Producția de mașini de calcul mecanice

Legenda spune că un tip a fost trimis de partid în străinătate să cumpere o licență de a produce și noi la Târgu Mureș oarece tehnică de calcul. Omul era de încredere, probabil inginer făcut pe puncte cum se făcea prin anii '50, deci fără să știe prea multe nici despre tehnica de calcul, nici despre tendințele care se manifestau în domeniu. Nu era el nici primul, nici ultimul, căci și în zilele noastre tot cam așa

se pleacă pe banii statului, de se aduc chestii destul de uzate moral sau se fac niște chestii așa de nasoale încât stai să te gândești cum este posibil așa ceva. Dovadă stau acele case sau standuri românești de la oarece expoziții de după 2010.

Rezultatul, zice legenda, a fost că omul s-a întors cu ceva absolut depășit, drept care noi am produs aritmometrul, echipament de calcul mecanic scos din fabricație de toți la acea dată. Pe site-urile de vânzări online apare ca dată de fabricație al unui astfel de aritmometru anul 1964, ceea ce în opinia mea arată cât de rămasă în urmă era industria de tehnică de calcul acolo din moment ce deja CIFA 102 era considerat un calculator eletronic de generație uzată moral, iar acolo la Tg. Mureș se mai fabricau relicvele de aritmometre, probabil pentru a retrăi elemente de preistorie.

(29 ocotmbrie 2017)

Arii de interes la doctorat

Acum s-a produs o mare diversificare a domeniilor în care se susțin teze de doctorat încât conducătorii științifici se prezintă prin:

- cărțile scrise;

- articolele publicate;

- comunicările la conferințe;

- o listă de cuvinte cheie;

- teme de cercetare;

- domenii de interes.

În lucrarea dedicată a 45 de ani ai Catedrei de Calculatoare, sunt prezentați conducătorii științifici de doctorat și domeniile lor de interes, astfel:

• Prof. Mircea Petrescu: calculatoare, baze de date, electronică;
• Prof. Adrian Petrescu: arhitectura calculatoarelor, limbaje dedescriere/simulare a sistemelor digitale, proiectare VLSI, calcul de înaltă performanţă;
• Prof. Nicolae Ţăpuş: arhitectura sistemelor de calcul, sisteme paralele şidistribuite, reţele de calculatoare, sisteme embedded;
• Prof. Valentin Cristea: sisteme distribuite pe scară largă, prelucrare paralelăşi distribuită, software pentru reţele de calculatoare;
• Prof. Cristian Giumale: sisteme inteligente, metode de specificare pentru produsele software, metode de inferenţă în baze de date obiective, aplicaţii CAD, prelucrarea şi reprezentarea cunoştinţelor;
• Prof. Florica Moldoveanu: grafică, inginerie software;
• Prof. Adina Florea: inteligenţă artificială, sisteme multi-agent, agenţiinteligenţi şi semantică, sisteme cu auto-organizare, inteligență ambientală, servicii web semantice;
• Prof. Ştefan Trăuşan-Matu: sisteme cognitive şi socio-culturale,interacţiunea om-calculator avansată, limbaj natural;
• Prof. Luca Șerbănați: ingineria sistemelor de programe, ingineria sistemelor complexe, modelare conceptuală, arhitecturi software, sănătate electronică (eHealth), ecosisteme digitale;
• Prof. Adriana Țăpuș: Robotics and Computer Vision Lab ENSTAParisTech, interacţiunea OM-Robot, Sisteme cognitive, Robotica de asistenţă.

Școala docotorală de Informatică din ASE are teme coordonate de profesori după cum urmează:

