Cărți de COBOL

Pentru limbajul COBOL - COmmon Business-Oriented Language literatura de specialitate de la noi a cunoscut un salt spectaculos în principal datorat faptului că acest limbaj era atât de necesar dezvoltării de sisteme informatice pentru întreprinderi prin facilitățile pe care le aducea în lucrul cu fișiere și în restricțiile care-i disciplinau și pe analiști și pe programatori, dar mai ales pe utilizatori. Printre lucrările destinate învățării limbajului COBOL amintesc.

• Vasile PETEANU, Sabin GORON, Geza VENCZEL, Ioan MOLDOVAN - Culegere de probleme de programare in limbajul COBOL, Editura DACIA, Cluj-Napoca, 1976, 352pg
• Margareta DRĂGHICI, Inițiere în COBOL, Editura Tehnică, București, 1972, 370 pg.
• Ioan ODAGESCU, Gheorghe SABAU - Limbajul COBOL fara profesor, Editura Tehnica, Bucuresti, 1985, 215 pg
• Constantin APOSTOL, Ion Gh. ROSCA, Bogdan GHILIC-MICU, Ion LUNGU, Traian SURCEL, Valer ROSCA, Manole VELICANU, Teodor VLADUT - Tehnica programarii in COBOL pentru calculatoarele IBM-PC, Editura ALL, Bucuresti, 1993, 180pg
• Ivan Ion, Arhire Romulus - Informaticã Economicã: Evaluarea performantei programelor COBOL, lito ASE, Bucuresti, 1984, 25 pg.
• Stelian NICULESCU -Programarea calculatoarelor – COBOL, manual pentru Liceele economice, anii II si IV, EDP, București, 1974. 
• Liviu DUMITRAȘCU -Invatind Cobol...conversind cu calculatorul, vol. 1 și 2, Editura Tehnică, București, 1985, 534, respectiv, 536 pg. 
• Ilie VĂDUVA, Gheorghe POPA, Vasile FLORESCU - Programarea calculatoarelor electronice în limbajul COBOL, prin metoda instruirii programate, Editura ASE, București, 1979, 460 pg.
• Ilie VĂDUVA, , Mihai JITARU, Vasile FLOESCU - Conceperea şi realizarea programelor COBOL, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981, 471 pg.
• Gheorghe CÂMPIAN - Professional COBOL, Editura Regent, 1993, Baia Mare, 196 pg. 
• Dan FARCAȘ, Ilie VĂDUVA, Vasile FLORESCU - Autoinstruire în programare: date, algoritmi, depanare, cartele de comandă, limbajul COBOL, programe complexe, Editura Tehnică, București, 1982, 408 pg 
• Ion IVAN, Romulus ARHIRE - Informaticã Economicã: Evaluarea performantei programelor COBOL, lito ASE, Bucuresti, 1984, 25 pg.

Limbajul COBOL a fost și rămâne un limbaj de programare frumos, dar fosrte dificil. Am studian împreună cu o serie de colegi din ICI problema complexității programelor scrise în acest limbaj și am observat că diversitatea instrucțiunilor folosite a fost extrem de limitată. Se scriau programe în care se folosea instrucțiunea MOVE, tipurile de date erau zecimal despachetat și se lucra cu variabile de tip articol, iar șișierele erau ori secvențiale, ori indexat-secvențiale. La acea analiză s-a evidențiat faptul că programatorii foloseau foarte multe șabloane, ceea ce le permitea să aibă o productivitate foarte mare.

(27 septembrie 2017)

Cărți de FORTRAN

Limbajul FORTRAN - FORmula TRANslation, a apărut la nivelul anului 1950 și ușurința de a-l învăța, dar și claritatea de transcriere a algoritmilor de prelucrare cu instrucțiuni extrem de simple, fără senzitivitatea caracterelor și folosind mari facilități de scriere a identificatorilor, a operatorilor și a etichetelor, au făcut ca acest limbaj să fie foarte des folosit. Existența unei concordanțe perfecte între sintaxa limbajului și implementările oferite de compilatoarele din piață au eliminat riscurile neînțelegerilor pe care alte limbaje le generau din moment ce existau la ele instrucțiuni și facilități precum recursivitatea sau autoreferirea, neinplementate. Faptul că programele FORTRAN se autodocumentau cu comentarii bogate și era posibilă o punere în corespondență 100% a schemelor logice cu variabilele și conectorii preluați integral în textele sursă, oferea un nivel de satisfacție excelent și programatorilor, dar și utilizatorilor, care nu erau așa de independenți de dezvoltatorii de software așa cum sunt în zilele noastre.

