Centrul de calcul de la Semănătoarea a soluționat nenumăratele probleme acelui colos industrial destinat construcției de mașini agricole din țara noastră. Am avut ocazia să lucrez cu Sergiu COMAN când era student și mult mai târziu mi-a fost doctorand. El a lucrat ani în șir la Centrul de calcul de la Semănătoarea și l-am rugat să scrie ceva despre acest Centru de Calcul.
Mi-a zis ca Oficiul de Calcul exista in 1972 (nu mai stie daca sub acest nume). Primul sef, dl. Pelin Nicolae, a facut mai multe cursuri la CEPECA (probabil pe programul PNUD - Programele de perfec?ionare în conducerea ?i organizarea întreprinderilor
https://ro.wikipedia.org/wiki/Centrul_de_perfec%C8%9Bionare_a_cadrelor_de_conducere_din_%C3%AEntreprinderi). Ca estimare, cred ca anul 1971 este anul de infiintare.
Era o perioada in care nu se stia practic care ar fi rolul informaticii in intreprindere. Un fel de oaie neagra, sau mai degraba alba deoarece analistii-programatori aveau o treapta mai sus de salarizare decat economistii si unii incercau (cu succes) sa faca, pt o scurta perioada, acest pas.
Treptat s-au angajat oameni; printre primii specialisti, se numarau Diciu Nicolae si Angheluta Gelu. S-a inceput pe doua directii principale: scolarizare personal si codificarea materialelor, serviciilor si produselor.
Pentru scolarizare, in anii ’70 si ’80 s-a apelat la CEPECA, ICI si Ministerul Industriilor.
Pentru codificare, o actiune preliminara, foarte grea, dar de importanta majora pe acele timpuri, s-a colaborat cu S.C. ICTCM (Institutul de Cercetare si Proiectare Tehnologica pentru Constructii de Masini) S.A Bucuresti – un colectiv condus de dl ing. Dinca.
S-a colaborat si cu CEPECA - Colectivul de Analiza pentru aplica?ii ?i Serviciul de Programare aplica?ii P.A.D. pentru activitatea de consultan?a in elaborarea proiectelor de sisteme informatice ?i programarea de aplica?ii specifice.
Dupa toate aceste actiuni si odata cu sensibilizarea conducerii intreprinderii si a catorva oameni cheie din compartimentele intreprinderii, s-a inceput timid proiectarea primelor aplicatii. Era chiar foarte necesar avand in vedere complexitatea produselor intreprinderii, complexitatea si multitudinea proceselor tehnologice, a numarului mare de articole ce trebuiau gestionate in perioade tot mai scurte de timp.
Ca prime aplicatii s-au proiectat de catre specialistii Oficiului de Calcul ‘Gestiunea stocurilor de materiale’ si ‘Gestiunea fiselor tehnologice. Ca limbaj de programare s-a folosit COBOL, iar executia lucrarilor se facea pe calculatoarele FELIX de la Academia Stefan Gheorghiu (erau cel apropiate de sediul nostru – se traversa practice Politehnica). ‘Gestiunea stocurilor de materiale’ , inclusive contabilitatea acestora se facea prin programe proprii Semanatoarea si prin programe create de specialistii de la Centrul de Calcul si Lucrari auxiliare PAMID; cea mai mare parte a executie se face ape calculatoarele acestora. Tot PAMID, a sigurat prin programe proprii, calculul manoperii si a salariilor realizate de muncitorii direct productivi din sectile de productie.
In primii ani s-au achizitionat si primele echipamente de tehnica de calcul; sase masini de perforat / verificat cartele Juki si Soemtron si un sortator de cartele perforate.
Erau circa 10 analisti-programatori, inclusiv ajutori, si circa 10 operatori perforare date pe cartele si verificare date.
Aceasta era situatia in anul de gratie 1977.