• Prof. Constantin Gelu APOSTOL: analiza sistemelor informaționale și sistemelo    informatice;
• Prof. Adela BÂRA: baze de date, sisteme informatice;
• Prof. Cătălina Lucia COCIANU: compresie de date, inteligență artificială, algoritmi genetici, prelucrare paralelă, compresia și restaurarea imaginilor, inteligență artificială;
• Prof. Marian DÂRDALĂ: multimedia, servicii software semantic, managementul interfețelor, sisteme GIS în economie; 
• Prof. Bogdan GHILIC-Micu: tehnologii informatice, telelucru, sisteme inteligent de asistare a deciziilor, e-EDU, management afaceri digitale;
• Prof. Ion IVAN: managementul calității software, metricile software și securitate informatică;
• Prof. Ion LUNGU: baze de date, sisteme informatice;
• Prof. Marinela MIRCEA: cloud computing, tehnologii informatice, sisteme agile, business intelligence, economie digitală;
• Prof. Mihaela MUNTEAN: business intelligence; depozite de date; sisteme de asistare a deciziilor;      sisteme colaborative, managementul cunostintelor
•  Prof. Floarea NĂSTASE: rețele de calculatoare, sisteme de operare, e-Business;
• Prof. Ioan ODĂGESCU: tehnici de programare, ingineria programării;, sisteme agile;
•  Prof. Paul POCATILU: tehnologii mobile, sisteme agile, securitate informatică, e-Business;
• Prof. Gheorghe SABĂU: baze de date, sisteme informatice
• Prof. Ion SMEUREANU: tehnici de programare, multimedia, web semantic;
• Prof. Marian STOICA: tehnologii informatice, telelucru;
• Prof. Manole VELICANU: baze de date, sisteme informatice;
• Prof. Răzvan ZOTA: rețele de calculatoare, sisteme de operare.

Proaspăta Școală Doctorală de Informatică Economică de la Universitatea Babeș-Bolyai va  dezvolta în viitorul foarte apropiat stagii doctorale pe domeniile definite de conducătorii de doctorat astfel:
Prof.dr. Gheorghe SILAGHI:
Prof. Robert BUCHMANN:
Prof. Ioan PETRI:

Ariile de interes la doctorat au menirea de a-i ghida pe candidați în așa fel încât activitatea lor de cercetare să fie în concordanță cu preocupările lor de dinaintea pornirii unui stagiu doctoral în așa fel încât aprofundarea doemniului să fie efectivă.

În continuare vor fi adăugate ariile de interes ale conducătorilor științifici ai altor școli doctorale ce activează în domeniul informaticii și calculatoarelor

(29 octombrie 2017)

Adrian PETRESCU

Pe profesorul Adrian PETRESCU l-am cunoscut prin intermediul profesorului Ludovic TÖVISSI conducătorul meu de doctorat undeva prin anii '80.

Ca să vă dați seama cine este profesorul Adrian PETRESCU voi povesti o mică întâmplare petrecută undeva prin anul 1985 când am me rs să rezolv o problemă legată de cursul postuniversitar Sisteme informatice economice unde eram secretar științific și mă ocupam cu contactarea unor mari profesori din universitățile bucureștene pe care să-i invit să țină prelegeri la acel curs. În vremurile de demult era obiceiul reciclării cadrelor, adică o dată la câțiva ani statul plătea specialiștilor care lucrau în ministere și centrale cursuri de reciclare pentru ca aceștia să-și reîmprospăteze cunoștințele. Așa se făcea că veneau la cursul postuniversitar câteva zeci de slujbași ai statului, uneori persoane cu funcții de conducere care să participe timp de 6 săptămâni în trei sesiuni de câte două săptămâni la prelegeri și seminarii, dar și laboratoare practice. Era necesar ca activitățile să fie atractive. În acest scop invitam mari personalități care aveau ce spune, fără a fi monotone, fără a-i plictisi pe cei care erau cursanți, unii dintre ei fiind directori, directori generali, colonei sau chiar și generali ai armatei. Deci, în acel context, mergeam în Politehnică pentru că stabilisem un contact cu profesorul HOMOȘ care acceptase în principiu să țină o serie de prelegeri și acum veneam să discutăm detalii concrete pe desfășurătorul orarului de la una din sesiunile de două săptămâni. Întâmplător l-am întâlnit pe holul de la Facultatea de Calculatoare pe un fost coleg de-al meu din ASE, acum asistent la Catedra de Calculatoare. Vorbea tare și se lăuda cu realizările lui. Din întâmplare, a apărut profesorul Adrian PETRESCU. S-a făcut liniște. M-a recunoscut. A venit la mine și ne-am salutat. Profesorul mi-a strâns mâna când ne-am salutat. Fostul meu coleg mi-a dat senzația că s-a lichefiat și s-a prelins pe cimentul coridorului, făcându-se mic, mic de tot. Știam că profesorul Adrian PETRESCU este acolo un titan, dar nu credeam că ierarhiile sunt atât de evidente între profesori și asistenți, iar respectul impus de profesori asistenților este covârșitor. Atunci am văzut cu ochii mei acestă realitate.

