaţii de adâncime pe piloţi pentru o sală de sport cu tribună de 180 de locuri în

localitatea Mărgineni, jud. Bacău (IUDR)

Proiectarea unei structuri de sprijin in zone urbane.

Proiectarea sprijinirii cu pereti ingropati a unei excavatii.

Proiectarea structurii din beton armat a unei cladiri.

Cladire de locuit S+P+SE cu structura in cadru din beton armat.

Cladire P+2E in cadre din beton armat.

Hala metalica parter si etaj partial.

Cladire S+P+6E cu structura in cadre din beton armat.

Hala metalica parter.

Cladire S+P+4E cu structura in cadre din beton armat Cladire S+P+8E cu structura in cadre si pereti

Construire imobil S+P+6E cu structura in cadre din beton armat.

Construire imobil S+P+6E cu structura in cadre metalice contravantuite.

Construire imobil S+P+6E cu structura in cadre metalice contravantuite.

Hala metalica parter.

Cladire S+P+3E in cadre din beton armat

Cladire S+P+4E in cadre din beton armat.

Mecanica Structurilor – Teme diploma/licenta - (2016 – 2017)

Modelarea si analiza raspunsului unei cladiri neregulate, supusa miscarii seismice. Analize statice si

dinamice.

Modelarea si analiza raspunsului unei cladiri sensibile la torsiune, supusa miscarii seismice.

Modelarea si analiza raspunsului unei cladiri flexibile la actiunea vantului.

Proiectarea unei structure in arce, de mare deschidere, la actiunea seismica si la actiunea vantului.

Modelarea si analiza raspunsului dinamic al unor plansee de mare deschidere la vibratii induse de

activitati umane.

Modelarea si analiza unei cladiri neregulate, cu structura mixta beton-otel.

Structura de lemn de tip hala

Casa rezidentiala P+1E cu structura de lemn din panouri portante

Cladire de locuit S+P+1E cu structura de rezistenta de tip cadre din material lemnos

Constructie P+1E cu structura de lemn, avand destinatia birouri si spatiu comercial

Cladire cu destinatia socio-culturala cu structura de rezistenta de tip cadre/arce din material lemnos.

Structura de lemn de tip hala

Casa rezidentiala P+1E cu structura de lemn din panouri portante

Cladire de locuit S+P+1E cu structura de rezistenta de tip cadre din material lemnos

Constructie P+1E cu structura de lemn, avand destinatia birouri si spatiu comercial

Cladire cu destinatia socio-culturala cu structura de rezistenta de tip cadre/arce din material lemnos

Structura de lemn de tip hala

Casa rezidentiala P+1E cu structura de lemn din panouri portante

Cladire de locuit S+P+1E cu structura de rezistenta de tip cadre din material lemnos

Constructie P+1E cu structura de lemn, avand destinatia birouri si spatiu comercial

Cladire cu destinatia socio-culturala cu structura de rezistenta de tip cadre/arce din material lemnos

Vila P+1E+M cu structura din zidarie confinata, amplasata in Focsani

Bloc S+P+3E cu terasa, avand structura din zidarie confinata, amplasat in Sibiu

Vila Demisol+P+2E cu acoperis in patru pante,avand structura din zidarie confinata, in Bucuresti

Locuinta unifamiliala pe teren in panta, 2S+P+1E avand structura din zidarie confinata, Sinaia

Bloc Demisol+P+2E cu terasa, avand structura din zidarie confinata, amplasat in Buzau

Bloc S+P+4E cu terasa, avand structura in cadre din beton armat, amplasat in Constanta.

Vila de vacanta in insula Skopelos, Grecia. Suprafata ~150mp construit desfasurat + terase exterioare.

Regim de inaltime P+1. Situl este in panta pronuntata cu vedere spre mare. Structura mixta caramida+BA.

Pensiune de dimensiuni medii in Romania. Suprafata ~1000mp construit desfasurat. Regim de inaltime

P+2+M. Structura mixta caramida+BA + mansarda lemn.

Casa unifamiliala economica P+M. Suprafata ~ 140mp construit desfasurat. Regim de inaltime P+1.

Structura mixta caramida+BA + etaj mansardat structura lemn.

Locuinte unifamiliale insiruite P+1. Suprafata ~100mp x 10. Structura la alegere var 1 - lemn, var 2 -

zidarie mixt.

Cladire de locuit cu structura din zidarie confinata si regim de inaltime S+P+3E.

Structura de lemn de tip hala

Casa rezidentiala P+1E cu structura de lemn din panouri portante

Cladire de locuit S+P+1E cu structura de rezistenta de tip cadre din material lemnos

Constructie P+1E cu structura de lemn, avand destinatia birouri si spatiu comercial

Cladire cu destinatia socio-culturala cu structura de rezistenta de tip cadre/arce din material lemnos

Constructii Civile (I.U.D.R) – Teme diploma/licenta - (2016 – 2017)

Strategia integrată de dezvoltare locală/judeţeană

Plan local/judeţean/regional de gestionare a deşeurilor

Managementul deşeurilor solide. Studii de caz.

Regenerare urbană. Studiu de caz

Elaborarea unui proiect pentru accesarea de fonduri comunitare

Strategie integrată de dezvoltare urbană

Studiu de impact pentru investiţii în zonele urbane

Studiu de fundamentare privind echiparea edilitară a unei localităţi/zone metropolitane aferente unui

PUG.

