Pirateria software este prima formă de furt de software, de baze de date, care a impus combatere eficientă prin obligativitatea de a utiliza produse software cu licențe.
Pentru că mă ocup de istoria informaticii românești și pirateria software a trecut prin diferite stadii.
În epoca de utilizare a cartelelor perforate, a face piraterie nu însemna a fugi cu cutiile de cartele perforate sub pcele vremuri furtul de software se realiza subtilizând:
- foi de programare;
- imprimante de la ultima reulare;
- documentații ale programelor;
- scheme logice finale.
Toate erau utilizate pentru a se trece la obținerea de cartele perforate și de a rula acele cartele
perforate obținute fără a face crearea programului, ci preluarea unui stadiu al acestuia. Dacă erau subtilizate imprimante se producea fie scrierea textului pe foi de programare, fie perforarea direct după paginile de imprimantă. Cel ce făcea așa ceva trebuia să fie un excelent programator, mai ales dacă ceea ce folosea nu era un program aflat în exploatare curentă. Așa ceva s-a petrecut până undeva înainte de 1980, căci în afară de cartele perforate, programele în lumea programatorilor nu erau stocate pe altceva. Existau benzi magnetice și discuri, numai că acestea nu erau laîndemâna oricui și în niciun caz nu umbla lumea pe culoarele unui centru de calcul cu un disc imens sau cu o rolă de bandă să care de fapt un program pentru a-l folosi deși respectivul cărăuș nu l-a creat.
Istoria pirateriei a început vârtos după ce dischetele de 3,5 inches au devenit foarte populare căci în cei 1,44Mb ai unei dischete încăpeau programe destul de complexe în formă de text sursă și nu mai era nicio problemă în a:
- copia un program din calculator pe dischetă;
- transporta discheta discret în buzunar;
- utiliza discheta pentru că avea fiabilitate mare;
- achiziționa din magazine dischete la preț mic;
- face copii nenumărate și dicrete prin scriere pe dischetă;
- furniza oricui cerea ceva căci accesul la un PC nu era dificil.
Se speunea în era dischetei de 3,5 inches că o dischetă este suficientă pentru întreaga Românie căci în 3 zile orice program piratat ar umple toate centrele de calcul, circulând din mână-n mână, căci citirea și copierea unei dischete durează foarte puțin și asemeni folclorului viteza de propagare este imensă.
După ce au apărut CD-urile pirateria a înflorit, căci pe un CD de 700 Mb se stochează mult software care ar fi necesitat doarte multe dischete, ceea ce era incomod. Când se accesează un PC se copiază programe la grămadă urmând după aceea să fie analizate și folosite. Chestiunea esențială a perioadei 1985 -1995 era copierea bazelor de date ceva mai mari, care altfel ar fi necesitat foarte mult timp pentru a fi create și foarte mulți programatori nu aveau forța să populeze o bază de date cu 10.000 de articole.
Lucrurile s-au complicat atunci când au apărut rețelele de calculatoare și s-a generalizat accesul la Internet, căci pirateria a luat o altă înfățișare. dar aceasta face parte din istoria de azi a informaticii românești, iar hackerii fac și ei piraterie în felul lor, dar cu alte instrumente și cu alte obiective.
În vremurile de demult pirateria software avea drept obiectiv folosirea unui program pe care utilizatorul l-a obținut fără să plătească bani, prin copierea programului cu orice mijloace, care presupuneau destul de multă muncă și nu neapărat o copiere de undeva pe un suport și rulare directă. În acele vremuri problema de a scrie programe care să fie rulate independent de programator era abia la început, iar cel ce se încumeta să preia un program făcut de altul, el însuși trebuia să fei un excelent programator ca să înțeleagă ceea ce era scris de altul, să corecteze și mai ales să pregătească datele pentru a fi rulat programul, căci formatele de prezentare a datelor se preluau din textul sursă.