În broșura Departamentul de Calculatoare1969 - 2014 numele profesorului Adrian PETRESCU apare de 8 ori, ceea ce nu este mult, dar apare în momente esențiale precum:

- construirea unui electrointegrator pentru probleme de câmp în 1963;

- construire calculator Analogic cu 20 de amplificatoare operationale în 1965;

- realizarea calculatorului MAC-1 împreună cu trei colegi de-ai săi;

- participarea la definirea programului de informatizare, adoptat în 1967 pe PCR;

- sprijinirea ca prodecan a înființării Catedrei de Calculatoare;

- conducerea catedrei de Calculatoare în perioada 1973 - 1985;

- coordonarea  de teze de doctorat prin dobândirea calității de conducător științific;

- a lucrat la realizarea calculatoarelor personale aMIC, HC 85, Felix MC;

- dezvoltarea unor domenii de interes prioritare din domeniul calculatoarelor.

Preocupările sale au fost canalizate spre arhitectura calculatoarelor, limbajele de descriere/simulare a sistemelor digitale, proiectare VLSI și spre  calcul de înaltă performanţă. A realizat studii și cercetări pe aceste zone cu rezultate deosebite, publicate în reviste de specialitate. A publicat cărți în editurile din țara noastră dar și cursuri universitare în litografia IPB, așa cum se făcea înainte de 1989, căci procedeele de multiplicare erau mult rămase în urmă tocmai pentru a nu scumpi costul materialelor didactice, se acceptase ideia utilizării unor echipamente depășite cu amortizarea recuperată demult. Profesorul Adrian PETRESCU a peste 20 de cărţi de specialitate, a publicat peste 140 lucrări ştiinţifice în ţară şi străinătate şi a participat la traducerea unui număr de 7 cărţi din domeniul Calculatoare şi Tehnologia Informaţiei.

Profesorul Adrian PETRESCU este o pagină importantă din istoria informaticii românești și consider că dacă în UPB ar exista calculatoarele construite de el dar și operaționale, acea pagină de istorie ar fi completă și ar folosi generațiilor ce vor urma pentru înțelegerea lucrurilor așa cum au decurs ele.

(29 octombrie 2017)

Tabletele

Tabletele reprezintă culmea atinsă de tehnologia echipamentelor de calcul întrucât aceste produse îndeplinesc 100% dorințele oricărui utilizator fiind:

- ușoare;

- independente;

- prietenoase;

- intuitive;

- fiabile;

- simple,

- rezistente;

- stabile;

- ieftine;

- universale.

În momentul de față sunt nenumărați producători de tablete și prețurile lor variază de la câteva sute de dolari la peste o mie de dolari , neajungând la două mii în niciun caz.

Pe Amazon se comercializa azi 29 ocotmbrie 2017 Apple iPad Pro Tablet cu 128GB, Wi-Fi, display 9.7", cu dimensiuni de  9.4 x 6.6 x 0.24 inches, procesor Dual-Core 2.26 GHz Twister, bluetooth, GPS, multi-touchscreen scratch-resistant, iOS 9, memorie RAM 2Gb, memorie internă 128 Gb, camera cu rezoluție de 11 Megapixeli , greutate sub 750 grame, bateria asigură autonomie 8 ore, la un preț de $459.95.

Acum, la 1279 $ se achiziționează un iPad Pro cu display Retina  de 12.9‑inch, rezoluția fiind de 2732x2048 pixeli  cu 264 pixels per inch, având dimensiunile 305,7 mm x 220,6 mm x 6,9 mm și o greutate de 677 grame, memorie RAM 4Gb, memorie internă 512 Gb, tastatură virtuală, bateria oferă autonomie de până la 10 ore.