Analiza strategică şi plan de acţiuni aferente unui MasterPlan de apă-canal.

Elaborarea unui proiect pentru accesarea de fonduri comunitare

Analiza evoluţiei unei zone urbane/oraș

Analiza micro-climatului unei zone urbane

Analiza mobilității şi transportului urban

Analiza spațiilor verzi din zonele urbane

Instrumente analitice de caracterizare a infrastructurii urbane în contextul schimbărilor tehnologice

Cunoaştere prin comparare - instrumente analitice de comparare a unor oraşe şi sisteme (urbane) diferite

intr-o maniera complexă şi utilă

Incursiune în analiza vulnerabilității şi riscului în zone urbane/rurale

Analiza evoluţiei unei categorii a infrastructurii edilitare selectate 

Elaborarea unui proiect pentru accesarea de fonduri comunitare

Proiecte de dezvoltare rurală/urbană.

În aceste teme de licență cuvintele cu frecvențele cele mai mari sunt:

cuvânt                frecvența

structură...................90

proiectare..................27

rezistența...................22

analiza........................13

modelare....................5

sistem........................3

dimensionare................3

soluții............................2

instrumente..............2.

După formulările date, acum în 2016 nu apar cuvintele calculator, asistat, software sau altele care în mod direct să arate că la realizarea lucrării de licență se folosește calculatorul. Sunt sigur că toate aceste teme se realizează folosind instrumente software căci structurile, proiectarea, rezistența și analiza presupun lucrul cu calculatorul.

             *

   *                 *

Voi fi recunoscător tuturor celor care îmi vor oferi elemente concrete din care să rezulte utilizarea computerelor în dezvoltarea de soluții la lucrări de licență din domeniul acesta.

(06 noiembrie 2017)

Centrul de calcul al Uzinelor Dacia

Centrul de calcul al Uzinelor Dacia era localizat tot la Mioveni, unde este amplasată și Uzina constructoare de mașini Dacia. Acolo am fost o singură dată, pe când coordonam practica studenților. Am mai poposit la Mioveni, dar cu prieteni care doreau să-și cumpere o mașină Dacia. Eu nu eram interesat căci aveam un ARO 244D.

Am două întâmplări legate de doi foști studenți de-ai mei care lucrau la acel centru de calcul.

Prima este legată de un fost student care detesta programarea din toți rărunchii lui. La un proiect am lucrat împreună și el s-a ambiționat, reușind să ia o notă foarte mare, deși el dorea să facă în timpul liber dansuri populare. A învățat să facă și programare foarte bine și dansuri. El lucra la Centrul de Calcul de la Uzinele de la Colobași.

O altă întâmplare este legată de un alt fost student de-al meu, un tânăr care acum este profesor universitar undeva în centrul țării, care lucra și el tot la centrul de calcul de la Colibași. Mi-a povestit prin 1988 cla un subsistem informatic de managementul calității producției și era într-un stadiu foarte avansat. Mi-a vorbit despre tipuri de defecte, despre garanții pe produse și totul se făcea pe un calculator FELIX C-256 și cu cartele perforate.

Când voi găsi și alte elemente despre acel centru de calcul le voi scrie, că sunt piteștean și am cu ce mă mândri și eu cât de cât din patriotism local.

(05 noiembrie 2017)

Centrul de calcul al securității

Toată lumea vorbea despre Centru de calcul al securității dar nimeni nu știa cu exactitate prea multe. Știu numai că atunci când eram în Centrul de Calcul al ASE ei cumpăraseră un calculator IBM 360 și căutau să se instruiască. Se organizaseră niște cursuri în Centrul de Calcul al ASE parcă la actuala sală 2320 și veneau acolo să le vorbească salariaților de la Centrul de calcul al securității programatori și analiști cu experiență, care aveau ani buni de programare și de analiză în spate. Cred că cineva dintre cei cu vechime le-a zis că unele lucruri le știu eu în legătură cu modelele de calcul de costuri, căci lucrasem ceva pentru Rafinăria Brazi. Am fost solicitat să țin niște seminarii. Am avut mari emoții, dar curtsanții erau și ei oameni ca și mine și am ieșit neșifonat, iar dacă nu au datr cu pietre după mine însemna că nu am debitat tâmpenii cât casa, ci am avut și mici programe făcute de mine în FORTRAN. Cert este că înainte de a merge la ei, prezentam unui distins domn în care aveam deplină încredere și numai ce valida el, spuneam eu cursanților.

M-am luminat eu ce și cum e cu acel centru de calcul când am avut invitație de grad zero la deschiderea Congresului mondial de chimie, când am văzut că se ocupau de pază și ordine câțiva dintre foștii mei absolvenți strălucitori în ale programării. De atunci am avut convingerea că în Centrul de calcul al securității lucrează super-specialiști, ceea ce s-a dovedit a fi realist căci după Revoluție mulți dintre ei și-au deschis firme de software care sunt și prospere, dar care și fac software de înaltă calitate, toată lumea știe despre acest aspect.

Știu că acolo la Centrul de calcul al securității o atenție sporită era acordată bazelor de date de mari dimensiuni și regăsirii informației cu chei flexibile pe bază de indicatori de similitudine, știută fiind ambiguitatea în zona de intelligence.

