Trebuie să se știe că și în zona soluțiilor informatice date problemelor a existat o evoluție care a depins de:
- limbajele de programare;
- tehnicile de programare;
- răspândirea calculatoarelor;
- apariția PC-urilor;
- legarea în rețea a PC-urilor;
- accesul la internet;
- dezvoltarea web;
- nivelul tehnologiilor;
- accesul la instrumente;
- existența cloud computing.
Ca să se înțeleagă lucrurile mai bine, voi considera ca problemă rezolvarea unui sistem de ecuații cu 100 de variabile și 100 de ecuații, nici mai multe și nici mai puține.
În perioada lucrului în cod mașină cu program și cu date stocate pe badă de hârtie, această problemă nu era imposibil de rezolvat, dar să ne imaginăm cum se perforau pe o bandă cei 10.000 de coeficienți ai matricei sistemului, la care se adăugau cei 100 de termeni liberi, știut fiind faptul că un calculator precum CIFA 101 nu dispunea decât de un perforator de bandă. În plus, la cele 10.100 numere introduse, a greși un coeficient era o mare problemă, căci a actualiza o bandă perforată era deja o epopee care depășea ceea ce vedm noi cu serialul Young and restless care a depășit 11.000. Despre volumul de calcul se spun în cazul acestei probleme foarte multe, iar folosirea metodei Gaus-Seidel nu este deloc încurajatoare penrtru durata unui computer care are 2.000 de operații pe secundă, cât despre precizie să nu mai vorbim, căci reprezentarea datelor în virgulă mobilă era un vis mult prea frumos și foarte îndepărtat.
Apariția calculatoarelor cu lucru pe cartele a eliminat cumva restricția de introducere pe suport a datelor. Dacă pe o cartelă se stocau 10 coeficienți, rezultă că cei 10.100 coeficienți ai unui sistem liniar cu 100 de variabile și 100 de ecuații se perforau de 1.100 de cartele, adică o jumătate de cutie de cartele ocupa numai datele, bașca o cutie ocupa programul, căci în timpul calculatorului IBM 360 memoria internă nu permitea stocarea și lucrul direct cu imensitatea de matrice de 100 X 100. În plus, nu am suflat o vorbă de verificarea dacă nu cumva matricea este singulară, chestie care nici prin minte nu trecea cuiva să facă acest lucru, datorită volumului imens de calcule cerut, mergându-se pe încredere sau pe burtă... la mica plesneală, căci și în informatică se mai lucra așa. Se lucra cu blocuri de matrice de dimensiuni mai mici și se făceau calcule extrem de costisitoare, căci fișierul cu date trebuia stocat ori pe bandă magnetică, ori pe disc magnetic, lucru extrem de anevoios. Era de-a dreptul o aventură să se facă un astfel de program și ca tehnică de programare și ca resurse necesare, căci mă îndoiesc eu că între un program COBOL sau o aplicație cu baze de date pentru o întreprindere, programe care aduceau milioane de lei și un moft de calcul științific, se rezervau ore de calculator moftului, chiar dacă elementele teoretice erau răscolitor de interesante.
Acum de când există un adevărat dezmăț în ceea ce priveste disponibilul de memorie RAM și există sisteme de operare, iar serverele fac cu mult mai mult decât să gestioneze fire de așteptare simple, a scrie un program care să rezolve cu o metodă de calcul aproximativ un sistem de 100 de variabile și 100 de ecuații este deja un exercițiu pentru elevii de clasa a X-a și nu știu dacă ei nu se simt jigniți că primesc o problemă atât de banală.
Despre problemele mai complexe de programare, lansare și urmărire a producției în mod continuu și operațional folosind achiziții multiple de date, deja istoria informaticii are reperul BOMP cu continuarea în ERP-uri și merită o abordare distinctă, căci și banala problemă de calcul a salariilor are încărcătura ei emoțională, numai dacă ne amintim statul de salarii scris cu mâna, apoi satatul de salarii venit pe imprimantă de la calculator și iată, acum vedm cum banii ne intră direct ăe card și ne vine un fluturaș în plic sau un SMS în telefon. Și toatre au însemnat evoluția informaticii.
Istoria soluțiilor informatice este o istorie trăită care se derulează sub ochii noștri. Acum 10 ani comerțul electronic însemna ceva, acum este cu totul altceva. Acum 10 ani poșta electronică însemna ceva, acum rețelele de socializare au făcut ca ăpșta electronică să treacă pe un plan secundar.
(22 noiembrie 2017)