După anul 1995 s-a pus problema ca acolo unde sunt PC-uri si se folosesc produse software făcute de firme și sisteme de operare protejate, să existe licențe. Lumea a acceptat cu greutate să dea bani pe licențe pentru a căpăta dreptul de a folosi software făcut de alții și care era protejat prin lege. Organizațiile de stat și mai ales universitățile au trecut rapid la a achiziționa licențe și s-a ajuns ca în anul 2000 toate posturile de lucru din ASE să aibă software licențiat. De aceea s-a organizat acel workshop în 22 noiembrie 2000 în sala Virgil Madgearu la care au participat universitari, cei de la Microsoft, cei de la BSA, dar și reprezentanți ai IGP, unde s-au discutat aspecte concrete care să ducă la reducerea pirateriei software în rândul populației.
Pentru că mă ocup de istoria informaticii românești și pirateria software a trecut prin diferite stadii.
În epoca de utilizare a cartelelor perforate, a face piraterie nu însemna a fugi cu cutiile de cartele perforate sub pcele vremuri furtul de software se realiza subtilizând:
- foi de programare;
- imprimante de la ultima reulare;
- documentații ale programelor;
- scheme logice finale.
Toate erau utilizate pentru a se trece la obținerea de cartele perforate și de a rula acele cartele
Istoria pirateriei a început vârtos după ce dischetele de 3,5 inches au devenit foarte populare căci în cei 1,44Mb ai unei dischete încăpeau programe destul de complexe în formă de text sursă și nu mai era nicio problemă în a:
- copia un program din calculator pe dischetă;
- transporta discheta discret în buzunar;
- utiliza discheta pentru că avea fiabilitate mare;
- achiziționa din magazine dischete la preț mic;
- face copii nenumărate și dicrete prin scriere pe dischetă;
- furniza oricui cerea ceva căci accesul la un PC nu era dificil.
Se speunea în era dischetei de 3,5 inches că o dischetă este suficientă pentru întreaga Românie căci în 3 zile orice program piratat ar umple toate centrele de calcul, circulând din mână-n mână, căci citirea și copierea unei dischete durează foarte puțin și asemeni folclorului viteza de propagare este imensă.
După ce au apărut CD-urile pirateria a înflorit, căci pe un CD de 700 Mb se stochează mult software care ar fi necesitat doarte multe dischete, ceea ce era incomod. Când se accesează un PC se copiază programe la grămadă urmând după aceea să fie analizate și folosite. Chestiunea esențială a perioadei 1985 -1995 era copierea bazelor de date ceva mai mari, care altfel ar fi necesitat foarte mult timp pentru a fi create și foarte mulți programatori nu aveau forța să populeze o bază de date cu 10.000 de articole.
Lucrurile s-au complicat atunci când au apărut rețelele de calculatoare și s-a generalizat accesul la Internet, căci pirateria a luat o altă înfățișare. dar aceasta face parte din istoria de azi a informaticii românești, iar hackerii fac și ei piraterie în felul lor, dar cu alte instrumente și cu alte obiective.
În vremurile de demult pirateria software avea drept obiectiv folosirea unui program pe care utilizatorul l-a obținut fără să plătească bani, prin copierea programului cu orice mijloace, care presupuneau destul de multă muncă și nu neapărat o copiere de undeva pe un suport și rulare directă. În acele vremuri problema de a scrie programe care să fie rulate independent de programator era abia la început, iar cel ce se încumeta să preia un program făcut de altul, el însuși trebuia să fei un excelent programator ca să înțeleagă ceea ce era scris de altul, să corecteze și mai ales să pregătească datele pentru a fi rulat programul, căci formatele de prezentare a datelor se preluau din textul sursă.
După anul 1995 s-a pus problema ca acolo unde sunt PC-uri si se folosesc produse software făcute de firme și sisteme de operare protejate, să existe licențe. Lumea a acceptat cu greutate să dea bani pe licențe pentru a căpăta dreptul de a folosi software făcut de alții și care era protejat prin lege. Organizațiile de stat și mai ales universitățile au trecut rapid la a achiziționa licențe și s-a ajuns ca în anul 2000 toate posturile de lucru din ASE să aibă software licențiat. De aceea s-a organizat acel workshop în 22 noiembrie 2000 în sala Virgil Madgearu la care au participat universitari, cei de la Microsoft, cei de la BSA, dar și reprezentanți ai IGP, unde s-au discutat aspecte concrete care să ducă la reducerea pirateriei software în rândul populației.
(14 noiembrie 2017)
No comments:
Post a Comment