Mai multe elemente nu am, dar sunt sigur că acolo erau profesioniști, căci de la facultatea de Cibernetică mergeau în acea direcție numai absolvenți valoroși, pe care îi întâlneam pe la conferințe și după modul în care evitau să discute chestii tehnice de programare, eu știindu-i foarte buni programatori, mai ales de ASSIRIS, îmi dădeam seama cam unde lucrează și nu insistam, dar ei erau foarte buni. Este exact ca atunci când faci cozonac și pui numai ingrediente de cea mai bună calitate. Nu are cum să iasă un cozonac decât de foarte bună calitate. Punct.

(05 noiembrie 2017)

Centrul de calcul DCS

Există pe Internet un text dedicat acesrui centru de calcul din care am preluat cuprinsul.

O PRECIZARE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .22

1. Un model invariant al achiziþiei, validãrii ºi prelucrãrii datelor statisticii oficiale ºi

diseminãrii informaþiei ºi cunoºtinþelor statistice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .23

2. Începuturile prelucrãrii automate a informaþiei statistice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26

3. Prelucrarea electronicã centralizatã a informaþiei statistice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .27

3.1. Etapa iniþialã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .27

3.2. Staþia de prelucrare electronicã recensãmânt: primul centru de calcul electronic

pentru prelucrarea datelor economico-sociale din România . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .28

3.3. Etapa 1967...1970 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .33

3.4. C.C.-D.C.S. Etapa 1970...1983 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .36

3.5. Etapa 1984...1989 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .43

4. Contribuþia Centrului de Calcul D.C.S. la perfecþionarea actvitãþii statisticii ºi a

informaticii din România . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .  . . . . . . . . . . . . . . .53

4.1. Contribuþii la perfecþionarea activitãþii statistice . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . .53

4.2. Contribuþii la dezvoltarea informaticii din România . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .57

5. Etapa 1990...1993 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .61

6. Integrarea C.C.-D.C.S. în structura organizatoricã a C.N.S. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .61

7. Prelucrarea descentralizatã a informaþiei statistice (1994...2009) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .64

8. Cooperarea internaþionalã în domeniul informaticii statistice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .67

9. Stadiul actual al informaticii statistice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .68

9.1. Cadrul general . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .  . . . . . . . . . . . . . . . . . . .68

9.2. Organizarea activitãþii de informaticã statisticã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .68

9.3. Platforme hardware ºi software . . . . . . . . . . . . . . . . . .  . . . . . . . . . . . . . . . . . .71

9.4. Aplicaþii ºi sisteme implementate . . . . . . . . . . . . . . .  . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .72

9.5. Instruirea specialiºtilor IT . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .74

10. Perspectivele informaticii statistice . . . . . . . . . . . . . .  . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .75

10.1. Tehnologia software . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .75

10.2. Infrastructurã ICT (TIC) . . . . . . . . . . . . . . .  . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .77

10.3. Managementul informaþiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .79

10.4. Accesare fonduri structurale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .80

11. Amintiri din activitatea “C.C. – D.C.S.” . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .81

11.1. Cercetare-Dezvoltare (Analizã, programare, perfecþionare tehnologicã) . . . . . . . . . . . .81

11.2. Producþie (Exploatare) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .86

11.3. Suport tehnic (Întreþinere, perfecþionare tehnicã) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .89

12. Câteva titluri de articole ºi comunicãri statistice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .99

13. Câteva consemnãri din Cartea de Onoare a Centrului de Calcul al D.C.S. . . . . . . . . . .101

Lucrarea este intitulată DEZVOLTAREA PRELUCRÃRII AUTOMATE A INFORMAÞIEI STATISTICE ÎN ROMÂNIA - Amintiri. Evocări și conține detalii extrem de importante din care rezultă efortul titanic al informaticienilor care au lucrat în Centrul de Calcul al DCS pentru e executa lucrări în termene și de calitate, știute fiind implicațiile inexactităților din sistemul statistic și efectele lor în fundamentarea de decizii la nivel macroeconomic, unde un procent înseamnă deja miliarde de lei. Multe dintre numele de acolo mi-au fost cunoscute, unii au fost profesori de-ai mei, alții au fost colegi din vremea când speciașiști din CC al DCS țineau seminarii în Cibernetică, iar alții mi-au fost studenți în vremurile de demult.

Profesori mi-au fost Vasile BIȚĂ, Valeriu PESCARU, Ion GHEORGHE, Mihai COBZACU, Grigore GRAMA, Adrian DAMACHI, Augustin CHIRILĂ.  Constantin BILCIU, Cornel TUDOR, Alexandru BRODEALĂ,Virgil CHICHERNEA, Radu ZAMFIRESCU, Nicolae COSTAKE, Grigore GHEORGHE au avut seminarii în Facultatea de Cibernetică.

În studenție am vizitat CC al DCS și m-au impresionat acolo ordinbe, disciplina, rigoarea și liniștea.

(05 noiembrie 2017)

Centrul de calcul Carbochim

Voi scrie despre Centrul de calcul Carbochim pentru că în 1972 am avut ocazia să fac practică cu studenții acolo și l-am întâlnit pe fostul meu student Ladislau NAGY, cel care a făcut o carieră excelentă în zona informaticii și mai ales când lucra la Centrul de Calcul al Ministerului Comerțului Exterior.

Carbochim era o unitate emblematică pentru industria românească, producând în principal materiale abrazive. Era situată pe malul celălalt al Crișului și aveam o mare plăcere să merg acolo căci era foarte mare ordine, cu mult mai mare decât în câmpie, de unde proveneam eu.