Au apărut nenumărate cărți destinate prezentării limbajului FORTRAN, cu limitări în ceea ce privește preluarea directă de pe imprimantă a textelor sursă care să dea garanția că programele au fost testate și rulate. Prin culegerea în tipografie a textelor sursă exista riscul introducerii unor erori care ar fi făcut imposibilă reproductibilitatea, lucru atât de necesar celor care învață să programeze în acest limbaj. Printre lucrările destinate acestui limbaj de programare se află:

• Petre DIMO - Programarea in FORTRAN, Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 1971, 297 pg
• Horia GEORGESCU, Octavian BASCA - Programe in limbajul FORTRAN, Editura Albatros, Bucuresti, 1975, 327pg
• M. HANGANUT, I. DANCEA, O. NEGRU - Programe FORTRAN in automatica, Editura Tehnica, Bucuresti 1974, 305 pg
• Stelian NICULESCU - Inițiere în FORTRAN, Editura Tehnică, București, 1972, 278 pg.
• Stelian NICULESCU - FORTRAN, inițiere în programare structurată, Editura Tehnică, București, 1979, 278 pg.
• Vale ROSCA, Constantin APOSTOL, Ion IVAN, Ion Gh. ROSCA - Limbaje de programare - Limbajul FORTRAN si FORTRAN conversational, LITO ASE, Bucuresti, 1980, 224 pg.
• C.Cazacu, T. Jucan - Programarea în limbajul FORTRAN calculatorul FELIX C 256, editura Junimea, Iași, 1978, 213 pg. 
• Teodor VUSCAN, Sanda CHERATA, Smaranda DERVESTEANU, Andrei ENYEDI, Ioan VESA si Lidia MOLDOVAN, FORTRAN - 77,  Manual de programare, ITC Cluj-Napoca, 1984  169pg. 
• Teodor VUSCAN, Sanda CHERATA, Smaranda DERVESTEANU, Andrei ENYEDI, Ioan VESA si Lidia MOLDOVAN, FORTRAN - 77,  Manual de operare, ITC Cluj-Napoca, 1986  146pg. 
• Ștefan MUSTĂȚEA, Ioan ODĂGESCU - programarea calculatoarelor electronice, FORTRAN IV, culegere de probleme rezolvate și propuse, Editura ASE, București, 1973.

S-a spus că limbajul FORTRAN este destinat rezolvării problemelor cu calcule științifice laborioase. Adevărul este numai parțial, căci și nenumărate probleme și-au găsit rezolvare folosind acest limbaj. Modelele de simulare a prețurilor pentru produse petroliere, alegerea traseului optim la transportul pe conducte a produselor petrolier, verificarea ipotezelor privind omogenitatea loturilor de produse agricole folosind analiza dispersională multifactorială cu număr oarecare de experimente în căsuță precum și optimizarea unor sortimente de produse chimice produse în condiții de fluctuații a parametrilor, numai folosinf limbajul FORTRAN au fost realizate, deși nu erau deloc probleme atât de științifice pe cât credeau unii, ci erau îmbibate de algoritmi  euristici.

(27 septembrie 2017)

Muzeul virtual al informaticii

În mai multe rânduri pe când eram activ înainte de pensionarea din Departamentul de Informatică și Cibernetică Economică, am coordonat câteva lucrări de licență pe teme legate de muzeul virtual al informaticii.

Să nu creadă nimeni că am avut eu o străfulgerare genială pe subiect, ci am plecat de la o realizare remarcabilă pe care am văzut-o la Institutul de Arhitectură Ion MINCU din București undeva prin anul 2000 unde se rula un filmuleț multimedia cu reconstruirea Bisericii Văcărești. Era un tur virtual foarte bine realizat, unde erau integrate și câteva din piesele păstrate la Mogoșoaia.

