Limbajul COBOL a prins la noi fiindcă

Limbajul COBOL a prins la noi fiindcă:

- românul are tentația narațiunii și programele COBOL seamănă cu niște povești bine structurate;

- complexitatea unei aplicații se construiește din bucăți independente care sunt legate prin șișiere;

- munca în echipă nu presupune comunicare 100% știut fiind caracterul individual al românului;

- impunea o disciplină accentuată, micșorând șansele distraților de a reuși;

- specificațiile de programare au fost făcute să fie mănușă pentru programatorii COBOL;

- dezvoltarea muncii de rutină duce la creșterea performanței, iar limbajul era bun la așa ceva;

- totdeauna programele păreau mari dar acest lucru se datora simplității și redundanței;

- programatorii aveau posibilitatea să reutilizeze multe chestii din alte programe mai vechi;

- parcă și fragmentarea cu cartelele perforate îi invita pe programatori spre COBOL.

În toate Centrele Teritoriale de Calcul problemele ce se rezolvau depășeau 70% ca pondere chestiunile de gestionare de resurse, ceea ce însemna lucru cu fișiere și fișierele erau apanajul limbajului COBOL, căci SGBD-urile au întârzâiat să apară în spațiul nostru cel mioritic. Și când a apărut nu a avut nici frumusțea lui MySQL și nici drăgălășenia forțoasă a lui Oracle.

În COBOL se scriau programe pentru:

- crearea de fișiere secvențiale cu validare de câmpuri;

- crearea de fișiere indezat-secvențiale cu validare de câmpuri;

- crearea de fișiere cu acces direct și cu validare de câmpuri;

- citire de fișiere secvențiale;

- citire secvențială a fișierelor indexat-secvențiale;

- citire cu regăsire a fișierelor indexat-secvențiale;

- tipărire tabel cu liste de persoane sortate după un criteriu;

- tipărire tabel cu date pe linii și coloane cu un grad de totaluri:

- tipărire tabel cu date pe linii și coloane cu două grade de totaluri:

- tipărire tabel cu date pe linii și coloane cu trei grade de totaluri:

- tipărire date despre un articol selectat dintr-un fișier după o cheie;

- tipărire tabel cu date centralizate din mai multe alte tabele;

- actualizare articole din fișier secvențial;

- actualizare articole după cheie din fișier după inexat-secvențial;

- reorganizare fișier secvențial;

- reorganizare fișier indexat-secvențial;

- conversie fișier secvențial în fișier indexat-secvențial;

- sortare fișier secvențial;

- ștergere logică articol din fișier secvențial;

- ștergere fizică articol din fișier secvențial prin crealrea altui fișier secvențial;

- ștergere logică articol din fișier indexat-secvențial;

- ștergere fizică a unui articol din fișier indexat secvențial;

- inserare articol în fișier secvențial; 

- inserare articol în fișier indexat-secvențial; 

- inserare concatenare  fișiere secvențiale; 

- inserare concatenare  fișiere indexat-secvențiale; 

- validare articole fișier secvențial prin tastare multiplă și comparare.

Pentru toate acestea, în unele centre de calcul se construiau prototipuri care erau analizate și considerate a fi cele mai eficiente, după care deveneau modele pe care toți programatorii le foloseau atunci când aveau de scris programe. În acest fel era creată o tehnică de lucru prin reutilizare la nivel conceptual a descrierilor unitare, a secvențelor de instrucțiuni executabile omogene și regrupate, eliminându-se acele elemente de creattivitate inutile într-un proces ce se dorea semiindustrializat și mai ales coerent, caracterizat printr-o productivitate cât mai ridicată.
Concluzie: limbajul COBOL a prins la noi fiindcă noi ca popor avem înclinație spre narațiune, dar și pentru faptul că cele mai multe probleme se referă la lucru cu colectivități omogene, ceea ce se pretează la regruparea de date în articole și a articolelor în fișiere.

(08 noiembrie 2017)