Fostul meu student Ladislau NAGY mi-a explicat despre ce aplicații informatice se făceau acolo și care erau fluxurile și am fost uimit să văd cum la nivelul anului 1972 erau înțelese rosturile informaticii, chiar foarte bine. Am revenit la Carbochim și ceva mai târziu tot cu studenți în practică și am văzut cum lucrurile au evoluat și ca producție dar mai ales în ceea ce privea tehnica de calcul și rolul informaticii în creșeterea calității producției. De, Ardeal!

După Revoluție am căutat să-l mai întâlnesc pe fostul meu student Ladislau NAGY dar fără succes. Am căutat să aflu ce mai este cu Carbochim, dar veștile nu au fost deloc îmbucurătoare, în raport cu ce știam eu. Privatizarea pătrunsese și acolo ca peste tot, cu efecte ca peste tot, de implozie. Cât despre informatică, descentralizarea și-a spus cuvântul, ca peste tot.

(05 noiembrie 2017)

Centrele teritoriale de calcul - CTE

Centrele teritoriale de calcul - CTE au fost înființate la începutul anilor '70 și au avut ca obiectiv să deservească unitățile administrative dar și întreprinderi din județe. Ele aveau construcții destul de centrale în orașele reședințe de județ, clădiri foarte râvnite după 1989 drept care din motive extrem de bizare s-au desființat. În Europa civilizată există centre de calcul puternice care execută prelucrări online pentru spitale, primării, universități, tot felul de organizații, reducând foarte mult activitățile de dezvoltare paralelă de software destinat soluționării acelorași probleme, exact cum se întâmplă acum pe meleagurile noastre cele mioritice.

În vremurile de demult am fost în practică cu studenții la multe dintre centrele teritoriale și am văzut:

- sisteme de calcul puternice;ționale bine definite;

- echipe de analiști profesioniști;țechipe de programatori meseriașe;

- implementatori eficienți;

- beneficiari care își știau lecțiile;

- o forfotă nemaipomenită cu cutii de cartele și suluri de imprimante.

Acolo se rulau programe pentru:

- calculul de salarii;

- gestiunea stocurilor de materii prime;

- gestiunea stocurilor de produse finite;

- evidența contabilă și de bilanț

- gestiunea contractelor;

- lansarea comenzilor;

- urmărirea producției;

- analiza eficienței producției;

- optimizarea sortimentului;

- defalcarea producției;

- calculul de necesar;

- lansarea comenzilor de aprovizionare;

- evidența încasărilor;

- calculul productivității;

- croirea optimă de bare și de planșe;

- proiectarea optimă a unor produse;

- gestiunea mijloacelor fixe;

- transportul optim de produse;

- elaborarea de variante de plan la întreprindere;

- gradul de încărcare a capacităților.

Specialiștii din CTE-uri erau cei ce făceau analize ale sistemelor existente și procedau la realizarea de sisteme informatice pentru multele întreprinderi de stat care dezvoltau producție în județele lor, ceea ce reprezenta o soluție pozitivă din punctul de vedere al încărcării echipamentelor de calcul la nivel de județ, căci nu toate întreprinderile își permiteau cel puțin 50 de salariați pentru a avea un centru de calcul și mai ales ce să prelucreze pe un sistem de calcul din dotare, sistem care lucrează 24/24 și 7/7.

Centrele teritoriale de calcul - CTE au fost soluțiile ideale pentru a dezvolta informatica în toată țara și pentru a elimina paralelismele în a realiza produse software destinate acelorași prelucrări. ICI a jucat un rol esențial în formare și în elaborare de metodologii unitare pentru toate etapele dezvoltării eficiente a  unui sistem informatic într-o întreprindere.

(05 noiembrie 2017) 

Grafică pe calculator

Când a venit primul cosmonaut al lumii Yuri GAGARIN la noi parcă în primăvara anului 1962 o dactilografă i-a făcut portretul care apărea și pe timbre prin supraimprimări inteligente. Când venea Nicolae CEAUȘESCU în vizite la centre de calcul musai i se tipărea portretul acela oficial cu cravata cu placheuri de pantof. Când a venit la Centrul de Calcul al ASE i s-a imprimat la calculatorul NEAC 1240 o hartă a României cu județele frumos diferențiate prin fonturi meșteșugit alese, iar contururile prin suptaimprimări cu talent făcute. Și eu am desenat un grafic într-un program FORTRAN în lucrarea mea de diplomă, cu care mă fuduleam nevoie mare, dar care azi ar fi de un penibil sublim.

Cea mai proastă impresie pe care o am despre activitatea de programare este aceea legată de grafica pe calculator. Și aceasta se datorează unei situații în care am fost pus eu cel profesor universitar în ale programării calculatoarelor. Era undeva înainte de Revoluție și am fost invitat la o familie cu dare de mână și cu un băiețel foarte-foarte. Din prima puștiul a venit cu un  Sinclair ZX81, mi l-a pus sub nas cu rugămintea să-i fac un ceas cu limbi care să se miște. Eu am considerat tot timpul limbajul BASIC că nu este de mine, considerându-mă programator FORTRAN și COBOL care nu se coboară așa de jos. Mare greșeală! Acum solicitarea puștiului m-a pus într-o situație grea. Citisem despre BASIC și de acolo îmi plăcea că se scriau expresii unde se lucra cu operanzi matrice, iar grafica am tratat-o doar că am avut nevoie să văd pe Tv niște împrășieri de date la un contract de cercetare.