În opinia mea, a realiza un muzeu al informaticii românești nuste nici pe departe o misiune imposibil de îndeplinit. O echipă care stăpânește foarte bine instrumente și resurse multimedia, dacă include persoane care cunosc istoria informaticii românești nu are prea multe de făcut, căci lucrurile nu sunt deloc complicate. Există multe materiale foto și video legate de ceea ce a fost cândva în domeniul informaticii și a reconstitui trecutul este destul de lejer, mai ales că încă mai sunt persoane care au capacitatea de a certifica multe dintre aspecte, mai ales pentru faptul că au trăit acele evenimente.

Sunt lucruri lămuritoare pentru care reprezentările 3D și animațiile corespunzătoare nu ridică niciun fel de dificultate, căci pentru a înțelege anumite lucruri trebuie folosite simplificări ceea ce ușurează mult munca celor care doresc să realizeze angrenaje pentru diferite mașini de calcul.

Înainte de 1977 împreună cu studentul meu de la Informatică pe nume Teodor Mihail am realizat un desen animat pentru a explica modul în care se execută un program scris în limbajul ASSIRIS, folosind un aparat de filmat pe 8mm, un trepied și mergând pe principiul de la desenele animate unde se foloseau 16 cadre pentru a face o secundă de film. Totul ce am făcut a fost cadru cu cadru, uneori folosind funcția zoom a aparatului meu de filmat Quartz. Verificarea am făcut-o după developare pe aparatul meu de proiecție. Filmulețul a fost prezentat unor grupe de studenți undeva înainte de cutremurul din 1977. Știu deci cu ce se mănâncă a face un muzeu virtual, căci și acesta trebuie să parcurgă mai multe stadii, de la simplu la complex. Numai după o serie de experiențe și practici acumulate și rafinate se va trece la acea vizită într-un tur virtual cu parcurgerea de săli corespunzătoare generațiilor de calculatoare, exact așa cum este într-un muze, numai că în muzeul virtual vor exista demonstații dar și chestii interactive, care să-l lămurească pe vizitator ce și cum, căci acum este trist că lumea nu mai înțelege cum a fost posibil să se folosească tone de cartele perforate pentru a face ceea ce azi se face exact cu un stick de 32 Gb.

Acum trebuie doar inventariate materialele foto și video existente și trebuie stabilit nivelul la care se va merge. Numai după realizarea unui muzeu virtual simplificat se va trece la nivelul următor, folosind elemente de animație pentru a explica tot felul de algoritmi, mecanisme de funcționare și fluxuri de scriere de texte sursă. Abia undeva după stadiul al V-lea se pune problema realizării muzeului virtual în adevăratul sens al cuvântului, unde folosind profilul vizitatorului i se oferă acestuia exact ceea ce el are nevoie.

(27 septembrie 2017)

Elementele primitive

Să nu creadă nimeni că totul a început în informatică fie cu aritmometrul sau cu calculatorul personal sau și mai nou, cu tableta. Mintea omului a căutat să născocească elemente, unele mai simple, altele mai complicate, pentru a ușura efectuarea calculelor artimetice simple și apoi a celor cu mult mai complicate, căci viața de zi cu zi a impus folosirea de formule sofisticate în soluționarea de probleme concrete din tehnică, din economie, din medicină și din sociologie.

Niciodată problema de balanță a legăturilor dintre ramuri - BLR, care operează cu matrice de peste 100 de linii și de coloane nu va fi rezolvată cu hârtia și cu creionul, căci a inversa o materice atât de mare necesită sute sau probabil mii de ani de muncă pentru a lucra secvențial câte o persoană după care alta să vină să-i ia locul.

Abacul este folosit pentru operații de adunare și scădere.

Rigla de calcul se folosește pentru înmulțiri, împărțiri și logaritmi.

Este trist că muzeele nu pun accent pe aceste elemente ajutătoare pentru efectuarea de calcule simple și se intră brutal în calculatoarele electronice, în calculatoarele personale, iar muzeele nu dispun de elemente de tehnică de calcul funcționale, la care să se așeze vizitatorii și să lucreze efectiv ca în vremurile de demult, când a face calcule cu abacul sau cu rigla de calcul era mare lucru pentru oricine dorea să lucreze mult și bine pe unitatea de timp.

