Dezvoltator baze de date

Acum prin baze de date se înțelege cu totul altceva decât acum 40 de ani, decât acum 30 de ani, de cât acum 320 de ani și de cât acum 10 ani, să nu spun că o discuție de acum un an va avea multe schimbări săptămâna viitoare pentru că:

- sistemele de gestiune a bazelor de date au evoluat dramatic;

- exigențele utilizatorilor s-au adaptat tehnologiilor de azi;

- instrumentele sunt altele de la o zi la alta;

- generațiile de dezvoltatori au alte pretenții;

- conceptele cu care se lucrează sunt fluide și ce ieri era bun, azi este perimat.

Acum 50 de ai nu se pomenea în țara noastră de baze de date, căci și fișierele erau un lux. De aceea, cine dorea să facă aplicații cu date ,ulte:

- definea o mulțime cât de cât omogenă și nu mai mare de 10.000 de elemente:

- făcea o structură de articol ca să descrie elementele acelei mulțimi;

- identifica o cheie de regăsire a unui anume element;

- se orienta spre un limbaj care accepta lucrul cu fișiere, ză zicem COBOL;

- scria programul de creare cu validare a fișierului;

- scria programele de exploatare a fișierului cu obținerea de rapoarte;

- scria programul de  actualizare a fișierului;

- scria programul de sortare a articolelor din fișier dacă era nevoie;

- scria programul de reorganizare a fișierului dacă apăreau noi câmpuri în articol.

Nicio clipă să nu se uite că datele de intrare se aflau pe cartele și că era cel mai bine ca totul să încapă în cele 80 de coloane ale cartelei. Dacă era nevoie de mai mult, se făceau pentru un element al colectivității două sau trei cartele, dar era imperios necesar să se repete codul elementului și codulcartelei 1 sau 2 sau 3. A lucra cu fișiere nu era comod deloc, căci trebuiau cărate multe cutii cu cartele, iar programele nu difereau unul de celălalt decât în raport cu complexitatea prelucrărilor.

Înainte de 1989 se dezvoltau aplivații folosisnd sistemele de gestiune a bazelor de date dBASE  lansat în anul 1979, dBASE II lansat în anul 1980, dBASE III lansat în anul 1983, FoxPro lansat în anul 1984. În anul 1987, în revista Studii și Cercetări de Calcul Economic și Cibernetică Economică, vol. 22, nr. 2 și nr. 3, o echipă formată din Ștefan MUSTĂȚEA, Dan SOMNEA și Mircea PĂTRULESCU au publicat cele doup părți ale unui material intitulat  Sistemul dBASE II, prezentare, utilizare, studiu de caz, ca un rezumat la un material cu mult mai dezvoltat elaborat și pus în circulație de aceiași autori cu ceva timp mai înainte.

În toate cazurile legate de vremurile de demult, toate problemele erau legate de:

- numărul maxim de articole care se gestionau de către un SGBD;

- tipul cheilor de regăsire;

- suportul de stocare a datelor din baza de date;

- durata de prelucrare;

- riscurile date de manipularea suportului datelor inițiale.

Ori de câte ori mi se vorbea frumos despre baze de date, adresam rugămintea să mi se arate o bază de date funcțională efectiv, care este utilizată în rezolvarea de probleme concrete și nu exemple incomplete care să evidențieze că există un SGBD care dispune de resurse care să permită bla, bla, bla. Nu mi s-a arătat ceva concludent. A existat înainte de Revoluție o preocupare de a face o bază de date cu peste 400.000 articole a cadrelor didactice din învățământul nostru și Ion MARCU fostul meu coleg și prieten care lucra la Oficiul de Calcul al MEC sub conducerea domnului Virgil CHICHERNEA mi-a vorbit despre acestă bază de date și am verificat cu datele despre soția mea care lucra în învățământ și acolo se găseau datele corecte și complete despre eu și nu erau puține acele date și erau foarte detaliate, încât un decident cu obiective clare avea de unde extrage date agregate pentru a-și fundamenta deciziile. Numai că acea aplicație fusese brevetată de un colectiv din care făceau parte Gabriel DIACONESCU, Manole VELICANU, Mircea MAGDA și Codrin IONESCU, având la bază un concept propriu, publicat de autori în mai multe articole în revista Centrului ASE. În acele vremuri un dezvoltator de baze de date era cu totul altceva decât se înțelege azi pentru că:

- erau limitări de resurse hardware din toate punctele de vedere;

- un SGBD avea un cost și un centru de calcul trebuia să-l plătească;

- popularea bazei de date necesita timp și uzura morală a datelor era foarte mare;

- stabilitatea bazelor de date era relativă și actualizarea le făcea greu utilizabile;

- exista discrepanță în a proiecta, elabora programe și a exploata curent o bazăde date;

- lucrul prin dispecerat lungea nepermis de mult ciclul de prelucrare;

- limitarea numărului de posturi de lucru excludea abordarea prelucrării simultane;

- bazele de date simple nu se depărtau prea mult ca filosofie de lucrul cu fișier.

Lucrul cu baze de date era la mare preț în anii '70 și cei care stăpâneau tehnici de folosire a unui SGBD așa cum era la calculatorul FELIX C-512 sistemul SOCRATE avea uși deschise pentru a încheia contracte inportante cu mari întreprinderi și combinat, căci toată lumea își dorea să aibă o bază de date de personal cel puțin, dar să fie o bază de date operațională. Am cunoscut câteva colective în centre teritoriale de calcul care aveau dezvoltatori de baze de date , toți lucrând în echipă și care se ocupau cu mare atenție să asigure calitatea datelor care sunt stocate în bazele de date, dar și completitudinea acelor date. Tot așa de bine am cunoscut și încercări eșuate de folosire a bazelor de date în programarea optimă a  producției, datorită faptului că problema de ordonanțare presupunea niște detalii care generau uzura morală a datelor pe ciclul de populare, chestie care și azi rămâne valabilă, dacă chiar se dorește ordonanțare, când apar schimbări prea multe în procese.
Dezvoltatorii baze de date erau mai numeroși decât programatorii căci se credea că a realiza aplicații care lucraucu baze de date era un lucru cu mult mai simplu. În realitate nu era așa, pentru că nu a scrie programele era cheia succesului, ci a popula și mai ales a actualiza o bază de date erau piatrele de încercare. La o actualizare a 30% din conținut într-un interval foarte strâns determina pierderea caracterul operațional și abandonarea aplicațiilor.

(03 octombrie 2017)