M-am zbuciumat eu cam 30 de minute și i-am scos chinuit și nădușit ceasul cu limbi și cu numerele 12, 3, 6, 9 puse la locul lor pe cadran. Prin încercări repetate am făcut ca limba mare să meargă la secundă, iar limba mare, drin înmulțire cu 3.600 să meargă la oră. L-am mulțumit pe puști și sper să nu fi ieșit prea șifonat. Dar despre grafică părerea mea tot proastă a rămas.

Un curs de grafică musai trebuie să conțină date despre:

- pixel, paletă de culori, rezoluție, coordonate;

- funcții grafice elementare;

- grafică 2D;

- operații de rotire, translatare;

- morfing;

- reprezentări grafice pentru date statistice;

- grafică 3D;

- corpuri, axe;

- operații rotire, translatare;

- umbre;

- ascunderea de suprafețe;

- realitate virtuală;

- animație;

- efecte speciale;

- formate de reprezentare grafică;

- multimedia;

- compresie imagini.

Au apărut foarte multe cărți de grafică și dintre ele  enumăr:

Felix FURTUNA - Grafica interactiva cu aplicati in JAVA si JAVA 3D, Editura ASE, Bucuresti, 2007, 171pg ISBN 978-973-594-970-9

Florica MOLDOVEANU, Zoea RACOVIȚĂ, Gabriel HEREA - Grafica pe calculator, Editura Teora, București, 1996, 442 pg., ISBN: 973-601-290-5.

La nivelul anului 2016 cartea lui David J. Eck intitulată Introduction to Computer Graphics prezintă următoarele capitole:

- grafică 2D: pixeli, culori, ;

- segmente, curbe, poligoane;

- transformări, translații, rotiri, secțiuni;

- proiecții, vectori, matrice;

- modelare grafică;

- grafică în Java și HTML;

- SVG - Scalable Vector Graphics;

- interfață grafică pentru geometrie 2D și 3D;

- OpenGL;

- Tree.js;

- webGL;

- luminozitate, umbre și corpuri;

- bilioteci grafice 3D;

- 3D cu webGL;

- grafică în timp real;

- BSDF-Bidirectional Scattering Distribution Function.

Lucrarea are și anexe ce prezintă funcții grafice ale unor limbaje, nenumărate exemple pentru 2D, 3D și de utilizare a bibliotegilor și un index de termeni specifici graficii pe calculator.

Rezultă că cei ce vor să creeze jocuri sau să facă filme cu efecte speciale, dar și cei ce vor să proiecteze orice folosindu-se de calculator, trebuie să învețe grafică pe calculator, să știe să utilizeze toate resursele acesteia, iar bibliotecile de funcții grafice dacă sunt bine cunoscute, le vor ușura munca foarte mult.

Am făcut ceva grafică, dar numai să realizez niște obiective punctuale pentru că nu mi-a plăcut să mă milogesc de nimeni să rezolv probleme pe care cu puțin efort le-aș fi rezolvt singur. Nu m-am aventurat în zone mâncătoare de timp și care nu m-ar fi dus spre o direcție bună în raport cu ceea ce vroiam eu de la programarea calculatoarelor.

(05 noiembrie 2017)

Structuri de date

Disciplina Structuri de date se găsește în străinătate la alte universități sub denumirea Data Structures sau Structures de données. Ideia de bază a fost că la formularea programei analitice am procedat astfel:

- menținerea unei denumiri unanim recunoscute;

- includerea de cursuri care se regăseau la mari universități;

- existența unei corespondențe cu cărți celebre;

- preluarea unul vocabular format din cuvinte cheie consacrate.

Am avut la bază lucrările lui KNUTH și WIRTH dar și multe altele. Pe Dâmbovița se impune ca tot profesorul care ține un curs să-și scrie cartea lui, ceea ce mi se pare un pic vulgar, din moment ce pe la case mult mai amri se alege o carte de succes din domeniu și se predă după ea, fără ca profesorului care o folosește să-i cadă cumva blazonul. La noi niecare face cartea lui, chiar dacă ceea ce face nu este de top. Când am anunțat la un curs că voi preda după o anumită carte referită prin: Aaron M. TENENBAUM, Yedidyah LANGSAM, Moshe J. AUGENSTEIN - Data Structure Using C,Prentice-Hall Englewood Cliffs, New Jersey, 1990, 661 pg.,ISBN 0-13-0200411-9, am fost tras de urechi de către colegi, că trebuie să am cursul meu. Eu scrisesem împreună cu Romică ADAM și curs și culegere de probleme, dar mi se părea necesară o aliniere la ceea ce face lumea bună, inclusiv vecinii noștri bulgari. Adică să predăm după lucrări celebre care săp facă ușoară echivalarea de studii pentru absolvenții care pleacă să lucreze în alte țări. În vogă mai era cartea deosebită referită prin: Robert KRUSE - Data Structures and Program Design, Prentice Hall Inc, Englewood Cliffs, N.J., 1994,

485pg, ISBN 0-13-196253-1.

Un curs de structuri de date care se respectă are în el capitole despre:

- tipuri abstracte de date;

- masive;

- articole;

- fișiere;

- liste simple;

- liste duble;

- stvă;

- coadă;

- arbori binari;

- arbori B;

- grafuri;

- obiecte.