În cartea lui Manea MĂNESCU referită prin:

Manea MĂNESCU, Mircea BULGARU, Vasile BIȚĂ, Valeriu PESCARU, Grigore GRAMA - Mecanizarea si automatizarea lucrarilor de calcul statistic,Editura Didactica si pedagogica, București, 1966,

sunt subcapitole distincte dedicate riglei de calcul și pentru alte dispozitive de calcul, paginile 23-30, cu explicații detaliate legate de funcționare. Pe Wikipedia se află un articol destinat riglei de calcul și un articol destinat abacului.

Muzeul de computere din Mountain View, California are nenumărate piese care dovedesc preocupările omului din toate timpurile că a căutat să-și crească productivitatea și în munca intelectuală cu ajutorul a tot felul de dispozitive și algoritmi inventate.
Elementele primitive de calcul nu trebuie neglijate că ele arată că drumul până la tabletele de azi a fost lung și anevoios, presărat cu poticneli, stagnări dar și urmat de pași importanți, spectaculoși.

(27 septembrie 2017)

Generațiile de calculatoare

România este oglinda totală a oricărei istorii a informaticii de pe acest pământ pentru că a cunoscut toate treptele de evoluție, de la mașinile de calcul mecanice, până la dezvoltarea de calculatoare personale, în ceea ce privește domeniul hardware.

Plecând de la aritmometrul dela Tg. Mureș și ajungând la calculatoarele personale aMIC și Junior, toate au fost rodul inteligenței, creativității și inteligenței unor specialiști dăruiți muncii lor. Trebuie spus că a existat și contextul favorabil căci politica partidului comunist era aceea de a importa cât mai puțin și de a realiza aici, la noi cam tot ce trebuie pentru dezvoltarea țării.
Generațiile de calculatoare au fost urmărite pas cu pas și cu inteligență de către specialiștii în tehnica de calcul de la noi, căci a face calculatoare înseamnă 100% a lucra cu inteligență și a ști a combina toto ceea ce există realizat în tehnică și știință ca materii prime și aici mă refer la principii și la componente care se realizează în condiții cu totul deosebite. Marea realizare este de a ști cum să fie selectate și cum să fie îmbinate toate pentru a se obține un calculator de o nouă  generație, în pas cu vremurile.
Ărima generație este formată din dispozitive de calcul și mașini de calcul mecanice, electrice, eltro-mecanice și mașini simple electronice.
A doua generație este formată din calculatoarele electronice cu tuburi.
A treia generație aparține microprocesoarelor.
O trecere în revistă a calculatoarelor realizate la noi evidențiază preocupările din marile centre universitare și de tehnică de calcul de a realiza proiecte proprii, din care unele au ajuns să fie realizate în regim industrial.
CIFA - Calculatorul Institutului de Fizică Atomică realizat cu tuburi în mai multe game în intervalul 1954 - 1963. Pe acest calculator am lucrat în anul al III-lea de studenție.
CET-500 - calculator bazat pe tranzistori realizat în 1964.
MECIPT - Mașina Electronică de Calcul a Institutului Politehnic Timișoara, dezvoltat în mai multe game 1961 - 1974.
DACICC - Dispozitiv Automat de Calcul al Institutului de Calcul din Cluj, dezvoltat în mai multe game 1963 - 1968.
MARICA - Mașina Automată cu Relee a Institutului de Calcul al Academiei, realizat în 1959.
FELIX C - realizat la fabrica de calculatoare din Pipera 1978 în mai multe variante, din bazat pe microprocesoare. Pe acest calculator am lucrat ani în șir și pentru contracte de cercetare și pentru disciplinele de programare în COBOL și FORTRAN dar și la disciplina de programe aplicative.
CoBra - calculator personal realizat la Brașov în 1986 scos pe piață în 1988. Pe acest calculator am lucrat și în 21 decembrie 1989 folosindu-l am făcut prelucrări pentru un contract cu Institutul de Geologie, ducând rezultatele beneficiarului în condiții de risc.
Felix PC - calculator personal produs în intervalul 1985 - 1990.
CUB - Calculator Universal de Birou, produs de I.C.E. Felix București, a intrat în piață în 1984 -1989.
aMIC - microcalculator  produs ca model de laborator la Catedra de Calculatoare din Institutul Politehnic București 1982 - 1984.
Junior XT - desktop computers, realizat de IIRUC 1983 -1990. În 1989 am lucrat pe acest calculator o serie de programe în limbajul C, dar fluctuațiile de tensiune impuneau restartarea sa frecventă.
Independent - minicalculator din familia DEC-PDP, realizat în gama I-100, I-102, I-106 în perioada 1977-1989. Am lucrat programe în C și interfețele prietenoase dădeau randament bun în muncă.
CORAL - minicalculator realizat la fabrica de calculatoare între 1979 -1990.
În contextul actual al dezvoltării de calculatoare personale, laptopuri și tablete, probabil sunt limitări severe de a mai dezvolta o producție proprie căci apar probleme de calitate și de costuri, iar dacă se vorbește de agricultura autohtonă care nu are cheltuieli mari de transport, prețurile de vânzare ale produselor indigene sunt inumai de mari, ceea ce arată că randamentele sunt scăzute, ceea ce într-o producție de laptopuri sau tablete deja duc spre o altă direcție dacă un gigant nu vine aici să dezvolte o producție în condițiile impuse de el. Experiența Nokia arată că lucrurile sunt și mai complicate decât credem noi la o primă vedere, datorită contextului mioritic că nu vin alții să ne învețe pe noi.
Am considerat util ca să schimb numărătoarea generațiilor și să numesc toate drept echipamente de calcul.
Generația a I-a se referă la toate echipamentele bazate pe mecanisme acționate manual.
Generația a II-a se referă la toate echipamentele bazate pe mecanisme cu roți acționate electric.
Generația a III-a se referă la toate echipamentele electronice cu tuburi.
Generația a IV-a se referă la toate echipamentele electronice cu tranzistoare.
Generația a V-a se referă la toate echipamentele electronice cu circuite integrate.
Generația a VI-a se referă la toate echipamentele electronice cu circuite integrate pe scară largă.
Generația a VI-a se referă la echipamentele electronice cu circuite integrate pe scară extrem largă.
În acest fel se asigură o continuitate referitoare la tot ce este legat de procesele de automatizare a calculelor de-a lungul tuturor timpurilor, căci și viitorul va aduce altceva decât electronică în zona dezvoltării de noi generații de calculatoare.