Treptat, in anii urmatori, s-au proiectat cu resurse proprii multe alte aplicatii cerute de catre Ministerul Industriilor. Acesta stabilea gradul unitatii pentru Oficiile de calcul si Centrele de calcul din intreprinderile ministerului; gradul era de mic (pt maxim 5 specialisti – in Oficiile de Clcul), mediu sau mare (de ex. Tractorul si Steagul rosu erau Centre de Calcul mari – aveau 1 Atelier de Analiza (min 25 oameni) si 2 Ateliere de Programare (min 25 oameni fiecare), plus specialistii necesari exploatarii calculatoarelor mainframe proprii – practic peste 150 de oameni si mai multe pozitii de conducere). Tot Ministerul Industriilor stabilea si aplicatiile ce trebuiau realizate de fiecare unitate informatica din minister, graficul de relizare a acestora si o forma mai simplificata a documentatiei aplicatiilor informatice.
Noi eram incadrati la Oficiu de Calcul mare; aplicattiile acopereau aproape toate activitatile intreprinderii si au fost realizate mereu in avans fata de graphic. Unele aplicatii realizate de noi, utile intreprinderii, nu erau cerute expres de minister si au fost practice premiere in minister, tara si chiar in tarile socialiste. Una dintre acestea a fost ‘Controlul statistic al productiei’ realizata de mine impreuna cu dl. Mathematician Tatulesc Nicolae de la Institutl de Matematica. Alta a fost ‘Realizarea fiselor tehnologice, croirea reperelor si normarea automata a muncii pentru reperele executate din table prin gilotinare’ , raelizata prin colaborare de catre dl. Fabian Csaba, o specialista de la ICTCM si de mine.
Pana in 1990, intrepinderea mai achizitioneaza terminale cu discuri flexibile pentru culegerea datelor si un minicalculator Coral destinat sustinerii activitatii de proiectare.
Aplicatiile realizate au fost urmatoarele, conform organizarii proprii (nu cea clasica), statuata in intreprindere:
1. Domeniul PRODUCTIE
a) Calculul necesarului de fabricat (lansator)
b) Incarcarea capacitatilor de productie
c) Calculul necesarului de aprovizionat
d) Calculul necesarului de alte resurse
e) Lansarea in fabricatie
f) Gestiunea stocurilor intermediare
g) Urmarirea productiei fizice, asortare
h) Urmarirea productiei valorice
i) Controlul de calitate
j) Asigurarea cu utilitati
k) Evidenta fondurilor fixe
l) Urmarirea indicilor de utilizare fondurilor fixe
m) Intretinerea echipamentelor
n) Analize economice
o) Gestiunea bazelor de date necesare
2. Domeniul APROVIZIONARE
a) Gestiunea stocurilor
b) Gestiunea comenzilor/contractelor
c) Gestiunea cooperarilor
3. Domeniul DESFACERE- MARKETING
a) Calculul necesarului de fabricat
b) Urmarirea comenzilor/contractelor
c) Facturare
d) Urmarirea facturilor clientilor
e) Gestiune stocuri produse finite si piese de schimb
f) Ofertare
g) Gestiunea transporturilor
h) Service
i) Analize de pret, analize economice
j) Prognoze marketing
k) Gestiunea comenzilor/contractelor
4. Domeniul PERSONAL
a) Evidenta
b) Salarizare
c) Instruire asistata de calculator
5. Domeniul FINANCIAR- CONTABILITATE
a) Contabilitate generala
b) Contabilitate analitica
c) Bilant contabil
d) Gestiunea patrimonului
e) Gestiunea efectelor bancare
f) Financiar (Œncasari, plati, etc.)