Am pornit în 1990 la structurarea disciplinei folosind cartea Niklaus WIRTH -Alorithms + Data Structures = Programs, Prentice-Hall Englewood Cliffs, New Jersey, 1976, 366 pg.,ISBN 0-13-022418-9 dar și volumul 1 din Tratatul de programare a calculatoarelor al lui D.E. KNUTH, apărut în Editura tehnică.

 N-am uitat că prietenul și colegul meu Valer ROȘCA inclusese în lucrarea INFORMATICA, publicată în 1987 în Editura științifică și enciclopedică din București,  a cărei coordonare o asigurase conferențiarul Gh. DODESCU, un capitol de structuri de date.

 Nu am găsit necesar să includ sortarea acolo, căci mi se parte ca aceasta să fie tratată la grămadă cu operațiile de creare, numărare, inserare, ștergere, traversare, conversie, agregare, interschimb, restructurare, dar și cu alte operații, atât realizate ca proceduri clasice, cât și ca proceduri recursive căci sunt ceva mai  drăgălașe.. Am agreat realizarea structurilor de date folosind alocări dinamice, fiind enervat de așa-zisele simulări folosind vectori în memorie. Mi s-a părut interesantă definirea unor metrici din care să rezulte care sunt momentele când este rezonabil să se folosească o anumită structură de date și nu alta.

A, admirat lucrarea referită prin Saumyendra SENGUPTA, Carl Philip KOROBKIN - C++ Object-Oriented data Structured,Springer Verlag, Berlin, 1994, 708 pg.,ISBN 0-387-94194-0, mai ales că avea programe complete și un CD, iar bibliotecile de funcții erau perfecte.

Am scris împreună cu un colectiv de peste 20 de cadre didactice la mai toate universitățile de la noi și din R: Moldova o carte de structuri de date în două volume referită prin:

Ion IVAN, Marius POPA, Paul POCATILU - Structuri de date, Vol. 1, Editura ASE, Bucuresti, 2008, 768 pg., ISBN 978-606-505-032-7. 

Ion IVAN, Marius POPA, Paul POCATILU - Structuri de date, Vol. 2, Editura ASE, Bucuresti, 2008, 532 pg., ISBN 978-606-505-033-4

care a fost recompensată cu premiul Tudor TĂNĂSESCU al Academiei Române pe anul 2008.

Un impact major l-a avut lucrarea de la editura TEORA realizată de un grup de profesori din Universitatea Politehnica și referită prin: Valentin CRISTEA, Irina ATHANASIU, Eugenia KALISZ, Valeriu IORGA - Tehnici de programare, Editura TEORA, Bucuresti, 1997, 169 pg, ISBN 973-601-072-4. Procedurile incluse în paginile acestei cărți sunt de o frumusețe clasică, dusă la perfecțiune. Este deosebit de important pentru toți programatorii să gestioneze corect structurile de date căci între un program foarte bun și unui bun, acum când toate aplicațiile sunt de tip online, diferența este imensă, fiind preferat programul foarte bun, bazat pe o alegere a unei structuri de date eficiente, care face ca durata tranzacției să fie minimă, lucru agreat de fiecare utilizator, adică de fiecare client.

(05 noiembrie 2017)

Victor TOMA, tăticul lui CIFA

Pe drept cuvânt Victor TOMA este considerat în lumea specialiștilor de hardware ca fiind tăticul lui CIFA - Calculatorul Institutului de Fizică Atomică, primul calculator electronic cu tuburi din țara noastră, realizat în 1957 la Institutul de Fizică Atomică. În acele vremuri țara noastră devenea al III-lea producător mondial de calculatoare electronice după USA și URSS. În anii de inceput ai informaticii, Victor TOMA a colaborat cu specialiști bulgari la realizarea calculatorului VITOSHA în 1962, proiect interesant și viabil, realizat după CIFA 3, calculator comandat pentru Institutul de Cercetări Nucleare de la Dubna.

Prin 1971 măvizitam cu un domn care lucrase în echipa lui Victor TOMA, domn care îmi povestea lucruri extrem de interesante legate de geneza acelui calculator cu tuburi. Întâmplarea a făcut că respectivul domn avea o soție scârboasă, iar eu orgolios fiind, am întrerupt orice comunicare cu acea familie, lucru pe care îl regret profund, căci sunt sigur că azi aș fi avut mult mai multe de scris din bucătăria realizării acelui computer.

Știu că în anul al IV-lea de studenție am lucrat pe calculatorul CIFA instalat în clădirea din Eminescu a ASE la parter ,i chiar am scris un program pe care o doamnă operatoare mi l-a perforat pe bandă de hârtie. Era un program în limbaj cod mașină foarte simplu, pe care l-am verificat de 1.000 de ori și care mi-a imprimat din prima rezultatul corect. Nu că eu eram marele programator, dar teama de a nu fi ridicol și mai ales simplitatea problemei au dus la acel rezultat, căci rularea pe CIFA nu se făcea decât cu spectatori, adică în fața colegilor. 

Victor TOMA era de formație inginer și după ce s-a încheiat programul CIFA el a plecat la ITC, după ce fusese numit director științific la ICPUEC- Institutul de Cercetare și Proiectare pentru Utilaje Electronice de Calcul în 1968, care a fost și director științific al noului ITC-București desprins din ICPUEC,  până în 1969 la 3 aprilie. A rămas în ITC pe poziția de șef de laborator.

El este considerat pionier al informaticii românești, în zona construirii de calculatoare electronice.
În 1993, Victor TOMA a fost ales membru de onoare al Academiei Române.
Marele cercetător și constructor de calculatoare Victor TOMA este imaginea vie a spiritului creator al celui care a îndrăznit, a perseverat și a știut să-și canalizeze energiile spre atingerea unui obiectiv.