(27 septembrie 2017)

Personalități ale informaticii

Lumea informaticii romanești a înregistrat personalități cu contribuții majore.

Pe multe dintre aceste personalitati le-am cunoscut.

La unii dintre ei le-am fost student.

Profesorii Edmond NICOLAU, Nicolae RACOVEANU si Dragos VAIDA, sunt trei dintre ei.

Profesorul Edmond NICOLAU se distingea prin cultura, prin mobilitatea ideilor, prin profunzime și mai ales prin prezența sa de excepție.

Venea la cursuri tot timpul elegant, cu cravată.

Avea o ținută dreapta, un mers sprinten și o voce caldă.

Avea cursul în cap, nu capul în curs.

Vehicula cu mare usurință tratatele pe care le deschidea și prelua în direct, din literatura străină, pasaje, formule, pe care le comenta.

Autor a numeroase cărți fundamentale, profesorul Edmond NICOLAU a fost și primul decan al Facultatii de Calcul Economic și Cibernetică Economică.

Nicolae RACOVEANU a fost decan și profesor de sisteme de calcul la Facultatea de Cibernetică.

Precis, concis și de vastă deschidere spre muzică și spre literatură, a ilustrat ceea ce înseamnă

eleganță și rigoare cumulate într-o singură persoană.

A adus mai multi discipoli, fără ca aceștia să se ridice la înalțimea maestrului, datorită limitelor lor.

Grigore MOISIL a incurajat informatica.

Emil MUNTEANU a clarificat multe aspecte și prin detaliile introduse în cărți a format o școală de foarte mare valoare în programare, căci limbajele de asamblare sunt esențiale.

Politehnica Bucureșteană a dezvoltat o facultate de Computer Science extraordinar de bine definită și recunoscută valoric.

Contribuțiile majore ale unor profesori precum Mircea PETRESCU, Adrian PETRESCU s-au dovedit a fi esențiale.

Scoala a câștigat mult prin valoare odată cu venirea în prim plan a profesorilor Nicolae ȚĂÎUȘ, Valentin CRISTEA și Dan Luca ȘERBANAȚI. La Academia Tehnică Militară s-a remarcat Victor PATRICIU pe probleme de e-commerce. În ICI a venit cu contribuții majore Florin FILIP, cel care a sprijinit din toate puterile dezvoltarea informaticii economice din ASE.

