Showing posts with label caracteristici de calitate. Show all posts
Showing posts with label caracteristici de calitate. Show all posts

Monday, December 18, 2017

Indicatorul global de calitate

Dorința omului a fost dintotdeauna de a concentra într-un număr sau într-un cuvânt totul. Indicatorul global de calitate este expresia dorinței de a concentra într-un număr totul.
Dacă se iau în considerare:
n   - număr de caracteristici de calitate care fac obiectul agregării;
Ci - caracteristica i de calitate,
qi - coeficientul de importanță al caracteristicii Ci,
xi - nivelul măsurat al caracteristicii de calitate Ci,
indicatorul agregat de calitate IAQ este dat de formula:


Nici pe departe indicatorul acesta nu este special pentru că are foarte multe defecte, precum:
- este compensatoriu;
- nu este senzitiv.
Deși este necatastrofic, cele două defecte îl fac puțin utilizabil. Și totuși lumea îl adoră pentru că dă o imagine asupra calității unui produs software, știut fiind faptul că niciun programator nu este în stare să facă un program în care:
- să existe mari discrepanțe între nivelurile caracteristicilor;
- elementul compensatoriu să se bazeze pe valori negative;
- fluctuațiile dintre caracteristici să fie dorite și gestionate;
- între nivelurile planificate și realizate diferențele să fie imense;
- efectele de antrenare multiplă să fie scăpate de sub control.
De aceea, dacă indicatorul agregat tinde către zero, înseamnă că toate caracteristicile de calitate sunt cu niveluri mici, deci produsul software per global este slab calitativ. Dacă, din contră, indicatorul global se apropie de 1, toate caracteristicile au niveluri ridicate, căci numerele subunitare adunate duc spre un asemenea nivel dacă toate sunt apropiate de 1, ceea ce se demonstrează matematic, fără dificultate. În mod grosier, indicatorul face față unor exigențe acceptabile, dar nu trebuie să i se ceară mai mult decât algebric oferă el.


(19 decembrie 2017)