(05 noiembrie 2017)

Generația a VII-a de dispozitive de calcul corespunde calculatoarelor electronice cu circuite integrate pe scară largă și foarte largă . La noi s-a produs o variantă avansată a calculatoare personale din familia Feix dar și calculatorul Junior și calculatorul personal COBRA la Brașov.
Detalii despre toate acestea se află pe Internet dacă se face căutare pe cuvinte cheie precum istoria calculatoarelor românești, COBRA, Felix PC aMIC și altele.

     *
*          *
Voi fi recunoscători turutor celor care  mă vor ajuta fie cu detalii, fie cu elemente care să corecteze cele relatate aici. Toate materialele propuse de mine aici la generații de echipamente de tehnică de calcul sunt provizorii, întrucât documentarea provine din mai multe surse pe care nu am avut posibilitatea să le verific.




(04 noiembrie 2017)

Generația a VI-a de dispozitive de calcul

Generația a V-a de dispozitive de calcul corespunde calculatoarelor electronice cu circuite integrate pe scară largă și foarte largă . La noi s-a produs o variantă avansată a calculatorului MECIPT la ITC Cluj, dar și calculatoare din familia FELIX. Detalii despre toate acestea se află pe Internet dacă se face căutare pe cuvinte cheie precum istoria calculatoarelor românești, Felix C-256, I-100 și altele.

     *
*          *
Voi fi recunoscători turutor celor care  mă vor ajuta fie cu detalii, fie cu elemente care să corecteze cele relatate aici. Toate materialele propuse de mine aici la generații de echipamente de tehnică de calcul sunt provizorii, întrucât documentarea provine din mai multe surse pe care nu am avut posibilitatea să le verific.


(04 noiembrie 2017)

Generația a Generația a V-a de dispozitive de calcul

Generația a V-a de dispozitive de calcul corespunde calculatoarelor electronice cu circuite integrate. La noi s-a produs o variantă avansată a calculatorului MECIPT la ITC Cluj. Detalii despre toate acestea se află pe Internet dacă se face căutare pe cuvinte cheie precum istoria calculatoarelor românești, adăugând și ITC Timioșara sau ITC Cluj sau IPB catedra de calculatoare, căci acolo s-au produs. La UPB s-a produs calculatorul Felix PC.
De asemenea în aceeași cateforie se află mini și microcalculatoarele Felix M18, Felix M18B, Felix M118GS pe 8 biți, cu procesor Intel 8080, Felix M-216 pe 16 biți, cu procesor Intel 8086. Calculatorul aMIC  a fost construit în IPB în 1982-1983 folosind procesor Intel 8080. Microcalculatorul COBRA a fost realizat în 1986 cu procesor Z80 la Brașov

     *
*          *
Voi fi recunoscători turutor celor care  mă vor ajuta fie cu detalii, fie cu elemente care să corecteze cele relatate aici. Toate materialele propuse de mine aici la generații de echipamente de tehnică de calcul sunt provizorii, întrucât documentarea provine din mai multe surse pe care nu am avut posibilitatea să le verific.

(04 noiembrie 2017)

Generația a IV-a de dispozitive de calcul

Generația a IV-a de dispozitive de calcul corespunde calculatoarelor electronice cu tranzistori. La noi s-a produs o variantă avansată a calculatorului CIFA la Institutul de Fizică Atomică. Detalii despre toate acestea se află pe Internet dacă se face căutare pe cuvinte cheie precum istoria calculatoarelor românești, CIFA sau calculatoare cu tuburi. Calculatorul DACICC-2 a fost realizat la ITC Cluj cu tranzistoare. Calculatorul CETA a fost realizat la IP Timișoara în 1972. Calculatorul CIFA 10X și calculatorul CET 500 au fost construite pe bază de tranzistoare.


     *
*          *
Voi fi recunoscători turutor celor care  mă vor ajuta fie cu detalii, fie cu elemente care să corecteze cele relatate aici. Toate materialele propuse de mine aici la generații de echipamente de tehnică de calcul sunt provizorii, întrucât documentarea provine din mai multe surse pe care nu am avut posibilitatea să le verific.

(04 noiembrie 2017)

Generația a III-a de dispozitive de calcul

Generația a III-a de dispozitive de calcul corespunde calculatoarelor electronice cu tuburi. La noi s-a produs calculatoarele CIFA 1, CIFA 2, CIFA 3, CIFA 101 Economist și MECIPT-1 la IP Timișoara și DACICC-1 la ITC Cluj.

Despre calculatorul MECIPT celebrul Dan D. FARCAȘ a scris foarte frumos în lucrarea MECIPT, o istorie subiectivă, pe care a datat-o 25 aprilie 2005 și a localizat-o ca fiind scrisă în București. Pe cele 26 pagini se află detalii tehnice extrem de interesante care permit reconstituirea lucrului în cod mașină pentru că sunt prezentate detalii legate de cei 31 de biți cât era lungimea unui registru, cei 15 biți cât era lungimea unei instrucțiuni, din care 5 biți reprezentau codul operației, iar restul de 10 biți reprezentau adresa operandului. Autorul vorbește acolo și despre registrul dublu, necesar la înmulțire, dar și la împărțire, dacă ne gândim la lungimile operanzilor, respectiv, lungimile rezultatelor ce intervin în aceste operații.