g) Preturi de cost
h) Gestiunea investitiilor
i) Analize economico-financiare
6. Domeniul CERCETARE- PROIECTARE
a) Proiectare asistata a produselor, ansamblelor si reperelor
b) Editarea desenelor de executie
c) Editarea nomenclatorului de produs
d) Proiectare tehnologica
e) Intocmirea documentatiei de insotire a produselor
7. Domeniul GESTIUNE DOCUMENTARA (partial)
a) Procesare de text
b) Posta electronica
c) Clasificare si evidenta documentara
d) Baze de date documentare
Dimensionarea fisierelor / a bazei de date este prezentata in continuare:
1. Articole nomenclator 60.000
2. Structura articole 200.000
3. Tehnologii 600.000 (~10 operatii/reper)
4. Mixloace fixe 10.000
5. Nomenclator materiale 25.000
6. Colaborari productie 3.000
7. Consumuri specifice de materiale 200.000
8. Lansator productie 120.000
9. Tehnologii lansate 120.000 (~10.000/luna)
10. Miscari de materiale 120.000 (~10.000/luna)
11. Note de predare 300.000 (~10.000/luna)
12. Personal 12.000
13. Facturi emise 10.000
14. Facturi furnizori 50.000
15. Clienti/furnizori 10.000
16. Produse finite si Piese de Schimb 5.000
Dezvoltarea Sistemului informatic s-a desfasurat in trei etape mari:
1. Perioada COBOL ; s-a desfasurat de la inceputuri (1973 – primele programe) si pana in 1991. S-a caracterizat prin fisiere independente si aplicatii practic neintegrate interactiv. Este o perioada de glorie a informaticii, specialistii de la acea data au avut oportunitatea de a proiecta aplicatii ce au constituit trecerea de la un system informatics manual / partial mecanizat, la un system informatic propriu-zis. In 1990 iese la pensie dl. Pelin si castig eu postul de sef. Erau ~ 70 de oameni in Oficiul de Calcul, din care ~35 analisti programatori si ajutori. In scurt timp se definitiveaza achizitia a doua calculatoare FELIX -5000 si amenajarea salii calculatoarelor. Se angajeaza doi oameni de baza, doi ingineri de sistem: hardware – dl. Sararu Cornel si software – dna. Buta Lucia. In colaborare cu specialistii fabricii de calculatoare si a specialistului software in mainframe FELIX (dl. Codrut Iancu), acestea se pun rapid in functiune. Cu harddiscurile achizitionate (cu greutate – inceputul anului 1991) de intreprindere si ajutorul specialistilor mai sus anuntati, se creaza cuplorul de HDD si se schimba discurile amovibile cu HDD-uri. Pratic se creaza cele mai moderne calculatoare din tara la acel moment, dar probabil si printre ultimele. Incepuse degringolada intreprinderilor (de stat), cu diminuarea drastica a productiei si reducerea numarului de personal.
Aplicatiile proiectate de CCLA Pamid se reproiecteaza si se ajunge la situatia in care toate aplicatiile sunt proiectate de specialistii intreprinderii si executate pe calculatoare proprii.
Lansarea si urmarirea unei comenzi de fabricatie, pentru un produs de serie (combina), necesita utilizarea unui numar de aproximativ 5.000 de articole nomenclator, 8.000 de legaturi de structura articole, tehnologii de fabricatie pentru un numar de circa 3.500 repere/ansamble cu 50.000 de operatii tehnologice, un numar de aproximativ 4.000 consumuri specifice de materiale, circa 8.000 note de predare, etc.
Lunar se lansa o comanda pentru un produs si una de piese de schimb, cu revenirile respective asupra lansarii initiale.
2. Perioada SOCRATE; s-a desfasurat intre anii 1992 si 1994. Cerintele de informatii si complexitatea activitatii intreprinderii au impus integrarea datelor in baze de date. S-a ales SOCRATE, disponibil pe mainframurile FELIX. S-a inceput in 1991 pregatirea catorva specialist ai Oficiului de calcul in limbajul SOCRATE, cu ajutorul CEPECA, dl. Ion Costescu si dl. Gutu. Tot cu ajutorul dansilor s-a proiectat si baza de date. SOCRATE a reprezentat un pas urias pt noi. Produsele intreprinderii erau produse complexe, cu cateva mii de reper desfasurate / inlantuite pe circa 7 niveluri, intr-o retea. O cerinta curenta era executia exploziei unui produs care se realiza greu in COBOL, atat ca durata cat si complexitate; in SOCRATE, se executa recursiv foarte usor si imediat prin doar 4 instructiuni. Plus avantajul executarii imploziei unui reper; aflai imediat de cate repere de acelasi fel e nevoie intr-un produs sau in mai multe produse ale planuluide fabricatie.
