În mod artificial se zice că FORTRAN și COBOL sunt limbeajele de programare din prima generație. Ele nu sunt cu nimic nici dâmbovițene și nici mioritice, așa cum ne-ar place nouă să credem când ne deslănțuim a spune că istoria a început pe undeva pe ici-șa.
Aceste limbaje de programare au pătruns la noi pe măsură ce economia noastră a fost dotată cu calculatoare IBM și FELIX C-256, căci eu nu iau în calcul implementări de sublimbaj făcute de persoane entuziaste care exersau construirea de compilatoare autohtone, cu caracter limitat, particoluar și cu comportament imprtevizibil, care nu funcționai în niciun caz independent de cel ce dezvoltase așa ceva.
Ceea ce a intrat la noi a fost acel FORTRAN IV și după aceea limbajul FORTRAN implementat pentru calculatorul FELIX C-256 la peste 20 de ani de la crearea în USA a limbajului.
Aceste limbaje au avut o răspândire importantă pentru că:
- a existat o literatură românească cu prezentarea lor;
- funcționau nenumărrate calculatoare;
- industria cerea soluții rezolvabile cu ele;
- programatorii aveau un entuziasm și o dorință enormă de afirmare;
- cei ce nu se pricepeau nu-și băgau nasul în oalele programatorilor.
Știu că în 1970 navele de la ICEPRONAV se proiectau pe calculatorul IBM 360 din Centrul de Calcul al ASE. Știu că reparațiile capitale de la Rafinăria Brazi se derulau pe baza graficului de drum critic scos la calculatorul IBM 360 din Centrul de Calcul al ASE. Știu că studiile privind dezvoltarea cu modele cibernetice a zonei Mureșului Superior se obțineau la calculatorul IBM 360 din Centrul de Calcul al ASE. Și la Danubiana se făcea programarea producției de anvelope și calculul de necesar cu ceea ce se obținea de la calculatorul IBM 360 din Centrul de Calcul al ASE. Și toate acestea se produceau undeva prin anul 1971. Programele de irigații optimale ale ISPH coordonate de Ulise BERAR se rulau tot la calculatorul IBM 360 din Centrul de Calcul al ASE.
Despre marile probleme ale întrerpinderilor și ele mari care funcționau în economia socialistă, toate centrele teritoriale de calcul-CTE se găseau soluții cu programe scrise în limbajele COBOL preponderent dar și în FORTRAN. Cele mai multe programe erau scrise în COBOL.
Limbajul ALGOL n-a prins la noi deși ca poezie era aproape perfect, genial, pe care muritorii de rând fie că nu l-au înțeles, fie că nu l-au iubit, dar eu sunt sigur că nu avea compilator performant. Cine venea din FORTRAN găsea construcțiile din ALGOL peste mână și cei din jur îl descurajau din invidie sau din ignoranță, dar eu cred că mai mult din lipsă de preocupări de perfecționare.
Limbajul PL/1 nu a prins nici el pentru că era prea apropiat de ALGOL și prea departe de FORTRAN sau de COBOL și programatorii ori acceptă, ori resping pur și simplu, nu există acel nu prea.
Aceste limbaje de programare au pătruns la noi pe măsură ce economia noastră a fost dotată cu calculatoare IBM și FELIX C-256, căci eu nu iau în calcul implementări de sublimbaj făcute de persoane entuziaste care exersau construirea de compilatoare autohtone, cu caracter limitat, particoluar și cu comportament imprtevizibil, care nu funcționai în niciun caz independent de cel ce dezvoltase așa ceva.
Ceea ce a intrat la noi a fost acel FORTRAN IV și după aceea limbajul FORTRAN implementat pentru calculatorul FELIX C-256 la peste 20 de ani de la crearea în USA a limbajului.
Aceste limbaje au avut o răspândire importantă pentru că:
- a existat o literatură românească cu prezentarea lor;
- funcționau nenumărrate calculatoare;
- industria cerea soluții rezolvabile cu ele;
- programatorii aveau un entuziasm și o dorință enormă de afirmare;
- cei ce nu se pricepeau nu-și băgau nasul în oalele programatorilor.
Știu că în 1970 navele de la ICEPRONAV se proiectau pe calculatorul IBM 360 din Centrul de Calcul al ASE. Știu că reparațiile capitale de la Rafinăria Brazi se derulau pe baza graficului de drum critic scos la calculatorul IBM 360 din Centrul de Calcul al ASE. Știu că studiile privind dezvoltarea cu modele cibernetice a zonei Mureșului Superior se obțineau la calculatorul IBM 360 din Centrul de Calcul al ASE. Și la Danubiana se făcea programarea producției de anvelope și calculul de necesar cu ceea ce se obținea de la calculatorul IBM 360 din Centrul de Calcul al ASE. Și toate acestea se produceau undeva prin anul 1971. Programele de irigații optimale ale ISPH coordonate de Ulise BERAR se rulau tot la calculatorul IBM 360 din Centrul de Calcul al ASE.
Despre marile probleme ale întrerpinderilor și ele mari care funcționau în economia socialistă, toate centrele teritoriale de calcul-CTE se găseau soluții cu programe scrise în limbajele COBOL preponderent dar și în FORTRAN. Cele mai multe programe erau scrise în COBOL.
Limbajul ALGOL n-a prins la noi deși ca poezie era aproape perfect, genial, pe care muritorii de rând fie că nu l-au înțeles, fie că nu l-au iubit, dar eu sunt sigur că nu avea compilator performant. Cine venea din FORTRAN găsea construcțiile din ALGOL peste mână și cei din jur îl descurajau din invidie sau din ignoranță, dar eu cred că mai mult din lipsă de preocupări de perfecționare.
Limbajul PL/1 nu a prins nici el pentru că era prea apropiat de ALGOL și prea departe de FORTRAN sau de COBOL și programatorii ori acceptă, ori resping pur și simplu, nu există acel nu prea.
(07 noiembrie 2017)
No comments:
Post a Comment