Merită un studiu de sine-stătător designul limbajelor cod mașină, de care mă voi ocupa într-un capitol distinct, pentru a vedea că totul are o logică și nimic nu este întâmplător, ca niciun lucru sau nicio întâmplare pe această lume, căci toate au rostul și timpul lor.

     *

*          *

Voi fi recunoscători turutor celor care  mă vor ajuta fie cu detalii, fie cu elemente care să corecteze cele relatate aici. Toate materialele propuse de mine aici la generații de echipamente de tehnică de calcul sunt provizorii, întrucât documentarea provine din mai multe surse pe care nu am avut posibilitatea să le verific.

(04 noiembrie 2017)

Teme de licență la arhitectură

În 1998 am avut posibilitatea să colaborez cu profesorul Victor CROITORU de la Institutul Ion MINCU de arhitectură într-un proiect TEMPUS și vizitându-l am văzut în sediul Institutului cum pe ecranul unui monitor rula un film în care se făcea o vizită virtuală la Mănăstirea Văcărești. Era o realizare remarcabilă pentru acea vreme și execuția era splendidă, mai ales că integrase acolo elemente care se mai păstrează încă pe la Mogoșoaia.

Știam că există medii de dezvoltare de aplicații virtuale în 3D, dar de văzut ceva făcut la noi nu văzusem. Am devenit optimist când am văzut acel film și m-am așteptat să văd în timp o explozie de astfel de filme, știut fiind faptul că înainte de 1989 multe au fost bisericile și clădirile de patrimoniu demolate pentru a face loc unei sistematizări faraonice, tot opera unor arhitecți de palat.

După anul 2.000 am văzut reviste de arhitectură care se vindeau cu un CD în care erau 50 sau mai multe proiecte propuse de vile. Am înțeles că acum arhitecții care realizează proiectele pentru obținerea de autorizații de construcție se ajută masiv de calculatoare, căci există software performant care-i ajută să facă tot felul de proiecte. Nu am o explicație de ce construcțiile care au înflorit ca ciupercile, realizate pe bază de proiecte semnate de arhitecți arată atât de oribil. O explicație ar fi că proprietarilor le vin idei și se depărtează de proiectul inițial căci nimeni nu-i verifică de niciun fel.

Pe vremuri urmăream la vitrina Institutului lucrările de diplomă ale absolvenților, lucrări așa de frumoase încât de multe ori reveneam să le văd. Aveau soluții extrem de interesante la a integra lucruri moderne într-un peisaj cenușiu cum sunt mai toate orașele. Chestia este că n-am văzut implementate niciodată acele soluții, construcțiile moderne fiind la fel de hidoase ca cele de dinainte.

Acum Institutul Ion MINCU se numește Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion MINCU -UAUIM, iar la Departamentul de Științe Tehnice are discipline în care tehnologiile informaționale sunt prezente, ceea ce permite formarea unui arhitect modern, gata să participe la realizarea celor mai îndrăznețe proiecte. În prezentarea departamentului pentru anul 2017 era textul:

Tehnologia informațională este utilizată ca suport didactic pentru înțelegerea comportamentului clădirii sau al unor componente constructive în relația cu mediul ambiant și condițiile de funcționare.

Tehnologia informațională este utilizată ca suport didactic pentru înțelegerea comportamentului clădirii sau al unor componente constructive în relația cu mediul ambiant și condițiile de funcționare.

La Facultatea de Arhitectură figurează disciplinele:

- Grafică 2D 

- Proiectare de arhitectură. 

- Proiectare asistată de calculator la anii al II-lea, al III-lea și al IV-lea,  disciplină opțională.

La doctorat este tema Schimbări de paradigmă în evoluția arhitecturii determinate de progresul tehnologic (în particular sec.XX-lea și al XXI-lea, unde cu siguranță se regăsesc elemente de utilizare a tehnologiilor IT&C în arhitectură și urbanism.

Deși articolul acesta se intitulează teme de licență din care să se vadă cum se utilizează calculatorul acolo în arhitectură, nu am găsit o listă cu aceste teme, dar voi insista.
Temele de licență la arhitectură și urbanism  utilizează computerele pentru că acum fără a face grafică 2D sau 3D fără calculator este deja un lucru greu de imaginat. Proiectele ambițioase au și o componentă de grafică sau de realizare de componente de lume virtuală, mai ales pentru a arăta în mod sugestiv cum se integrează o nouă construcție într-un peisaj dat.

(04 noiembrie 2017)

Teme de licență la conservator

Înainte de 1989 știu că a existat un tip care a făcut o lucrare de stat, căci așa se zicea la actualele lucrări de licență, pe probleme de compunerea muzicii cu calculatorul. Era vorba de bunul meu coleg și prieten Teodor MISDOLEA, cel care absolvise Politehnica și care ne-a surprins pe toți după ce a obținut și o diplomă la Conservator.

Căutările după cuvinte cheie specifice informaticii nu au identificat apariții în tematica lucrărilor de diplomă de la  specializarea de padagogie muzicală a facultății de arte de la Universitatea Spiru HARET.

Voi căuta și la alte facultăți de muzică și chiar și la UNMB în zilele următoare.
Temele de licență la conservator ar trebui să aibă și ceva despre calculator și despre muzica realizată pe calculator, căci compozitorii și instrumentițtii folosesc computerul în a studia dar și în a face muzică.

(04 noiembrie 2017)