Wednesday, November 8, 2017

Istoria românească a limbajelor pentru aplicații online

Cred că nu este imposibil să se stabilească:
- data în care a fost creat distribuitorul unic de domenii de tip .ro;
- data în care a fost înregistrat primul domeniu românesc;
- data în care a apărut primul site românesc;
- data în care a apărut primul portal românesc;
- data în care a apărut primul magazin virtual românesc;
- data în care a apărut primul  campus virtual;
- data în care a apărut prima aplicație de e-Learning.
Cred că pentru toate acestea ar trebui să existe documente și baze de date, căci totuși lucrurile se întâmplau mult după 1990.
Despre mine știu exact că domeniul ionivan l-am cumpărat de la RNC parcă în anul 2004, iar primul site l-am postat pe 31 mai 2004, căci parola de acces, modificată acum, era atunci 31052004. Era ceva scris în PHP, iar la câteva zile am adăugat masiv tot felul de chestii și în HTML numai și numai pe măsură ce apăreau nevoi didactice, căci aplicația mea lucra în mediul real, fiind dedicată studenților cu care lucram la disciplinele de Structuri de date, Limbaje de Asamblare și Calitate software. Înregostrările de domenii se fac prin ROTLD -Romanian Top Level Domain, componentă a ICI, afiliată organismului internațional care gestionează la scară mondială domeniile web.
Am căutat să identific cărți românești de HTML și de PHP și am găsit câteva, pe care le pun aici acum:
Sabin BURAGA - Proiectarea siturilor Web. Design și funcționalitate + CD, Editura POLIROM, Iași, 2002, 272 pg.
Traian ANGHEL - Dezvoltarea aplicațiilor WEB folosind XHTML, PHP și MySQL, Editura POLIROM, Iași, 2005, 464 pg.
Pentru cine a făcut programare trecerea la limbajele specifice construirii de aplicații web nu este atât de complicată, numai că apar elementele de design care fac diferența între o aplicație bună și una foarte bună care este aspectuoasă, prietenoasă, intuitivă, accesibilă și la care rata de succes este cu mult de peste 78% în raport cu prima interacțiune. Pentru aceasta ideia de continuitate este esențială, adică dacă la 100 de aplicații web crearea unui cont personal are o anumită succesiune și anumite informații puse în aceeași ordine și în noua aplicație lucrurile trebuie să stea în același fel. Nu am o explicație de ce portalurile campusurilor universitare sunt total diferite și accesul la informații este extrem de greoi, enervat, bizar, ermetic, ocolit, nesemnificativ, ratant și abandonabil, deși printr-o standardizare sau prototipizare lucrurile s-ar simplifica enorm.
Istoria românească a limbajelor pentru aplicații online nu este zbuciumată din cauză că resursele sunt infinite și totul depinde de cel care elaborează aplicația web. fără ca alții să-i pună restricții. Este exact ceea ce fac eu acum. Aplicația mea de istoria informaticii românești depinde 100% de mine căci eu:
- am structurat-o;
- compun textele;
- includ imaginile;
- dau priorități temelor;
- fac evaluările.
Tocmai în acest context unele aplicații web sunt de mare succes, iar altele nu sunt vizitate, fără a ține seama de vârsta, de experiența celor care le crează, ci luând în considerare numai și numai grupul țintă căruia fiecare aplicație i se adresează, uneori aplicațiile explodând pur și simplu, fie planificat, fie accidental.




(08 noiembrie 2017)

No comments:

Post a Comment