Profesorul doctor docent Constantin IONESCU, este unul dintre cei care au sesizat încotro bate vântul în informatică și a reușit să se adapteze noilor condiții, trecând de la statistică spre analiza și proiectarea de sisteme informaționale și informatice.

A condus multe doctorate în informatică.

Sunt mulți profesori de azi care îi datorează formarea ca dascăli, ca oameni și cercetători.

Cartea pe care a coordonat-o de Proiectarea Sistemelor Informatice, celebra disciplina PSI, este și acum, după mulți ani un model de cum se realizează o lucrare științifica în grup, sub o îndrumare atentă, colegială, exigentă și competentă. Deși a avut funcții foarte importante în stat, profesorul Constantin IONESCU a rămas uman, bun și foarte apropiat de tineri.

Circula un folclor ca atunci cand era foarte mare, nu se putea adresa cineva direct lui, ci trebuia mai întâi să se adreseze unui intermediar, de regulă decan de facultate și numai acela îi vorbea profesorului IONESCU. Era folclor.

Nu l-am cunoscut așa dar folclorul are și un sâmbure de adevăr sau este fabulație totală.

Trebuie știut însa că un om ca el, care discuta și cu secretara catedrei tot așa cum vorbea cu un profesor, este greu de crezut că sufera o transformare peste noapte să devină semizeu.

Prin anii '80 la mare, povestea pe plaja cum un coleg l-a rugat sa mearga sa cumpere o rama de la consignatie în ideea ca va cumpara cândva și un tablou...

La sarbatorile de 8 Martie ale catedrei de Cibernetica profesorul IONESCU venea si spunea glume si bancuri care placeau tuturor.

Trebuie spus că absolventi ai Secției de Informatică Economică de la Facultatea de Cibernetica au reusit să se impună în ASE la alte facultăți.

Profesorul Pavel NĂSTASE a fost decanul Facultății de Contabilitate și Informatică de Gestiune.

Profesorul Ilie TAMAȘ a fost șeful Catedrei de Informatică de Gestiune din ASE.

Profesorul Valer ROȘCA a fost decanul unei facultăți de la Universitatea Blaga din Sibiu.

Mulți dintre absolventii de la Informatica Economica sunt personălitați recunoscute.

Profesorul Ioan NICOLAESCU a fost decan in Academia Tehnica Militara.

Profesorul Zenovic GHERASIM lucreaza cu mare succes in Universitatea Brancoveanu.

Profesoara Doina FUSARU a fost sefa de catedra la Universitatea Brancoveanu.

Facultatea de Cibernetică a dat doi rectori, pr profesorii Ion Gh. ROȘCA și Pavel NĂSTASE.

Și exemplele continuă.

Istoria informaticii trabuie să-i pună la loc de cinste pe:

Cristian CALUDE

Oleg CERNIAN

Gheoghe MARIAN

Doina BANCIU

Alexandru BALOG

Ioan GHEORGHE

Ladislau GASPAR

Ion PATRAU

Cornelia IOANA

Ei au muncit din greu și au realizat aplicații importante care au făcut ca încredera în calculator să crească mereu și acesta să nu mai fie văzut ca sperietoarea care atunci când apare, trebuie dați afară 10 funcționari nevinovați.

(27 septembrie 2017)

Cărți de programare în limbaje de asamblare

În opinia mea, cine dorește să stăpânească cu adevărat tainele programării calculatoarelor, este absolut necesar să lucreze în limbaj de asamblare, pentru a avea acces la cele mai fine aspecte ale programării calculatoarelor.

Orice caarte de limbaje de programare se structurează pornind de la instrucțiunile limbajelor de programare, căci de aici fiecare programator își dă seama de puterea limbajului în care lucrează după cum acel limbaj permite:

- accesul ma byte și la bit;

- operatori cât mai variați;

- stăpânirea indicatorilor de condiție;

- implementarea tuturor structurilor de control;

- dezvoltarea de mecanisme proprii de referire;

- lucru pe orice zionă de memorie, oricum.

Am apreciat foarte mult limbajele de asamblare pentru că ele fac să se înțeleagă tot ce este de înțeles din zona erorilor de programare, mai ales când apar mesaje și trebuie trecut la o depanare logică și mai ales eficientă, bazată pe parcurgerea drumului invers de la efect către cauză. În continuare voi reda câteva din titlurile de lucrări legate de limbajele de asamblare.