Wednesday, November 22, 2017

Istoria soluțiilor informatice

Trebuie să se știe că și în zona soluțiilor informatice date problemelor a existat o evoluție care a depins de:
- limbajele de programare;
- tehnicile de programare;
- răspândirea calculatoarelor;
- apariția PC-urilor;
- legarea în rețea a PC-urilor;
- accesul la internet;
- dezvoltarea web;
- nivelul tehnologiilor;
- accesul la instrumente;
- existența cloud computing.
Ca să se înțeleagă lucrurile mai bine, voi considera ca problemă rezolvarea unui sistem de ecuații cu 100 de variabile și 100 de ecuații, nici mai multe și nici mai puține.
În perioada lucrului în cod mașină cu program și cu date stocate pe badă de hârtie, această problemă nu era imposibil de rezolvat, dar să ne imaginăm cum se perforau pe o bandă cei 10.000 de coeficienți ai matricei sistemului, la care se adăugau cei 100 de termeni liberi, știut fiind faptul că un calculator precum CIFA 101 nu dispunea decât de un perforator de bandă. În plus, la cele 10.100 numere introduse, a greși un coeficient era o mare problemă, căci a actualiza o bandă perforată era deja o epopee care depășea ceea ce vedm noi cu serialul Young and restless care a depășit 11.000. Despre volumul de calcul se spun în cazul acestei probleme foarte multe, iar folosirea metodei Gaus-Seidel nu este deloc încurajatoare penrtru durata unui computer care are 2.000 de operații pe secundă, cât despre precizie să nu mai vorbim, căci reprezentarea datelor în virgulă mobilă era un vis mult prea frumos și foarte îndepărtat.
Apariția calculatoarelor cu lucru pe cartele a eliminat cumva restricția de introducere pe suport a datelor. Dacă pe o cartelă se stocau 10 coeficienți, rezultă că cei 10.100 coeficienți ai unui sistem liniar cu 100 de variabile și 100 de ecuații se perforau de 1.100 de cartele, adică o jumătate de cutie de cartele ocupa numai datele, bașca o cutie ocupa programul, căci în timpul calculatorului IBM 360 memoria internă nu permitea stocarea și lucrul direct cu imensitatea de matrice de 100 X 100. În plus, nu am suflat o vorbă de verificarea dacă nu cumva matricea este singulară, chestie care nici prin minte nu trecea cuiva să facă acest lucru, datorită volumului imens de calcule cerut, mergându-se pe încredere sau pe burtă... la mica plesneală, căci și în informatică se mai lucra așa. Se lucra cu blocuri de matrice de dimensiuni mai mici și se făceau calcule extrem de costisitoare, căci fișierul cu date trebuia stocat ori pe bandă magnetică, ori pe disc magnetic, lucru extrem de anevoios. Era de-a dreptul o aventură să se facă un astfel de program și ca tehnică de programare și ca resurse necesare, căci mă îndoiesc eu că între un program COBOL sau o aplicație cu baze de date pentru o întreprindere, programe care aduceau milioane de lei și un moft de calcul științific, se rezervau ore de calculator moftului, chiar dacă elementele teoretice erau răscolitor de interesante.
Acum de când există un adevărat dezmăț în ceea ce priveste disponibilul de memorie RAM și există sisteme de operare, iar serverele fac cu mult mai mult decât să gestioneze fire de așteptare simple, a scrie un program care să rezolve cu o metodă de calcul aproximativ un sistem de 100 de variabile și 100 de ecuații este deja un exercițiu pentru elevii de clasa a X-a și nu știu dacă ei nu se simt jigniți că primesc o problemă  atât de banală.
Despre problemele mai complexe de programare, lansare și urmărire a producției în mod continuu și operațional folosind achiziții multiple de date, deja istoria informaticii are reperul BOMP cu continuarea în ERP-uri și merită o abordare distinctă, căci și banala problemă de calcul a salariilor are încărcătura ei emoțională, numai dacă ne amintim statul de salarii scris cu mâna, apoi satatul de salarii venit pe imprimantă de la calculator și iată, acum vedm cum banii ne intră direct ăe card și ne vine un fluturaș în plic sau un SMS în telefon. Și toatre au însemnat evoluția informaticii.
Istoria soluțiilor informatice este o istorie trăită care se derulează sub ochii noștri. Acum 10 ani comerțul electronic însemna ceva, acum este cu totul altceva. Acum 10 ani poșta electronică însemna ceva, acum rețelele de socializare au făcut ca ăpșta electronică să treacă pe un plan secundar.


(22 noiembrie 2017)

Wednesday, November 1, 2017

Calitate software

Când prin anii '70 dar mai ales prin anii '80 am început să discut despre calitatea software, totul părea în ochii colegilor din catedră dar și în rândul specialiștilor o glumă cam nesărată.
În vremurile de demult, la disciplina Programe aplicative predată studenților Facultății de cibernetică am inclus un capitol de calitate software. Și la cursul postuniversitar am avut capitole de Calitate software. Acolo am prezentat ceea ce era în literatură dar și rezultate ale cercetărilor efectuate de un grup de lucru care mai publica în reviste de la noi dar și din străinătate. După 1989 și mai ales după ce au apărut masteratele de tot felul, am introduc câte ceva de calitate software, ajungând să existe un curs chiar cu numele de Calitate software la masterul de Informatică Economică de la facultatea CSIE din ASE. Acel curs are cam aceleași lucruri pe care le prezentam și cu ani în urmă, precum:
- concepte de bază;
- caracteristici de calitate;
- fiabilitate și modele;
- portabilitate;
- mentenabilitate;
- complexitate;
- generalitate;
- generalitate;
- testabilitate;
- corectitudine;
- metrici de calitate software;
- proprietăți indicatori: senzitivitate, caracter necompersatoriu, caracter necatastrofic;
- agregarea indicatorilor;
- rafinarea metricilor software;
- optimizarea calității;
- costul calității;
- managementul calității software;
- planificarea calității;
- controlul calității;
- standarde de calitate;
- căi de creștere a calității software.
În timp au apărut materiale despre calitatea software precum:

