Erorile de programare

Erorile de programare sunt nenumărate. Nu există activitate în scrierea programelor care să nu fie bântuită de erori.

Există mai multe criterii de clasificare a erorilor de programare, înțelegând aici doar activitatea desfășurată de programatori și nu și activitățile de analiză, de testare, de elaborare a documentației.

După criteriul nivelului de severitate se identifică:

- erori care deși sunt făcute, programul intră în execuție și rezultatele sunt complete și corecte;

- erori de logică, care duc la obținerea de rezultate uneori corecte, alteori incorecte;

- erori care duc la întreruperea execuției programului după efcetuarea parțială a prelucrărilor;

- erori din cauza cărora programul nu trece de compilare;

- erori din cauza cărora programul nu trece de editarea de lebături;

- erori în cartelele de comandă și se obține doar o mică fâșioară de hârtie.

După tipul erorilor se identifică:

- erori sistematice făcute de programator că neglijează exact mereu același lucru;

- erori întâmplătoare din faptul că uită ceva din definiri sau din formulele de calcul.

După cauzele care produs erorile de execuție se identifică:

- erori de alegere a tipului în raport cu utilizarea;

- utilizarea de variabile nedefinite;

- depășirea domeniului de definire a structurilor la derularea secvențelor repetitive;

- lucru cu variabile neinițializate;
- ciclarea infinită din neinițializarea variabilei de control;
- expresii condiționale care fac selecții incomplete;
- neconcordanțe între listele de parametri ai procedurilor;
- împărțirea la zero.
După locul unde s-au produs erorile se identifică:
- erori de definire a problemei;
- erori de elaborare specificații;
- erori de construire a soluției;
- erori de scriere a textelor sursă;
- erori de testare mai ales incompletă;
- erori de elaborare a documentației;
- erori de implementare;
- erori de utilizare;
- erori de mentenanță.
A porni de la efect la cauză este singura modalitate de a face depanare. Dacă se dorește să se facă depanare eficientă trebuie să se facă și calcule de probabilități ca la stabilirea diagnosticelor în medicină, mergând de la efect spre cauza cu probabilitatea cea mai mare. Rând pe rând se trece la cauzele cu probabilități mai mici, dar în niciun caz nu se va merge din start pe cauza cu probabilitatea cea mai scăzută de producere a erorii.
Acum mulți ani am scris un articol după ce au fost făcute statistici ale erorilor de programare, analiza fiind foarte utilă în creșterea eficienței procesului de depanare a programelor referit prin : Al. Balog, A. Ivan, M. Macesanu - Analiza statistică a erorilor specifice produselor-program, Revista de statistică nr. 10/1985, Bucureşti, pg. 27-37.

(28 noiembrie 2017)