• Gabriel DIACONESCU, Ion LUNGU - Limbajul de programare ASSEMBLER, Editura ASE, București, 1975, 219 pg. 
• Dan SOMNEA, Teodor VLĂDUȚ - Programarea ăn ASSEMBLER, Editura Tehnică, 1992, 328 pg.  
• Al. TEODORESCU, I. CATONA, C. POPESCU - Sistemul Felix C-256. Limbajul ASSIRIS, Editura Tehnica, Bucuresti, 1974, 447pg. 
• Gheorghe MUSCĂ - Programare în limbaj de asamblare, Editura Teora, București, 1997, 322 pg. 
• Emil MUNTEANU, Viorel COSTEA, Mircu MITROV - Programarea în limbaje de asamblare ASSIRIS, Editura Tehnică, București, 1976, 336 pg. 
• T. ILIN, A. SOCENEANȚU, G. GAVRILESCU - Limbaje de asamblare pentru calculatoarele electronice numerice : Asamblare, Editura Facla, Timișoara, 1975, 196 pg. 
• Florin DRAGOMIR, Otilia DRAGOMIR - Programarea în limbaj de asamblare a microcontrolerelor, Editura, Matrix Rom, București, 2013, 186 pg. 
• Vasile LUNGU, Gheorghe PETRESCU, Zoe RACOVIȚĂ -Programare în limbaj de asamblare : Îndrumar de laborator; Probleme, Editura UPB, București, 1998, 110 pg. 
• Vasile LUNGU - Procesoare Intel : Programare în Limbaj de asamblare, Editura Teora, București, 2001, 304 pg. 
• Valer ROSCA, Constantin APOSTOL, Ion IVAN, Ion Gh. ROSCA - Limbaje de programare. Limbajul de programare ASSIRIS, Lito ASE, Bucuresti, 1977, 516 pg.
• Valer ROSCA, Constantin APOSTOL, Ion IVAN, Ion Gh. ROSCA - Memorator pentru limbajul de programare ASSIRIS, Lito ASE, Bucuresti, 1977, 167 pg. 
• Adrian DAVIDOVICIU (coordonator) - Mix şi Macro, vol1 și 2,  Editura Tehnică, Bucureşti, 1991. 
• Adrian DAVIDOVICIU (coordonator) - MIX şi MACRO : Tehnici de programare în limbajul MACRO, Vol. 3, Editura Tehnică, București, 1991, 324 pg.
• Dan ȘERBĂNAȚI, Valentin CRISTEA, Claudiu POPESCU - LLimbajul MACRO-11, Îndrumar de laborator, Editura UPB, București, 1985.
• Gheorghe DODESCU, Constantin APOSTOL, Florin PILAT, Ion Gh ROȘCA - Limbajul MACRO-11, tehnici de realizare a programelor, Editura ASE, București, 1990.
• Mihai JITARU, Alexandru TEODORESCU - Limbaje de programare - ASSIRIS, manual pentru licee de matematică și fizică, clasa a XII-a,  Editura didactică și pedagogică, București, 1978.

Mi-am adus aminte de ceea ce se spune în legătură cu roboții și anume că aceștia nu vor fi niciodată în stare să creeze roboți cu o complexitate mai mare decât complexitatea lor. Așa stau lucrurile și în cazul dezvoltării de limbaje de programare și de instrumente pentru dezvoltarea software. În momentul când se va dori dezvoltarea de noi proprietăți ale datelor, de noi mecanisme care să opereze la nivelul zonelor de memorie, dar după o altă filosofie, atunci cei ce vor dori să implementeze noile moduri de abordare vor redescoperi limbajele de asamblare ca singura modalitate de a oferi soluții concrete, căci limbajele evoluate nu permit abordări pentru a obține generații noi, superioare de alte limbaje de programare, lucru absolut necesar în contextul eliberării totale de constrângerile impuse cândva de orie și de viteza de prelucrării.
Cărțile de programare în limbaje de asamblare sunt mai puțin spectaculoase decât cele pentru limbajele C++ sau C# pentru că ele presupun un alt nivel de detaliere și de gestionare a resurselor unui calculator, în ideia că programatrorul trebuie să facă totul. Nu se subânțelege nimic.

(26 septembrie 2017)