3. Perioada Baze de date PC; incepe in 1995 si continua si dupa anul 2000 (cand intreprinderea se privatizeaza si plec eu). Toata proiectarea a fost asigurata de specialistii Oficiului de calcul Semanatoarea. Se creau documentatii (simplificate) de aplicatii, cu schemele aferente de system, parti ale schemei de sistem generala a sistemului informatic Semanatoarea. In 1991 s-au achizitioanat primele PC-uri (286/SX). In 1994 s-a continuat achizitia de PC-uri Compaq si IBM cu care s-a inceput instruirea personalului ramas si realizarea primelor aplicatii pe PC. S-a ales limbajul dBase V, cu raportul pret / performant cel mai bun la acea data. Permitea identificarea operatiei efectuate pe un articol si a celui ce a efectuat-o, data, ora, tranzactii, etc.
Dificultatile mentenantei calculatoarelor Felix, presiunea pe reducerea personalului, au impus trecerea la o retea de PC-uri si un limbaj de baze de date. Reteau a constat in ~100 PC-ri, cea mai mare parte HP 486/DX2, un server HP LF/100, soft de retea NOVEL si toate echipamentele si componentele adiacente acesteia. Acest pas a constituit un salt important al informatizarii; salariatul putea executa de la biroul sau sarcinile de servici, rapid, in colaborare cu ceilalti salariati inclusi in sistemul informatic.
Pentru proiectarea asistata a produselor s-au achizitiona ~10 PC DELL performante si software Autocad. S-a putut efectua inclusiv verificarea pe calculator, in dinamica, a modificarilor efectuate asupra reperelor si ansamblelor componente unui produs.
In anul 2000, dupa privatizare, la Semanatoarea au mai ramas 800 salariati, iar la Oficiul de Calcul doar 4. In anii de glorie, anii 80’, intreprinderea avea 7.800 salariati.
Practic am condus (oficial) Oficiul de Calcul direct si indirect, intre anii 1990 si 2000; in perioadele cand am condus serviciul Organizare, Strategie, Actionariat sau directia Economica, am tinut Oficiul in subordinea mea (indirecta, cu titular dl. Diciu Nicolae).
Anexa
Semanatoarea Bucure?ti a fost o fabrica producatoare de ma?ini agricole din România. A fost singurul producator român de combine de recoltat, iar principalii concuren?i erau producatorii straini: New Holland, John Deere si Claas.
https://www.youtube.com/watch?v=v2-60gK_DLQ
S.C. Semanatoarea S.A. a luat fiinta in anul 1949 din fosta intreprindere FICHET. In perioada ulterioara a intreprinderii SEMANATOAREA se disting 5 perioade importante:
- 1949 – 1955 - Perioada semanatorilor si seceratorilor tractate: semanatori pentru paioase pe 24 randuri, semanatori pentru porumb pe 2 randuri, seceratori-legatori pentru paioase.
- 1956 – 1968 - Perioada combinelor tractate si a semanatorilor de precizie: combine tractate pentru cereale paioase si stiuleti nedepanusati CT2; CT2RP, semanatori de precizie pentru plante prasitoare, alte masini agricole.
- 1969 – 1980 - Perioada combinelor autopropulsate pentru recoltat cereale: combina autopropulsata C12 (licenta LAVERDA), variante derivate din C12, combina autopropulsata pentru pante CP12, combina autopropulsata pentru recoltat stiuleti depanusati CARP 4.
- 1981 – 1988 - Perioada combinelor autopropulsate modernizate in gama extinsa: combine autopropulsate de recoltat cereale paioase, combina autopropulsata pentru recoltarea integrala a porumbului, instalatie de irigare prin aspersiune IATF – 300, batoza de cereale paioase B90, masina de treierat fasole MTF14.
- Dupa 1989 - Perioada gamei extinse de masini agricole: gama de combine autopropulsate de recoltat cereale derivate din C12M (licenta LAVERDA): SEMA 140M, SEMA 12M, SEMA 80, gama de combine autopropulsate de recoltat cereale, echipamente specializate pentru recoltat floarea soarelui si porumb, semanatori modernizate, cositori pentru furaje, utilaje agricole pentru uz gospodaresc si noua gama de combine autopropulsate de recoltat cereale Dropia si Gloria. Gloria C12 este o combina autopropulsata ce a intrat in productie din anul 1969. Modelul Gloria CP12 este varianta de combina autopropulsata pentru pante derivat din C12.
Rafael Ban
Published on Dec 30, 2015
(28 noiembrie 2017)
No comments:
Post a Comment