Pe măsurră ce voi identifica și alte tipuri de tablete le voi include aici.
Acum nu acordăm nicio atenție evoluției tabletelor și în câțiva ani ne vom da seama că modele de acum cinci sau zece ani ce și-ar găsi un loc special într-un muzeu virtual sunt pierdute, așa cum au fost pierdute și alte echipamente de calcul de dinaintea lor. Acum ar trebui fotografiate, analizate, stocate detalii despre ele și create premisele ca peste ani să fie toate informațiile despre ele, ca generațiile ce vor veni să știe că la un moment dat și tabletele au figurat în panoplia echipamentelor de calcul ale oamenilor din vremurile trecute, căci așa se va spune prin anul 2050 despre perioada dintre 2015 și 2025.

(29 octombrie 2017)

Alte cărți de informatică

În domeniul informaticii s-a scris și s-a publicat foarte mult. Au apărut foarte multe cărți fie de largă popularizare, fie destinate specialiștilor. Trebuie înțeles că în vremurile de demult nu exista nici Internet, nu existau nici calculatoarele personale, iar de tablete și laptopuri nici nu avea cum să fie vorba. Pe vremuri erau cu mult mai multe cărți de informatică în librării decât sunt acum în anul 2017, căci atunci lumea:
- citea mai mult;
- lucrurile erau mai așezate;
- nu exista Internet;
- calculatorul era un mister;
- două ore de tv erau insuficiente;
- munca era singura soluție.
Autorii se întreceau în a scrie cărți de:
- informatică generală;
- introducere în informatică;
- informatică în chimie;
- informatică în medicină;
- informatică în poezie;
- informatică în metalurgie;
- informatică pentru toți.
Îmi aduc aminte că am participat și eu într-un colectiv imens la elaborarea unei cărți cu de toate despre acest domeniu referită prin:
Gheorghe DODESCU (coordonator) - INFORMATICA, Editura științifică și enciclopedică, București, 1987, 604 pg
carte care am înțeles că a luat premiul Academiei RSR, chestie de care am aflat undeva după 1995, fără a ști adevărata cauză a acestui mare secret. Cartea trata probleme precum : sisteme informationale, sisteme informatice, modele, modelare, algoritmi numerici, structuri de date, algoritmi de prelucrare, transmisia si codificarea informatiei, bazele aritmetice si logice ale sistemelor de calcul, calculatoare, minicalculatoare, microprocesoare, microcalcuatoare si microcalculatoare personale, sisteme de operare, modele si algoritmi privind gestiuneaunui sistem de calcul, tehnici de exploatare a sistemelor de calcul, limbaje de programare - elemente de definire formala si analiza comparata, tehnica programarii, programe utilitare si programe aplicative, metode si tehnici de simulare a proceselor, baze si banci de date, teleprelucrarea informatiei, sisteme expert. Adică era o lucrare cu caracter enciclopedic.
Au mai fost publicate cărți precum:
B. DROASCĂ, Eugenia KALISZ, V.PREPELIȚĂ - Analiza asistata de calculator a sistemelor bidimensionale, Editura științifică și enciclopedică, București, 1987, 280 pg
Nicolae COSTAKE - Alegerea sistemelor electronice numerice de prelucrare a informatiei, Editura Tehnică, București, 1970, 191 pg.

Erika Nistor Domonkos - Algoritm de traducere automata din limba engleză în limba română, Editura Didactică și Pedagogică, Bucurețti, 1966, 302 pg.

Mircea Silețchi - Informația ,entropia și procesele sociale, Editura Academiei RSR, București, 1978, 246 pg.
Virgil ENĂTESCU, Dan FARCAȘ, Ovidiu POPESCU - Informatica medicală, Editura Medicală, București, 1988, 352 pg.
Ionel GRIGORIU - Utilizarea calculatoarelor electronice în industria chimică : Lucrare de sinteză, Centrul de Documentare al Industriei Chimice şi Petroliere,  București, 1970, 64 pg
Gheorghe TURBUȚ - Inginerie de sistem, automatizări şi informatică în transporturi feroviare, navale, aeriene, rutiere, Editura Tehnică, București, 1988
Ștefan ȚIGAN - Curs de informatică medicală şi biostatistică, Editura Universității de Medicină şi Farmacie din Cluj-Napoca, Cluj-Napoca, 1995, 175 pg
Ioan ODĂGESCU - Simularea proceselor economice, Editura Tehnică, Bucureşti, 1983. 