  • Doina BANCIU, Alexandru BALOG - Calitatea sistemelor si serviciilor de e-learning, Editura AGIR, Buc. 2013, ISBN 978-973-720-494-3, 184 pag.
  • Alexandru BALOG - Calitatea sistemelor interactive: studii si experimente, Editura MatrixRom, Buc. 2004, ISBN 973-685-826-X, 210 pag.
  • Alexandru BALOG - Calitatea produselor software - masurare, analiza si evaluare, Editura INFOREC, Buc., 2000, ISBN 973-99450-1-5, 134 pag.
  • Alexandru BALOG - Analiza statistica si evaluarea calitatii software-ului, Editura Calipso 2000, Bucuresti, 1997, ISBN 973-97077-2-6, 180 pag.
  • Alexandru BALOG - Evaluarea proceselor software, Editura ICI, Bucuresti, 1999, ISBN 973-98406-4-7,148 pag.
  • Ion IVAN,Gheorghe NOSCA, Sergiu CAPISIZU, Marius POPA - Managementul calitatii aplicatiilor informatice, Editura ASE, Bucuresti, 2007, 500 pg
  • Ion IVAN, Cristian AMANCEI - STABILITATEA COEFICIENTILOR MODELULUI GLOBAL DE CALITATE SOFTWARE, teorie, practica, experimente, Editura ASE, Bucuresti, 2006, 172 pg
  • Ion IVAN, Catalin BOJA - MANAGEMENTUL CALITATII PROIECTELOR TIC, Editura ASE , Bucuresti, 2005,  122pg.
  • Ion IVAN, Laurentiu TEODORESCU - Managementul calitatii software, Editura INFOREC, Bucuresti, 2001, 150 pg.
  • Gheorghe NOSCA, Ion IVAN, Sebastian TCACIUC, Otilia PARLOG, Razvan CACIULA - Calitatea datelor, Editura INFOREC, Bucuresti, 1999, 102 pg.
  • Ion IVAN - Asigurarea calitatii software, in INFORMATICA, Editura stiintifica si enciclopedica, coordonator Gh. DODESCU, Bucuresti, 1987, pg. 434-440
  • Ion IVAN - Asigurarea calitatii software, in INFORMATICA, Editura stiintifica si enciclopedica, coordonator Gh. DODESCU, Bucuresti, 1987, pg. 434-440
  • Tudor BARON, Alexandru BALOG, Ion IVAN - Calitatea produselor program, Lito ASE, Bucuresti, 1983, 24pg
  • Tudor BARON, Ion IVAN, Alexandru BALOG- Informatica Economica: Calitatea programelor si stilul de programare, lito ASE, Bucuresti, 1984, 43 pg.
Au mai fost și alte materiale publicate în reviste de specialitate, mai ales înainte de 1989 când accesul de a publica materiale mai extinse sub forma unor cărți era destul de dificil de realizat. Calitatea software este cu atât mai necesară cu cât aplicațiile online impun înzestrarea cu niveluri pentru caracteristicile de calitate care să permită utilizarea 24/24 și 7/7 a aplicațiilor în orice condiții, căci ele funcționează independent de dezvoltatori.
Când se vorbește despre calitate software trebuie să se vorbească despre indicatori care măsoară caracteristicile cantitative și calitative ale unui program, dintre care enumăr:
- lungimea programului;
- gradul de ocupare a zonelor de memorie;
- lungimea zonelor de memorie;
- complexitatea programului;
- gradul de satisfacție al utilizatorului;
- productivitatea programatorului;
- nivelul de mentenabilitate;
- nivelul de fiabilitate;
- costul calității software;
- indicator agregat;
- durata de viață a produsului software.
Când se analizează calitatea software fără măsurători nimic nu este clar și nimic nu are suport de decizie, pentru cei care își propun creșterea performanței oricărei aplicații informatice.
Sunt diferite opțiuni legate de indicatorii de calitate. Unii preferă incicatorii separați pentru fiecare caracteristică de calitate, alții preferă indicatoul global de calitate.






(01 noiembrie 2017)