L. J. Nicolescu - Informatica, Editura Institutului de Arhitectură Ion Mincu, București, 1976, 46 pg.

* * * - Dicționar de informatică, Editura științifică și enciclopedică, București, 1981, 380 pg.

Lista cărților despre informatică este cu mult mai lungă, chiar dacă include numai autori români. Trebuie spus că în vremurile de demult s-au tradus nenumărate cărți de informatică din literatura occidentală și cu deosebire din literatura americană, care îi țineau în priză pe specialiștii de la noi, căci erau traduse numai și numai lucrări valoroase, de top și profesionale, nu de amatori.

(28 octombrie 2017)

Mircea PETRESCU

Despre profesorul Mircea PETRESCU lucrurile sunt foarte clare. El este ctitorul mcatedrei de Calculatoare din Facultatea de Automatică și Calculatoare din actuala Universitate Politehnică București. În broșura intitulată Departamentul de Calculatoare 1969 - 2014 scrie negru pe alb că el a scris referatul prin care solicita crearea acestei structuri academice, semnată de el și datată 1 februarie 1969.  Deci el este ctitorul departamentului.

Am avut mai multe prilejuri când l-am cunoscut pe marele profesor Mircea PETRESCU, fie la conferințe de informatică, fie la susțineri de doctorate, fie la întâlniri între specialiștii din domeniile hardware și software unde s-au luat decizii strategice referitoare la viitorul acestora. Impresia făcută a fost a unei personalități puternice, de mare anvergură, de magnet în jurul căruia se adună numai elemente valoroase și de perspectivă, înzestrate cu înalte performanțe intelectuale.

Este absolventul Facultății de Electronică și Telecomunicații a Institutului Politehnic din București, promoția 1957 și a obținut titlul de doctor inginer în 1963  la Institutul Energetic din Moscova cu teza Imitanțe comandabile cu dispozitive semiconductoare, Catedra de dispozitive semiconductoare. A urcat rând pe rând treptele carierei academice, devenind lector universitar în 1963, conferențiar universitar în 1967 și în anul 1974 a devenit full professor. A fost conducător științific de doctorat, calitate în care foarte mulți dintre actualii profesori din Departamentul de Calculatoare al UPB au fost doctoranzii săi, lucru care se vede prin ceea ce aceștia sunt din punct de vedere calitativ, căci profesorul Mircea PETRESCU a cultivat valorile autentice, având peste 50 de doctori ingineri în calculatoare care i-au trecut prin mâini.

Profesorul Mircea PETRESCU a participat în vremurile de început ale informaticii la construirea programelor nationale de cercetare, fabricație și introducerea în economia reală șiin alte domenii ale vieții din țara noastră a tehnicii de calcul și de informatizare. Profesorul Mircea PETRESCU a fost președinte al Comisiei Naționale de Informatică a Guvernului României, lucru benefic dacă se ține seama de cum au evoluat lucrurile în acea perioadă când s-a înregistrat o expansiune fără precedent a informaticii în toate domeniile de activitate din țara noastră.

În anul 1983 profesorului Mircea PETRESCU i-a fost înmânat premiul Traian VUIA al Academiei RSR, cum se numea aceast for științific în acele vremuri.

Ca o recunoaștere a meritelor sale strălucite, profesorului Mircea PETRESCU i-a fost conferit titlul de Doctor Honoris Causa ce către Universitatea Politehnica din Timisoara, Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iași și de către Universitatea din Craiova. 

Profesorul a publicat fie ca singur autor, fie în colaborare lucrări precum:

• Mircea PETRESCU - Analiza circuitelor liniare cu ajutorul matricilor admitanţelor de nod, studiu editat de tipografia Institutului politehnic Bucureşti, 1976, 105pg.
• Mircea PETRESCU și colectivul - Terminal inteligent TELEROM-P, raport de cercetare, contract al Institutului politehnic din Bucureşti cu Institutul de cercetări şi proiectări pentru automatizări, 1977, 328 pg.
• Mircea PETRESCU - Dezvoltarea ştiinţei sistemelor cibernetice în România,  în volumul Istoria ştiinţelor în România – cibernetică, Editura Academiei Române, 1981, 25 pg.
• Mircea PETRESCU și colectivul - Metode topologice, numerice şi algoritmi in proiectarea asistată de calculator a circuitelor şi in particular in sistemul de programe SPICE,  editată de Institutul politehnic Bucureşti şi de Institutul de fizică şi inginerie nucleară, 1979, 115 pg.
• Mircea PETRESCU, Nicolae CUPCEA -Tehnica impulsurilor, culegere de probleme, Editura Institutului Politehnic Bucureşti, 1989, partea I – 272 pagini și partea II – 276 pagini.
• Mircea PETRESCU - Baze de date, Editura Institutului Politehnic Bucureşti, 1988, 134 pagini.
• Mircea PETRESCU - Teoria circuitelor de comutaţie, Editura Institutului Politehnic Bucureşti, 1976, 143 pg.
• Mircea PETRESCU și colectuvul - Simulatorul de dispozitive numerice SILOG,  Editura Institutului Politehnic București, 1976, 26 pg.
• Mircea PETRESCU - Analiza şi sinteza dispozitivelor numerice, manual, M. Petrescu, Editura Institutului Politehnic Bucureşti, 1978 (141 pagini).
• Mircea PETRESCU - Structura automatelor secvenţiale, Editura Institutului Politehnic Bucureşti, 1983, 36 pg.Mircea PETRESCU și colectuvul - Manual de utilizare a sistemului relaţional de baze de date RECOL, Editura Institutului Politehnic Bucureşti, 1987,20 pg.

Domeniile de interes ale profesorului Mircea PETRESCU sunt:

- conceperea și realizarea sistemelor de informație;

- bazele de date;

- analiza și proiectarea asistată de calculator;

- conceperea și realizarea de sisteme și subsisteme de prelucrare a informației;

- dispozitive semiconductoare;

- circuite electronice cu funcționare liniară sau neliniară.

În toate aceste domenii profesorul  Mircea PETRESCU are contribuții majore prezentate în materiale publicate împreună cu colaboratorii săi într-o mare varietate de reviste, edituri și dintre care unele au fost prezentate sub formă de comunicări la conferințe științifice de specialitate.

(28 octombrie 2017)

Bazele informaticii

La foarte multe facultăți se predau cursuri de inițiere în informatică, uitând lumea că acum în anul 2017 nu mai este ca acum 30 de ani când accesul la calculator era o problemă chiar și pentru programatorii cu experiență. Acum lumea se duelează între puterea laptopurilor sau capacitatea discurilor sau uneori în plăcile grafice.

M-am uitat și eu pe niște parograme analitice adică niște curricula cum se zice acum de când am intrat în UE și nu m-a cuprins entuziasmul câtuși de puțin, fiind impresionat neplăcut de descriptivismul oarecum deșănțat care bântuie acele abordări. Pe vremuri prin bazele informaticii se înțelegea prezentarea:

- calculatorului;

- resurselor calculatorului;

- sistemului de operare;

- compilarea;

- editarea de legături;

- limbajelor de programare;

- sistemelor informatice;

- elementelor de birotică;

- folosirii rezultatelor.

Acum când tot copilul are o tabletă și unii știu niște chestii cu mult mai detaliate decât utilizatorii maturi de calculatoare, este de-a dreptul vulgar să se mai înceapă cu chestiile de acum 30 de ani sau măcar pe structura de atunci. Acum trebuie să se intre:

- abrupt,

- direct,

- concret,

- detaliat,

- practic,

- diversificat,

pornind de la problemele existente și profesorii să se adapteze exact la ceea ce știu deja studenții lor, căci informatică se face începând cu clasa a VIII-a.

Trebuie pornit de la ce vrea facultatea de la student și pentru a atinge respectivul obiectiv, profesorul adaptează totul, fiind cu mult mai practic și mai  interesant ca să capteze și nu să plictisească. Bazele informaticii trebuie să aibă rol de sistematizare și mai puțin de învățare ca acum 30 de ani, pentru că studentul începător nu este deloc începător în ale informaticii, ci știe lucruri care trebuie numai ierarhizate în vederea creșterii eficienței în a utiliza a computerul pentru a-și face meseria cât mai bine.

(27 octombrie 2017)